Actualitate
InfoCons: Denumirea de “ciocolata” doar daca conține minimum 35 % substanță solidă uscată totală
Denumirea de “ciocolata” doar daca conține minimum 35 % substanță solidă uscată totală
1. Untul de cacao
desemnează grăsimile obținute din boabele de cacao sau părți din acestea cu următoarele caracteristici:
– conținut de acizi grași liberi (exprimat ca acid oleic): maximum 1,75 %;
– substanțe nesaponificabile (determinate prin folosirea eterului de petrol): maximum 0,5 %, exceptând cazul untului de cacao presat, unde nu trebuie să fie mai mult de 0,35 %
a.) Praf de cacao, cacao
desemnează produsul obținut prin transformarea boabelor de cacao care au fost curățate, descojite și prăjite, în pudră, și care conține minimum 20 % unt de cacao, calculat în funcție de greutatea materiei uscate, și maximum 9 % apă;
b.) Cacao cu conținut redus de grăsime, pudră de cacao fără grăsime
desemnează pudra de cacao care conține maximum 20 % unt de cacao, calculat conform greutății de substanță uscată;
c.) Ciocolată praf, ciocolată sub formă de pudră
desemnează produsul constând dintr-un amestec de cacao și zaharuri, conținând minimum 32 % pudră de cacao;
d.)Ciocolată de băut, cacao îndulcită, pudră de cacao îndulcită
desemnează produsul constând dintr-un amestec de praf de cacao și zaharuri, conținând minimum 25 % pudră de cacao; aceste denumiri trebuie însoțite de termenul „conținut redus de grăsime” în cazul în care produsul este cu conținut redus de grăsime conform literei (b).
3. Ciocolată
a.) desemnează produsul obținut din produse de cacao și zahăr care, sub rezerva literei (b), conține minimum 35 % substanță solidă uscată totală, incluzând minimum 18 % unt de cacao și minimum 14 % cacao în substanță uscată fără grăsime;
b.) totuși, acolo unde această denumire este completată cu cuvintele:
– „vermicelli” sau „flakes”: produsul prezentat sub formă de granule sau fulgi trebuie să conțină minimum 32 % substanță uscată cacao în total, minimum 12 % unt de cacao și minimum 14 % cacao în substanță uscată fără grăsime;
– „couverture”: produsul trebuie să conțină minimum 35 % cacao substanță uscată în total, inclusiv minimum 31 % unt de cacao și minimum 2,5 % cacao în substanță uscată fără grăsime;
– ciocolată cu alune „gianduja” (sau unul din derivatele cuvântului „gianduja”): produsul trebuie să fie obținut în primul rând din ciocolată având un conținut total de cacao în substanță uscată de 32 % inclusiv un conținut minim de cacao în substanță uscată fără grăsime de 8 % și, în al doilea rând, din alune fin măcinate în asemenea cantități încât la 100 g de produs acesta să conțină minimum 20 g și maximum 40 g de alune. Pot fi adăugate următoarele :
a.) lapte sau lapte în substanță uscată obținut prin evaporare, în asemenea proporție încât produsul finit să nu conțină mai mult de 5 % lapte în extract sec;
b.) migdale, alune sau alte varietăți de fructe în coajă, întregi sau sfărâmate, în asemenea cantități, ca, împreună cu alunele măcinate, să nu depășească 60 % din greutatea totală a produsului.
4. Ciocolată cu lapte
a. desemnează produsul obținut din produse din cacao, zaharuri și lapte sau derivați din lapte, care, sub rezerva literei (b), conțin:
– minimum 25 % total cacao în substanță solidă;
– minimum 14 % lapte în substanță solidă uscată obținut parțial sau total prin deshidratarea laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau din frișcă parțial sau total degresată, unt sau grăsime din lapte;
– minimum 2,5 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime;
– minimum 3,5 % grăsime de lapte;
– minimum 25 % grăsime totală (unt de cacao sau grăsime din lapte).
b.) Totuși, dacă denumirea este completată de cuvintele:
– „vermicelli” sau „flakes”: produsul prezentat sub formă de granule sau fulgi trebuie să conțină minimum 20 % cacao în substanță solidă uscată, minimum 12 % lapte în substanță solidă uscată, obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau complet smântânit, frișcă sau din frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsime din lapte și minimum 12 % grăsimi în total (unt de cacao sau grăsime din lapte);
– „couverture”: produsul trebuie să aibă un conținut minim total de grăsimi (unt de cacao și grăsime din lapte) de 31 %;
– ciocolată cu lapte și alune „gianduja” (sau unul din derivatele cuvântului „gianduja”): produsul trebuie să fie obținut în primul rând din ciocolată cu lapte având un conținut minim de 10 % lapte în substanță solidă uscată, obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsimi din lapte și, în al doilea rând, din alune fin măcinate, în asemenea cantități încât 100 g de produs să conțină minimum 15 g și maximum 40 g de alune. Migdalele, alunele și alte varietăți de fructe în coajă pot fi, de asemenea, adăugate, întregi sau sfărâmate, în asemenea cantități încât împreună cu alunele măcinate să nu depășească 60 % din greutatea totală a produsului.
c.) Dacă în denumirea produsului cuvântul „lapte” este înlocuit de:
– „frișcă”: produsul trebuie să aibă un conținut minim de grăsime din lapte de 5,5 %;
– lapte smântânit”: produsul trebuie să aibă un conținut de grăsime din lapte nu mai mare de 1 %.
d.) Regatul Unit și Irlanda pot să autorizeze folosirea pe teritoriul lor a denumirii „milk chocolate” pentru a desemna produsele prevăzute la punctul 5, cu condiția ca termenul să fie însoțit în ambele cazuri de o indicație asupra conținutului de lapte în substanță solidă uscată stabilit pentru fiecare din cele două produse, sub forma „milk solids: minimum…%”.
5. Ciocolată cu lapte cu conținut ridicat de lapte
desemnează produsul obținut din produse de cacao, zaharuri și lapte sau produse lactate și care conțin:
– minimum 20 % cacao în substanță solidă uscată;
– minimum 20 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau din frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsime din lapte;
– minimum 2,5 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime;
– minimum 5 % grăsime din lapte;
– minimum 25 % grăsimi totale (unt de cacao și grăsime din lapte).
6. Ciocolată albă
– desemnează produsul obținut din unt de cacao, lapte sau produse lactate și zaharuri care conțin minimum 20 % unt de cacao și minimum 14 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, semi sau total smântânit, frișcă sau frișcă parțial sau total deshidratată, unt sau grăsime din lapte, din care minimum 3,5 % este grăsime din lapte.
7. Ciocolată umplută, ciocolată cu umplutură de…, ciocolată cu interior din…
– desemnează produsul umplut, a cărui parte exterioară constă din unul din produsele menționate la punctele 3, 4, 5 și 6. Denumirea nu se aplică la produsele al căror interior constă din produse de panificație, patiserie, biscuiți sau înghețată.
Partea exterioară din ciocolată a produselor purtând una din aceste denumiri trebuie să constituie minimum 25 % din greutatea totală a produsului.
8. Ciocolată a la taza
– desemnează produsul obținut din produse de cacao, zaharuri și făină sau amidon de grâu, orez sau porumb, care conține minimum 35 % cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 18 % unt de cacao și nu mai puțin de 14 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime și maximum 8 % făină sau amidon.
9. Ciocolată obișnuită a la taza
desemnează produsul obținut din produse din cacao, zaharuri și făină sau amidon din grâu, orez sau porumb, care conține minimum 30 % cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 18 % unt de cacao și minimum 12 % cacao în substanță solidă uscată fără grăsime și maximum 18 % făină sau amidon.
10. Bomboană de ciocolată sau pralină
desemnează produsul de mărimea unei singure înghițituri, care constă din:
– ciocolată umplută sau;
– un singur tip de ciocolată sau o combinație de ciocolate conform punctelor 3, 4, 5 sau 6 și alte substanțe comestibile, prevăzând ca ciocolata să constituie minimum 25 % din greutatea totală a produsului
Denumirile de vânzare „ciocolată”, „ciocolată cu lapte” și „cuvertură de ciocolată” prevăzute în anexa I pot fi completate cu informații sau descrieri referitoare la criteriile de calitate care prevăd că produsul conține:
– în cazul ciocolatei, minimum 43 % din totalul de cacao în substanță solidă uscată, inclusiv minimum 26 % unt de cacao;
– în cazul ciocolatei cu lapte, minimum 30 % din totalul de cacao solidă uscată și minimum 18 % lapte în substanță solidă uscată obținut prin deshidratarea parțială sau totală a laptelui integral, lapte semi sau total smântânit, frișcă, sau din frișcă parțial sau total deshidratată, grăsime de lapte sau unt, inclusiv minimum 4,5 % grăsime din lapte;
– în cazul cuverturii de ciocolată, minimum 16 % cacao uscată degresată solidă.
Etichetarea produselor din cacao și din ciocolată trebuie să indice conținutul de cacao în substanță uscată prin includerea cuvintelor: „cacao: minimum … %”
Actualitate
Atac digital asupra Americii: Dezinformarea, noul câmp de bătălie al securității naționale
Ora de oră, America se află sub un atac neîncetat din partea unor actori străini – nu prin bombe, ci prin ecranele care ne înconjoară. Campanii sofisticate de dezinformare, orchestrate de Rusia și China, infiltrează platforme online, căsuțe de e-mail, televizoare și conversații cotidiene, vizând sistematic erodarea societății americane. Evoluția inteligenței artificiale a amplificat aceste atacuri, generând deepfake-uri convingătoare, campanii automate și metode inovatoare pentru a exploata vulnerabilitățile naționale.
Câmpul cognitiv: O amenințare directă la adresa patriei
Acesta nu este un simplu război informațional; este un atac direct asupra Statelor Unite înseși. Dezinformarea reprezintă un instrument extrem de eficient folosit de Beijing și Moscova pentru a slăbi reziliența societății americane și, implicit, a pune sub semnul întrebării apărarea națională prin influențarea procesului decizional și modelarea percepțiilor publice. Dacă America este sub atac, atunci armata Statelor Unite are un rol crucial în menținerea siguranței patriei. Într-un moment în care încrederea socială este la cote minime, armata trebuie să-și asume un rol mai proeminent în combaterea directă a eforturilor străine de dezinformare.
Mediul informațional a devenit o componentă vitală a apărării naționale, un câmp de bătălie cognitiv unde convingerile și percepțiile sunt modelate și contestate. Adversarii îl utilizează pentru a răspândi narațiuni false, a influența deciziile și a submina reziliența. Dezinformarea exploatează punctele de fricțiune și erodează încrederea în instituții. Apărarea patriei înseamnă mai mult decât interceptarea rachetelor și paza frontierelor; înseamnă contestarea spațiului informațional pe care adversarii îl ocupă în prezent în domeniul cognitiv al Americii.
Tactica focului rus și conductele chineze de propagandă
Campania de dezinformare a Rusiei urmează modelul „furtuna de falsuri”: un flux constant de informații false răspândite pe rețelele sociale, atât de omniprezent încât copleșește măsurile de contracarare. În 2020, fermele de troli rusești au atins 140 de milioane de utilizatori americani lunar, algoritmii platformelor amplificând dezinformarea rusă în fluxurile de știri. Aceste postări exploatează diviziunile și vizează grupuri nemulțumite pentru a servi obiectivele Kremlinului.
China abordează lucrurile oarecum diferit. Beijingul urmărește agresiv ceea ce analiștii descriu drept „conducte de informații”, achiziționând influență în instituții media mainstream precum Associated Press și Reuters pentru a canaliza propaganda de stat către publicul american. China plasează articole din media de stat, cum ar fi Global Times, în fața utilizatorilor care s-ar putea să nu le recunoască drept propagandă oficială și, în schimb, să le interpreteze ca știri legitime. Atunci când BBC a relatat despre abuzurile drepturilor omului împotriva musulmanilor uiguri, Republica Populară Chineză a răspuns prin desfășurarea unei rețele organizate de troli și a 57 de site-uri web de știri false pentru a contesta credibilitatea BBC.
Inteligența artificială a crescut exponențial aceste amenințări. Deepfake-urile au evoluat de la falsuri rudimentare la imitări sofisticate care au înșelat oficiali guvernamentali, inclusiv cazuri în care voci generate de AI au imitat cu succes Secretarul de Stat. Rusia și China folosesc acum AI pentru a genera conținut la o scară fără precedent, creând dezinformare extrem de țintită și personalizată, care se adaptează în timp real pentru a maximiza impactul.
Răspunsul insuficient al națiunii
Răspunsul Americii a fost inadecuat. Eforturile anterioare au stagnat sau s-au prăbușit sub presiunea politică. Consiliul de Guvernare a Dezinformării al DHS (Departamentul Securității Interne) din administrația Biden, menit să ajute publicul să „decifreze dezinformarea” și să coordoneze răspunsul la amenințări, a fost dizolvat la trei săptămâni după un val de critici privind depășirea prerogativelor guvernamentale. În plus, odată cu dizolvarea Centrului pentru Influență Malignă Străină al Directorului Informațiilor Naționale și a Centrului Global de Angajament al Departamentului de Stat, America duce lipsă de o apărare unitară pentru a contracara dezinformarea internă.
Misiunea armatei: Încrederea ca armă supremă
Strategia Națională de Securitate din 2025 a administrației Trump prioritizează protejarea „țării, poporului său, teritoriului său, economiei sale și modului său de viață de atacurile militare și influența străină ostilă.” Cu peste jumătate dintre americani primind știrile de pe rețelele sociale, dezinformarea reprezintă o influență ostilă directă. Pentru a contracara această amenințare, Departamentul Apărării (DoD) ar trebui să facă din aceasta o prioritate și să utilizeze resursele sale, inclusiv Comandamentele Nordului și Cibernetice ale S.U.A., care dețin atât expertiza, cât și mandatul, pentru a contracara aceste amenințări informaționale ca parte a apărării patriei.
Cea mai puternică armă a armatei împotriva dezinformării este încrederea. 82% dintre americani au încredere în armată, mult mai mult decât în Congres (39%), Președinție (45%) sau în instituțiile media (33%). Atunci când se răspândesc conturi și narațiuni false, americanii au nevoie de o voce de încredere. Armata, ca una dintre cele mai credibile instituții, poate oferi vocea care va ajuta la combaterea părtinirii pe care se bazează dezinformarea.
Departamentul Apărării angajează deja analiști care integrează informații pentru a detecta influența malignă și a prezice acțiunile adversarilor. Aceleași metode care protejează forțele desfășurate pot proteja cetățenii acasă de dezinformare. Armata Statelor Unite înființează deja unități concentrate pe dezinformare în teatrele Indo-Pacific și European. Armata ar trebui să declasifice informații care expun dezinformarea, identifică conturile false și avertizează despre amenințările interne. Această abordare de „pre-combatere” (prebunking), inoculând publicul împotriva dezinformării înainte ca aceasta să prindă rădăcini, s-a dovedit remarcabil de eficientă atunci când administrația Biden a declasificat informații pentru a expune planurile de invazie ale Rusiei și a contracara dezinformarea Kremlinului despre Ucraina, eliminând pretextele lui Putin și învingând Rusia în războiul informațional.
Riscuri și balize: Navigând in dilemele politice
Trebuie recunoscut că implicarea militară în eforturile de contracarare a dezinformării comportă riscuri sociale semnificative. Actorii politici de ambele părți au folosit acuzațiile de „știri false” și „dezinformare” pentru a submina relatări și critici legitime. Oficialii guvernamentali au amplificat, uneori, narațiuni false sau neverificate pentru câștig politic.
Pentru a aborda aceste riscuri, Congresul, Casa Albă, Pentagonul și instituțiile media trebuie să dezvolte și să impună cadre clare care să distingă operațiunile străine ale adversarilor de dezacordurile politice interne. Pe măsură ce adversarii străini devin tot mai pricepuți în exploatarea mediului informațional și în exacerbarea diviziunilor sociale, armata trebuie să evite implicarea în dezbateri politice despre adevăr. Cu toate acestea, în apărarea împotriva războiului informațional străin coordonat, vizând securitatea americană, resursele de informații și credibilitatea instituțională a armatei pot aduce o contribuție decisivă și necesară.
Navigarea aspectelor politice ale războiului informațional și prevenirea politizării armatei necesită aderarea strictă la doctrina și reglementările DoD, operând în cadrul autorităților existente și transparență pe tot parcursul operațiunilor până la punctul de a dezvălui capacități adversarilor străini. Manualul de teren al Armatei pentru Operațiuni de Afaceri Publice, FM 3-61, oferă în prezent definiții fundamentale și cadre operaționale care pot stabili balize critice pentru rolul Forței Comune în contracararea dezinformării. Adaptarea acestui document și crearea de reglementări aplicabile, cum ar fi o Directivă DoD privind combaterea dezinformării, ar contribui la stabilirea unor garanții pentru membrii militari angajați în războiul informațional.
Un exemplu unde aceste directive sunt incredibil de utile în prevenirea depășirii atribuțiilor de către armată este Directiva DoD 5240.01, care guvernează analiza informațiilor. Această directivă ajută la impunerea unor limite în jurul analizei informațiilor în cadrul DoD și împiedică analiștii din Forța Comună și Comunitatea de Informații să încalce normele. În cadrul acestei directive, se găsește definiția „activităților de informații” militare și rapoartele datorate factorilor de decizie pentru a asigura transparența. Această directivă asigură, de asemenea, conformitatea cu Ordinul Executiv 12333, care protejează drepturile cetățenilor americani și împiedică analiza informațiilor să încalce aceste drepturi.
Eforturile de contracarare a dezinformării necesită o protecție similară printr-o directivă sau reglementare pentru a preveni abuzul. Mai exact, reglementările ar trebui nu doar să definească dezinformarea, ci și să stabilească faptul că activitățile militare de contracarare a dezinformării trebuie să vizeze doar operațiuni străine sponsorizate de stat, atribuite de comunitatea de informații, să necesite supraveghere din partea Biroului Secretarului Apărării și să definească rolul operațional pe care îl are comandantul combatant desemnat în asigurarea protejării diviziunii civil-militare.
Reglementarea și transparența trebuie să lucreze în tandem pentru a ajuta aceste eforturi să evite politizarea. Departamentul Apărării ar trebui să informeze periodic Congresul cu privire la aceste eforturi pentru a asigura transparență, a permite supravegherea și a garanta că eforturile rămân concentrate pe adversarii străini. Departamentul trebuie, de asemenea, să angajeze periodic media în aceste eforturi pentru a construi încredere și a asigura responsabilitatea.
Dezinformarea nu este doar o problemă de politică; este o amenințare militară la adresa securității naționale. Rusia și China duc un război informațional împotriva societății americane, iar America trebuie să riposteze cu instituțiile cel mai bine echipate pentru a câștiga: Departamentul Apărării.
Prin declasificarea informațiilor, expunerea operațiunilor de influență ale adversarilor și „pre-combaterea” dezinformării înainte ca aceasta să se răspândească, armata poate apăra domeniul cognitiv la fel de eficient cum apără granițele noastre fizice. Întrebarea nu este dacă armata ar trebui să se implice în această luptă; este dacă America își poate permite să lase acest câmp de bătălie neapărat pentru mai mult timp. Protejarea spațiului nostru informațional și a unității naționale necesită pași urgenți și decisivi, începând de astăzi.
Actualitate
Scutul Arctic al NATO: Berlinul propune o nouă misiune în fața „amenințării” americane cu Groenlanda
Actualitate
Logistica viitorului: Imprimarea 3D pe câmpul de luptă – O soluție inteligentă pentru o veche dilemă
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 5 zileGroapa de gunoi a justiției: Corpul de Control confirmă dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova privind abuzurile cronice din ANP! Șobolanii politici, demascați!
-
Exclusivacum 3 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 2 zilePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 21 de oreMinistrul USR al Apărării, Radu Miruță: De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda!
-
Exclusivacum 4 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, orașul mut: City managerul „expert” în tăcere și interimate fără număr – O cronică usturătoare a incompetenței perpetuate!
-
Exclusivacum 3 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic



