Actualitate
EXCLUSIV. Fostul socru al lui Adrian Mutu ține cu dinții de beneficiile postului de Consul general la Milano! Acuză Guvernul Orban că l-a ”executat”, dar judecătorii au descoperit altceva + Ce jocuri face acum diplomatul cu state vechi în Miliție?! (MOTIVARE)
Rechemarea de la post a controversatului consul general al României la Milano – Tiberiu Mugurel Dinu – s-a transformat într-un scandal de proporții după ce acesta a acuzat Guvernul României că decizia ar avea la bază ”interese politice”. Fostul socru al lui Adrian Mutu (diplomatul este tatăl Alexandrei Dinu!) a declanșat o acțiune în justiție împotriva Guvernului Orban și MAE, considerând că imaginea sa publică este deteriorată, dar motivarea judecătorilor de la fond scoate la iveală altceva.
GÂNDUL.RO vă prezintă informații în exclusivitate despre acest proces în timpul căruia Tiberiu Dinu (fost ofițer în Miliție) a acuzat Guvernul Orban de fake-news în legătură cu persoana sa și a solicitat anularea Hotărârii de Guvern nr. 810/13.11.2019 prin care s-a dispus rechemarea de la post.
Numirea lui Dinu în funcția de Consul General al României la Milano a fost una contestată, încă de la început. El mai deținuse această funcție – la Torino și Milano – începând cu 2002, iar pe parcursul mandatelor au existat numeroase voci care l-au acuzat de fapte/atitudini nedemne de o carieră diplomatică. Tatăl Alexandrei Dinu, fosta soție a lui Adrian Mutu, a fost numit consul (ultima oară, în 2019) de Viorica Dăncilă, însă acuză guvernul Orban că a fost ”mazilit” după numai 4 zile, iar motivele schimbării sale ar fi, practic, inexistente. Dar motivele apar în procesul pe care controversatul diplomat l-a intentat Guvernului.
Tiberiu Mugurel Dinu prinsese ”rădăcini” în Italia, acolo unde se afla ”la post” din 2002. La un moment dat, în 2009, Emil Boc a solicitat ministrului de Externe să îl recheme de la post din cauza unui alt scandal, dar Dinu a tras sforile și a rezistat în funcție. Nu au fost oferite informații detaliate, la vremea respectivă, însă s-a vorbit despre ”depășirea atribuțiilor de serviciu”. În ultimă instanță, el a obținut ”prelungirea” mandatelor și a rămas la post până în noiembrie anul trecut.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului: ”O astfel de persoană nu mai are ce cauta într-o funcție de reprezentare a statului român”
Noua decizie de rechemare în țară a lui Dinu (de data această luată de Guvernul Orban) a fost argumentată și public. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a specificat, într-o intervenție televizată, că schimbarea era necesară pentru că Dinu a chemat carabinierii la Consulatul din Torino – în timpul alegerilor prezidențiale din 2014.
Atmosfera a degenerat, iar mulți cetățeni români au fost loviți și gazați de forțele de ordine, rechemarea la post a lui Tiberi Dinu fiind ”o reparație morală”.
„În cazul consulului general al României de la Milano, aș vrea să vă reamintesc că această decizie trebuia luată de mult, de orice guvern în orice țară normală. Iar consulul propus (n.red. – de către Viorica Dăncilă) pentru a ocupa funcția aceasta la Milano este cel care, în al doilea tur la alegerile prezidențiale din 2014, a chemat carabinierii la Consulatul din Torino și vă amintiți imaginile cu cetățenii români loviți, gazați de forțele de ordine din Italia, la solicitarea acestei persoane. O astfel de persoană nu mai are ce căuta într-o funcție de reprezentare a statului român și este o reparație morală față de cetățenii români care au fost umiliți și agresati la votul din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ion Danca, decizia de rechemare de la post a lui Dinu.

Tiberiu Dinu acuză că a fost schimbat ”neașteptat și nemotivat”
Pe data de 26.11.2019, fostul Consul General al României la Milano dă în judecată Guvernul României și MAE (în calitate de intervenient), solicitând ca Hotărârea de Guvern nr. 810/13.11.2019 să fie anulată și prezentându-și ”argumentele”.
În acte fusese numit consul general la Milano în august 2019 de către Guvernul Dăncilă, dar postul și l-a luat în primire abia în 9 noiembrie. La distanță de 4 zile însă (pe 13 noiembrie), Guvernul Orban l-a rechemat în țară, în tentativa de a ”curăța” misiunile diplomatice ale României. Tiberiu Mugurel Dinu s-a declarat scandalizat de această hotărâre și a deschis proces afirmând că a fost schimbat ”nemotivat și neașteptat”, iar actele care stau la baza acestei decizii luate de Guvernul Orban nu ar conține ”elemente concrete” care să justifice schimbarea.
”La data de 9.11.2019 reclamantul (n.red. – Tiberiu Mugurel Dinu) a preluat efectiv misiunea consulară cu care a fost investit, iar la numai 4 zile de la preluarea acestei misiuni, nemotivat și neașteptat această misiune a fost încetată prin H.G. nr. 810/13.11.2019, ce face obiectul prezentei cauze și care nu prezintă și nu cuprinde, ca și actele care stau la baza aceste ia, absolut niciun element concret care să o justifice și care să îi asigure o minimă transparență decizională și o minimă motivare”, susține Dinu în acțiunea lui.

Pregătit pentru 4 ani, a rămas la post doar 4 zile
Fostul Consul General al României la Milano se declară șocat de rechemarea la post, cu atât mai mult cu cât ar fi trebuit să rămână ”pe funcție” timp de 4 ani, iar drumul de la extaz la agonie a fost unul foarte scurt.
Mai mult, Tiberiu Mugurel Dinu susține că decizia este una absurdă, din moment ce nu se poate vorbi despre încălcarea ”atribuțiilor de serviciu”. Punctual, el se spală pe mâini și spune că episodul petrecut în timpul alegerilor prezidențiale din 2014 nu i se poate imputa fiindcă atunci… ar fi fost în spital.
”… misiunea încredințată reclamantului a fost de 4 ani, iar după 4 zile de la preluarea misiunii, fără nicio justificare și motivare, această numire a fost sancționată de către Guvern și reclamantul a fost rechemat de la post. (…)
Este de notorietate că șeful cancelariei primului ministru a devoalat în realitate motivul ascuns care a stat la baza emiterii acestei hotărâri, respectiv se pretinde în spațiul public de către un reprezentant al Guvernului emitent al acestui act a cărui suspendare se solicită, că emiterea actului a avut la bază pretinsa conduită a reclamantului la nivelul alegerilor din anul 2014 și modul în care a dirijat desfășurarea votului în alegerile președințiale din anul 2014. Pe de o parte, un astfel de element este fundamental străin de conținutul concret al actului administrativ, este fundamental nereal pentru că, astfel cum a depus și la dosar, reclamantul nu a avut nicio calitate la scrutinul din 2014 și acesta era internat în această perioadă din cauze medicale.
Extras din motivarea instanței
În fața instanței, Tiberiu Mugurel Dinu a insistat asupra ”prejudiciului de imagine” care i s-ar fi adus prin această decizie luată la nivelul Guvernului. Imaginea ”șifonată”, după o carieră diplomatică desfășurată pe parcursul a 20 de ani și – a specificat Tiberiu Dan – imposibilitatea de a prelua, în această perioadă, o altă funcție consulară, ceea duce și la pierderi financiare – ”indemnizație și alte drepturi conexe”.

Guvernul României: ”Măsura rechemării este o măsură specifică acestei categorii profesionale”
Acuzațiile lui Tiberiu Mugurel Dinu au fost considerate nejustificate de partea cealaltă a baricadei. Iar măsura rechemării la post este una absolut normală și specifică acestei categorii profesionale.
Totul s-a făcut conform legii, la propunerea Ministrului Afacerilor Externe, fiind emisă și o Hotărâre de Guvern ”cu același tipic de motivare și prezentare” ca și aceea prin care Tiberiu Mugurel Dinu fusese numit la post.
”Măsura rechemării este o măsură specifică acestei categorii profesionale – membrilor corpului Diplomatic și consular și care se apreciază potrivit dispozițiilor legii, respectiv la propunerea Ministrului Afacerilor Externe, concretizată prin adoptarea unei hotărâri de Guvern în speță, ceea ce s-a și întâmplat. Mai mult, numirea reclamantului în postul respectiv a fost dispusă printr-o Hotărâre de Guvern cu același tipic de motivare și prezentare, acele două sintagme pe care le prezintă reclamantul în vederea bunei desfășurări a activității consulului și pentru bunul mers al activității consulare este valabilă pentru toate numirile în post”, a susținut ”partea pârâtă”, respectiv Guvernul României & MAE.
În ceea ce privește prejudiciul de imagine sau alte ”pierderi colaterale” invocate de fostul consul, reprezentanții Guvernului și ai MAE au susținut că nici nu poate fi vorba despre așa ceva, lucru admis și în primă instanță de judecătorii Curții de Apel București. Tiberiu Dinu are calitatea de membru al Corpului Diplomatic, a revenit în centrala MAE și primește salariu potivit grilei de salarizare.
”Actul de rechemare nu a afectat calitatea reclamantului de membru al corpului Diplomatic și consular, acesta revenind în centrala Ministerului Afacerilor Externe, fiind salarizat potrivit grilei de salarizare aferentă gradului consular pe care îl deține. Prin urmare nu se poate înregistra o pagubă iminentă, reclamantul încercând să justifice producerea unei pagube iminente și prin imagine si mass-media care ar afecta imaginea sa (…) Mai multa cariera reclamantului nu este afectată întrucât acesta își menține statutul pe care îl are de membru al corpului diplomatic consular conform gradului pe care îl are”, se mai arată în motivarea instanței de judecată.
Sentința judecătorilor: ”Respinge cererea ca neîntemeiată”
Toate încercările lui Tiberiu Mugurel Dinu de a-și recâștiga funcția și – vezi Doamne! – de a-și repara ”prejudiciul de imagine și cel financiar” au fost însă sortite eșecului.
Judecătorii au considerat că solicitarea sa prin care cerea anularea Hotărârii de Guvern nr. 810/13.11.2019 este neîntemeiată, motiv pentru care cererea i-a fost respinsă în luna ianuarie a acestui an.
”Ora estimata: 9:00. Complet: 9-Completul 18 Fond Tip soluție: Respinge cererea. Soluția pe scurt: Respinge cererea ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie accesorie în sprijinul pârâtului. Cu drept de a formula recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cerere care se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată în şedinţă publică astăzi 13.01.2020. Document: Hotarâre 25/2020 13.01.2020”, au hotărât judecătorii.

Acum, Tiberiu Mugurel Dinu a făcut recurs la Înalta Curte, iar termenul a fost fixat pentru vara lui… 2021. Mai exact, pe 6 iunie anul viitor. Sursele noastre din Ministerul Afacerilor Externe susțin însă că fostul socru al lui Mutu nu renunță ușor la beneficiile postului de Consul general și face ”presing” pe lângă diferite persoane cu putere de decizie să primească un alt post. Trecutul lui nu-l ajută însă, iar procesul deschis Guvernului Orban s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva lui.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
Actualitate
DIA publică un cadru de analiză pentru evaluarea „voinței de a lupta”
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 5 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 5 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum o zi„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 5 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



