IERI

Ieri, la Letea, nişte activişti sindicali mai radicali au găsit soluţia „declarării” unei greve generale, care să-i includă şi pe cei vreo 3000 de lucrători care n-au subscris acţiunii: au sudat pur şi simplu porţile întreprinderii!

AZI

O chestiune delicată: guvernul a anunţat că nu mai are resurse pentru a-i plăti pe cei care sînt în grevă în perioadele de încetare a lucrului. Şi abia ne obişnuisem…

S.O.S. CRIZA ECLOGISTĂ. După ce s-au făcut înscrieri, s-au dat teste şi învingătorii s-au sărbătorit festiv, Ministerul învăţământului a venit cu „bomba”: Universitatea Ecologică este… ilegală, ea neavînd aprobările necesare! Nu mai contează că din comitetul de iniţiativă a făcut parte, dacă nu ne înşelăm, chiar fostul ministru!

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

Pastorul Laslo Teocheş şi… unele semne de întrebare    

Mai mulţi turişti români care s-au înapoiat recent din Ungaria comentează     in chip diferit faptul că domnul Laslo Teocheş prezintă un interes special     pentru largi categorii de persoane din ţara vecină. Amicii săi de peste graniţă sînt oarecum îngrijoraţi deoarece in ultimul timp nu au mai primit de    la sfinţia-sa nici un semn palpabil de viaţă, ceea ce i-a determinat să dea crezare anumitor zvonuri alarmiste cu privire la poziţia sa     actuală in societatea românească, ori să presupună că îi neglijează.

Ciudat se pare faptul că admiratorii din vecini au putut urmări cu sufletul la gură prodigioasa şi profund patriotica solie dusa cu strălucire de înaltul prelat pe meleaguri străine şi tocmai acum, cînd acesta s-a reîntors acasa, ei să nu mai ştie exact cu ce se ocupă? De    sigur, la mijloc poate fi o neînţelegere, altfel relaţiile sale apropiate din Ungaria nu ar mai avea nici un motiv de    îngrijorare. Ba, am spune, dimpotrivă. Dar… poţi să ştii?…    

Reuniuni de urgenţă

Odată cu comunicarea anunţului referitor la „reaşezarea” preţului la benzină, a avut loc o reuniune de urgenţă a organizaţiilor de taxi-parti şi a asociaţiilor de turişti profesionişti liberi din judeţele limitrofe cu Ungaria, pentru a se analiza consecinţele acestui act asupra activităţii desfăşurate de către aceştia. Au fost puse în evidenţă cu acest prilej, marile prejudicii pe care majorarea preţului benzinei le aduce în special traficului de frontieră şi legăturilor devenite, de şase luni încoace tradiţionale, între vînzătorii români şi cumpărătorii unguri de benzină. Cifra relaţiilor de colaborare va fi cu siguranţă afectată şi de acest lucru se fac vinovaţi, în exclusivitate lucrătorii de la PECO, care nu au luat atitudine împotriva majorării.

Sîntem, de asemenea, informaţi, că U.D.M.R.-ul a convocat si el o reuniune de urgentă a parlamentarilor săi urmînd să propună celor două camere o moţiune prin care se cere ca populaţia maghiară să beneficieze de vechile preturi, la benzină, majorarea afectînd grav drepturile legitime ale minorităţii. 

Despre „vidul informaţional”

S-a vorbit, după 13 iunie, despre „vidul informaţional” care a existat între armată si interne si de care s-ar fi făcut, chipurile, vinovată situaţia la care s-a ajuns. Ches- tiunea nu era nouă,    rădăcinile sale fiind adinc înfipte în solul alunecos al altor evenimente, cele din 22-27 decembrie, cînd, datorită aceleiasi lipse de comunicativitate au avut loc episoadele grave, dramatice de la M.Ap.N. sau de la Otopeni… Odată cu integrarea fostei securităţi — cu bagaje şi tehnică cu tot — în structurile armatei, problema părea a fi rezolvată pentru vecie. Dar n-a fost sa fie asa. In 13 armata n-a intervenit decît foarte tîrziu si atunci fără prea multă vlagă, cind Politia si Internele erau deja in flăcări, motivul fiind, cum spuneam, despre vidul informaţional în cazul de fată probabil că termenul ar trebui tradus prin „orbul găinilor”, pentru că între camioanele cu soldaţi parcate în preajmă şi „Interne” nu erau decît citeva zeci de metri si ceea ce ar fi trebuit să fie transmis în cod, se vedea cu ochiul liber. Probabil că rigorile informaţiei de tip militar depăsesc, momentan, posibilităţile noastre de înţelegere.

AMBIDEXTRU     

​Ziarul Libertatea din 12 iulie 1990 pag. 1-a

Gorbaciov ales cu majoritate de voturi

PRIN TELEFAX, DE LA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Ieri, în cea de-a doua zi a lucrărilor celui de al 28-lea congres al PCUS, prin vot secret, Mihail Sergheevici Gorbaciov a fost ales secretar general al C.C. al P.C.U.S. Pentru investirea sa în funcţia supremă de partid s-au pronunţat 3.500 de delegaţi iar împotrivă 1.100. Singurul contracandidat, T.G. Avaleani a dobîndit 300 de voturi favorabile.

Cursa vizînd ocuparea fotoliului numărul 1 în partid nu a fost lipsită de peripeţii, înregistrindu-se chiar si o lovitură de palat. In cea de-a şaptea zi a lucrărilor, aripa conservatoare a atacat virulent încercînd să discrediteze în fata delegaţilor pe Mihail Gorbaciov si pe adepţii acestuia. Lovitura a avut ca tinţă una din figurile cheie ale aripii democratice a partidului. Alexandr Iakovlev, dar virulenta atentatului îl viza pe Mihail Gorbaciov. Conservatorii au răspîndit printre delegaţi declaraţii false care ar fi aparţinut lui Iakovlev la intîlnirea cu adepţii Platformei democratice din PCUS şi gruparea „Tinerii comunişti”. Autorii falsului au vrut să producă panică si neîncredere printre delegaţi. Acreditînd ideea că Iakovlev s-ar opune alegerii in Biroul Politic al C.C. al P.C.U.S. a lui Egor Ligaciov si a ministrului apărării, mareşalul Iazov. Mai mult, aceştia au sperat intr-o ruptură între Gorbaciov si lakovlev, o ruptură bazată pe insinuarea făcută chipurile de lakovlev cum că Gorbaciov şi-ar fi însuşit abuziv titlul de fondator al perestroikăi, adevăratul autor frustrat fiind lakovlev. Nu încape nici o îndoială că A. Iakovlev a avut un rol de primă mărime în elaborarea si punerea în practică a mişcării de reconstrucţie pe linie de partid si de stat. Însă asa cum de multe ori a subliniat chiar Gorbaciov — perestroika este emanaţia unei gîndiri colective. Scandalul din congres nu este însă, întîmplător. Lucrările s-au desfăşurat prin demonstraţii de forţă ale conservatorilor începute încă de la congresul de constituire a partidului comunist din Rusia. Socoteala pe care si-au făcut-o era foarte clară: destabilizarea centrului, eliminarea de pe scena politică a lui Mihail Gorbaciov si promovarea în conducere a propriilor lor oameni. Atentatul conservator a fost pregătit cu minuţiozitate timp de cinci ani.

Din păcate trebuie să menţionăm că Mihail Gorbaciov a înţeles pericolul pe care-l reprezintă conservatorii abia în ceasul al 12-lea. El s-a dovedit prea încrezător în faptul că perestroika este un fenomen ireversibil. De cele mai multe ori, Gorbaciov şi-a îndreptat atacurile nu împotriva conservatorilor ci a radicalilor, aripa de stinga a P.C.U.S. Abia la congres el si-a dat seama din ce parte sînt subminate perestroika si personalitatea sa ca atare. Dar totul e bine cind se termină cu bine. Ceea ca rămîne valabil pentru momentul actual. Nu se ştie ce surprize ne va rezerva viitorul.

Emil JURCA

Examenul de treaptă, un lamentabil eşec

La concursul de admitere in clasa a IX-a din Capitală s-au prezentat 24.291 elevi. Au fost respinşi 14.045, din care 1.209 au obţinut medii peste cinci, iar 12.839 sub această limită a mediocrităţii. Sint licee in care nu a fost declarat reuşit nici un candidat! De două zile, ministerul invătămintului (nu cu majuscule) este asaltat de indignarea, pe deplin justificată a părinţilor sosiţi din multe localităţi ale ţării. Unii dintre ei s-au adresat Guvernului.

Ştire şoc, gen presă occidentală… Vrem să fie soc pentru aceia care au fost sau au mai rămas in ministerul eternei speranţe numit al invătămintului si care si-au adus, sub diferite forme, o nedorită contributie la această situaţie. Punct. Argumentele noastre: Fondul real de cunoştinţe al elevilor, foarte scăzut din motive prea bine ştiute, era cunoscut. În ultimele două trimestre, in şcolile Capitalei, aproape nu s-a învătat nimic. In aceste condiţii calitatea (atît de reclamată de toţi, dar de pe poziţii si interese diferite), calitatea atât de necesară invătămîntului de toate gradele, nu se putea realiza (impune, cum s-a făcut) cu măsuri radicale, aplicabile imediat. Corect, ar fi fost, am mai spus-o, ca actualele prevederi ce au fost aplicate să devină operabile peste 1—2 ani. Ex-miniştrii, unele cadre aflate încă la conducere, au refuzat să înţeleasă raţiunile perioadei de tranziţie prin care trebuia să treacă şcoala. Cauze: necunoaşterea realităţilor din scoli, condamnabila grabă cu care au dorit să-si legitimeze meteorica trecere prin funcţii pe care nu s-au priceput să le onoreze cu competenta aşteptată: preocuparea excesivă pentru soluţionarea cazurilor particulare (impuse de varii interese), care au generat complicaţii aberante, de neconceput, nemaicunoscute vreodată de invăţamintul românesc O Ilogica şi inumana hotărîre de a obliga elevi cu niveluri diferite de pregătire, ce au optat pentru tipuri şi profiluri diferite de licee (real, industrial, agrar) să rezolve acelaşi subiect de matematică al cărui grad de dificultate era foarte ridicat.

Argumentele specialiştilor. Prof. C. Cărbunaru, inspector de specialitate: „Autorul subiectelor nu a respectat o elementară cerinţă pedagogică: gruparea gradată a cerinţelor fiecărui subiect. Nu a avut clar ce cere prin subiectul dat. La real, ecuaţia cu parametru este de nivel olimpic. Subiectul 2a nu este nici in manual, nici in programă. El solicită cunostinte de clasa a IX-a. În timp ce la real, subiectele 2b si 2c sint foarte uşoare, cele similare de la uman sînt foarte grele. Toate subiectele au fost egal notate dar nu au fost si egal rezolvabile. Majoritatea candidaţilor, chiar dacă ar fi încercat rezolvarea tuturor exercitiilor nu ar fi luat nota 5”. Profesorii Marcel Chirită, Mircea Fianu, Cicerone Tutu, inspectori de matematică (sinteză): „Între programa pentru uman publicată în „Tribuna scolii” si subiectele date este o mare discrepantă in sensul că programa nu cerea inecuatii, inegalităti, ecuaţii cu parametru”: „Cel care a formulat subiectele nu ştie ce înţelese şcoala prin elev de nota 5, 6, 7. Subiectele nu le-au dat multor elevi posibilitatea să ia aceste note”: „După un astfel de examen, elevul nu are reprezentarea reală a propriei valori. Cerinţa obligatoria pentru fiecare dascăl — de la simplu la complex — a fost grav încălcată. Nu pot să înţeleg ce l-a făcut pe autor să procedeze astfel”: „La minister noi am discutat necesitatea respectării acestor cerinţe. Părerea dascălilor se pare că nu mai contează (primează cea a universitarilor, n.n.). Numai copiii antrenaţi (meditaţi, n.n.) puteau face faţă unor asemenea subiecte”.

Subiectul la Limba si literatura română, Prof. Nicolae Vulpe, inspector şcolar: „Un subiect la îndemînă tuturor Partea de literatură, bine formulată cu cerinţe clare. în limbaj adecvat; La gramatică fraza bine găsită, fără ambiguitate. S-a greşit grav la elaborarea punctajului. In loc ca acesta să fie impărtit egal între literatură şi gramatică, ultima a beneficiat de trei puncte, fată de sase puncte cealaltă. Dovada o constituie numărul enorm de contestatii. Liceul pedagogic vine la contestatie cu 70 lu- crări, sanitarul cu cîteva sute etc. Asa ceva nu s-a mai în-timplat in Istoria învătămîntului nostru. Pină acum am mobilizat 200 profesori la rezolvarea contestaţiilor”.

Alte comentarii sint inutile. Noua conducere a ministerului este rugată să analizeze cu competentă si maximă exigentă situaţia creată, mergînd pînă la îndepărtarea din funcţii a tuturor veleitarilor ai numirea in locul lor a unor adevăraţi oameni de scoală, din scoală, pentru scoală.

În legătură cu redistribuirea candidaţilor care au obtinut medii peste 5 si care a fost aprobată de Ministerul Invătă-mintului si Stiintei, dl. George Ghelmez de la Inspectoratul şcolar al Capitalei ne comunică: Redistribuirea are loc in zilele de 14 si 15 iulie la Liceul „George Coşbuc” (Str. Olari nr. 29 Sector 2), după următorul program: simbătă, 14 iulie are loc redistribuirea candidaţilor care au sustinut la matematică subiectul de complexitatea „B” (Şcoala normală si Sanitar) astfel : ora 9, candidaţi cu medii intre 8 şi 7; ora 10, cei cu medii între 6,99 şi 6,50; ora 12, cei cu medii intre 6,49 şi 6; ora M, mediile cuprinse intre 5,99 si 6. Duminică, 15 iulie, candidaţii care au sustinut subiectul de complexitate A: ora 9, mediile cuprinse între 8 si 7: ora 10,30, cei cu medii între 6,99 şi 6,50; ora 12, mediile 6,49 şi 6, iar la ora 14 cei cu medii între 5,99 şi 5. La subiectul de complexitate „B” sînt 615 candidaţi care vor fi redistribuiti pe 1253 locuri la profil uman: ceilalţi 594 de la subiectul de complexitate „A” vor fi redistribuiti pe 7123 locuri la profilurile real, industrial, agricol, economic. Pentru sesiunea din toamnă mai rămîn disponibile 7.167 locuri.

Aurel GHIMPU

​Ziarul Libertatea din 12 iulie 1990 pag. a 2-a

​Ziarul Libertatea din 12 iulie 1990 pag. a 3-a

​Ziarul Libertatea din 12 iulie 1990 pag. a 4-a

INTERVIU ACORDAT LA 2 IULIE 1990 POSTULUI DE RADIO B.B.C.

Radu Câmpeanu: Putem spune că, deocamdată, parlamentarii români învaţă, cîte puţin, din ceea ce înseamnă dezbaterea parlamentară şi cred că Senatul este în avans fată de Camera deputaţilor. S-a hotărît de către grupurile parlamentare, de comun acord, ca orice  problemă importantă care urmează să fie dezbătută de Senat, să facă obiectul unor negocieri între aceste grupuri şi Biroul Permanent al Senatului. Numai în ipoteza că aceste negocieri nu vor aduce nici un rezultat în. această ipoteză, chestiunea pusă în discuţie va fi dezbătută în plenul adunări, cu toate poziţiile diferite care pot să survină.
De ce socotesc eu că este bună această formulă? Pentru că aceasta împiedică, în mare măsură ca maşina de vot FSN să funcţioneze în mod mecanic. Aceasta permite de asemenea, ca părerea minorităţii să fie exprimată mai bine şi nu numai să fie exprimată, dar să poată să aibă o anumită greutate în luarea deciziilor.

Nicolae Costin: Am asistat în CPUN la cazuri în care decrete şi legi erau aprobate, participanţii avînd cunoştinţă de ele cu 5 minute înainte de intrarea în sală, ori aşa nu poate fi vorba de o dezbatere serioasă, dacă timpul de dezbatere este de ordinul minutelor.

Radu Câmpeanu: Este evident. De altfel    această chestiune nu mai poate să existe nici la Camera deputaţilor, nici la Senat, deoarece în regulamentele care au fost au fost adoptate în ultima zi s-a precizat că hotărîrile ce trebuie luate să fie aduse cunoştinţei senatorilor şi deputaţilor cu cel puţin 7—10 zile înainte.

Nicolae Costin: Toate partidele au vorbit de opoziţie constructivă.

Radu Câmpeanu: Nu. Nu toate. PNL a fost primul care a afirmat acest lucru. PNŢ-cd, abia acum două zile printr-un comunicat, a reiterat acest lucru. Noi însă am avut o poziţie fermă, acum două săptămîni.

Nicolae Costin: De ce aţi crezut că esţe necesar să faceţi această precizare?

Radu Câmpeanu: Noi, cum bine ştiţi, am criticat felul cum s-au ţinut alegerile. Am socotit că frauda reprezintă cel puţin 20 la sută din corpul electoral. Cu toate acestea, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu conducerea partidului, noi am hotărit să participăm la lucrările Parlamentului pentru ca o parte mare a opiniei publice româneşti să-şi poată exprima acolo părerile. Iar acest lucru l-am spus, în mod clar în declaraţille noastre şi am spus că în aceste condiţii, înţelegem să facem o opoziţie constructivă în măsura în care majoritatea să nu devină mecanică şi să nu  interzică opoziţiei posibilitatea de exprimare şi de intervenţie în decizii.

Nicolae Costin: Intervenţia în decizii, evident, necesită accesul la informare. Ceea ce mă surprinde este faptul că anunţaţi acest lucru, înainte de a şti dacă veţi avea acest acces.

Radu Câmpeanu: Nu. Este o condiţie sine qua non acest lucru, o condiţie împlicită. Tot aşa cum am afirmat, cînd am luat hotărîrea negocierilor, că in ipoteza in care majoritatea înţelege să se manifeste mecanic, de mai, multe ori la rînd, înseamnă că minoritatea nu se poate exprima şi atunci ne vom revizui atitudinea noastră faţă de colaborarea parlamentară.

Nicolae Costin: Pe lîngă termenul de opoziţie constructivă, am întîlnit şi cel de opoziţie loială — opoziţie cerută de preşedintele lliescu, înainte de alegeri şi de Front după aceea. Aveţi idee ce înseamnă?

Radu Câmpeanu: Nu, n-am idee şi nici nu văd ce înseamnă o „opoziţie loială”, O fi cerut-o domnul lliescu, lucru acesta îl priveşte. Dacă a cerut-o FSN, tot el ar trebui să o definească. Noi nu înţegem ce înseamnă o „opoziţie loială”.
Nicolae Costin: În discursul domnului lliescu după învestirea sa ca preşedinte şi în discursul domnului Roman după anunţarea echipei guvernamentale, am întîlnit pasaje care ar fi putut fi luate din declaraţia de intenţie a Partidului Naţional Liberal. Nu vă jenează faptul că în timpul campaniei aţi fost lovit şi pus la stîlpul infamiei de către maşina de propagandă a FSN, ca acum aceleaşi idei — ce însemnau acum două luni vînzare de ţară — să fie afişate cu seninătate de actualii conducători.    

Radu Câmpeanu: Este adevărat. Discursul domnului Petre Roman este aproape luat din programul PNL. Evident cu mici nuanţe. Noi, în această ipostază, nu începem să protestăm. Cred că ar fi aproape deplasat şi de neînţeles de opinia publică românească. Ce vrem să facem acum este să „împingem guvernul”- să realizeze întocmai, aceste reforme cît mai largi, dar noi ne îndoim că o s-o facă. 

Nicolae Costin: Atunci nu sînteţi, într-un fel, confundaţi cu guvernul?    

Radu Câmpeanu:  Nu. Între noi şi aceste idei există o legătură directă şi clară, în timp ce între aceste îdei şi FSN nu sînt nici legături directe, nici clare, ci numai confuzii demagogice, de moment: „Spunem astăzi şi mîine realizăm doar 20 la sută din ce-am spus”. 

Nicolae Costin: Sub auspiciile Ambasadei Italiei, Comunitatea europeană se interesează, în aceste zile, de situaţia din ţară. Sînteţi conştient de o campanie de teroare împotriva celor ce ridică glasul împotriva autorităţilor? — Urmăriţi soarta celor ce-au făcut greva foamei, a celor 170 de arestaţi? De soarta lui Marian Munteanu, a colegului dumneavoastră în CPUN, dl. Nica Leon.

Radu Câmpeanu: Aici este cu totul altceva. Cînd discutaţi de Marian Munteanu, accept discuţia, cînd  discutaţi de Nica Leon, o accept mai greu, pentru multe motive. Domnul Marian Munteanu este în atenţia noastră a tuturor. Cu atît mai mult cu cît i se     aduc acuzaţii completamente nedrepte şi nejustificate. Există însă nişte comisii în Senat şi Camera deputaţilor, care se vor ocupa tocmai de aceste lucruri. Aceste comisii vor începe să lucreze de săptămîna viitoare, adică după ce regulamentele au fost votate şi comisiile parlamentare au, fost stabilite. 
Chestiunea agenţilor în civil, a ascultării convorbirilor telefonice a fost în actualitate totdeauna. Nu este un lucru nou pentru noi. Protestele noastre sint inutile. Trăim cu acest risc. 
Marea speranţă a acestui, viitor stă numai în generaţia tînără. Tinerii sînt foarte sensibili la schimbare, la nou şi nu se sperie de modificarea ce trebuie făcută radical, în ţară. Ei ştiu să aprecieze aşa cum se cuvine şi oamenii şi ideile.

• Nicolae Costin: Cunoaşteţi lucruri concrete care să vă facă să fiţi mai indulgent cu ceea ce se petrece în jur ? 

Radu Câmpeanu : Nu. Eu nu sînt indulgent. Sînt extrem de îngrijorat şi încerc — prin reuniunile noastre viitoare — să vedem cum trebuie să ne exprimăm, în funcţie de realitate pe care şi noi, dar şi Frontul a ignorat-o. El a ignorat-o pentru câ este un amalgam de elemente eterogene — nimeni nu cunoaşte punctul de vedere al Frontului şi nimeni nu ştie care sînt personalităţile aceatuia — un singur om, Silviu Brucan, pe care FSN nu-l mai recunoaşte — el, într-adevăr a recunoscut că rezultatul alegerilor este „rezultatul subdezvoltării opiniei publice româneşti”.

Nicolae Costin: Dar cine se foloseşte de această carenţă? Şi cum?

Radu Câmpeanu: Este evident că FSN, aproape în mod instinctiv. El însuşi face parte din această mentalitate, prin oamenii lui. Toate structurile lui au rămas neschimbate. El face parte din această cădere a mentalităţii româneşti, dacă vreţi, o expresie a ei.

ULTIMA ORĂ 

Din ultima săptămînă am deschis public o dezbatere asupra necesităţii democratizării vieţii interne a Partidului Naţional Liberal, cea mai importantă forţă politică a opoziţiei.

Considerăm că această acţiune este menită să întărească formaţiunea noastră politică să o transforme în ceea ce un partid modern trebuie să fie: un for de dezbatere în care se nasc idei şi se formează oameni.    

Grupul de iniţiativă redactează în prezent propuneri pentru un nou statut cu caracter democratic, un program politic modern bazat pe noul liberalism şi un program de desfăşurare al Conferinţei Naţionale Extraordinare a Partidului Naţional Liberal care să aibă loc la începutul lunii septembrie.

Documentele redactate, vor fi puse la dispoziţia tuturor organizaţiilor teritoriale ale partidului precum şi a tuturor membrilor care aderă la acţiunea noastră pînă la data de 25 iulie 1990 pentru a fi discutate şi pentru a fi elaborate propuneri.

Pînă în acest moment au aderat la acţiunea noastră de convocare a Conferinţei Naţionale organizaţiile PNL din judeţele: Oradea, Arad, Timiş, Dolj, Tulcea (în scris), precum şi Organizaţia Municipală Ploieşti, şi Organizaţia Tineretului Universitar Liberal din Craiova şi Bucureşti; iar prin notificări telefonice sau delegaţi, organizaţiile din Giurgiu, Constanţa, Alba lulia, Tîrgu Mureş, organizaţiile de tineret din Sibiu şi Piteşti şi altele.

Ceea ce ne-a bucurat sînt mesajele nenumărate ale unor oameni care ne-au mărturisit că nu au votat cu noi în a-legerile de la 20 mai tocmai datorită motivelor de la care pleacă acţiunea noastră.

Mulţumim tuturor şi declarăm că vom duce pînă la capăt ceea ce am început.
Rugăm pe ceilalţi membri ai conducerii PNL care se opun acestei mişcări de reînnoire, să nu coboare dezbaterea la nivelul calomniei de tipul notelor telefonice transmise la Organizaţiile judeţene, al dezinformărilor, deformării adevărului şi al prezentării ei ca o luptă sterilă.

Declaraţia este semnată de domnii: Dinu Patriciu — Secretar Executiv PNL — Deputat; Călin Popescu Tăriceanu — Secretar Executiv PNL — Deputat; Radu Cojocaru — Secretar Executiv PNL; Andrei Chiliman — Secretar Executiv PNL.