Actualitate
MEGA-ANCHETĂ. Operațiunea ”SUPER-LEU”. DIICOT a destructurat cea mai mare rețea de falsificatori de bani din plastic din lume
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Cu o justiție criticată inclusiv la nivel internațional, România are, totuși, unii dintre cei mai buni anchetatori, dacă nu din lume, cel puțin din Europa. Nu de puține ori, plecați în străinătate, pentru diverse schimburi de experiență, românii au rezolvat dosare de la care polițiștii străini își luaseră gândul.
Recent, procurorii DIICOT au reușit să pună mâna pe cel mai mare falsificator de bani din plastic din lume, la capătul unei super-anchete care, de altfel, a și purtat numele de cod: „Super leu”. A fost o anchetă extrem de dificilă, care a durat șase ani și în timpul căreia s-a depus o muncă titanică. În tot acest timp, mii de bancnote de 100 de lei, realizate extrem de bine, erau retrase din circulație. Chiar și angajații băncilor aveau o problemă să recunoască acest „super leu”, în condițiile în care era extrem de bine realizat.
Totuși, chiar așa, bancnota avea o slăbiciune, în sensul că cele două fețe erau lipite manual. Ca urmare, procurorii au mizat pe o greșeală. Nu se știa atunci câte persoane se ocupă de falsificarea banilor, dar o urmă cât de mică ar fi însemnat enorm în economia unei anchete în care nu exista niciun punct de plecare.
Trecuseră doi ani, când, la Brașov, s-au descoperit niște „super lei” cu serii noi. Tot atunci, criminaliștii au descoperit și prima urmă care aparținea presupusului falsificator. Era vorba despre o mică parte dintr-o amprentă.
Această urmă s-a dovedit crucială în economia anchetei. După ce au introdus-o în baza de date AFIS 2000, procurorii au aflat că au de-a face cu un fost pușcăriaș care, după ce a fost închis pentru furt, și-a descoperit talentul de falsificator. Inițial, acesta își făcuse mâna pe niște facturi și unele documente oficiale după care trecuse la falsificarea de lei, în condițiile în care bancnotele românești sunt extrem de greu de reprodus.
Au băgat la închisoare cele mai periculoase clanuri din țară
Cu toate că acum știau cu cine se confruntă, procurorii mai aveau, însă, mult până departe. Au urmat luni întregi de filaj și verificări. S-a mers pe fir până la producătorul de cerneluri, vânzătorul de folie din plastic și până la firma care i-a vândut imprimanta, cu sediul tocmai în Belgia. Astfel, până luna trecută, când au intrat cu mascații peste falsificator și oamenii săi, procurorii DIICOT aveau deja probe clare pentru toate acuzațiile. Iar aceasta nu este singura acțiune de răsunet a acestei unități de elită.
Din 2004, când a luat ființă Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și până în vara acestui an, cele mai periculoase grupări infracționale din țară au ajuns după gratii. Ba mai mult, s-a ajuns inclusiv în punctul în care unul dintre cei mai mairi traficanți de droguri din România a comandat chiar un asasinat împotriva procurorului DIICOT care i-a distrus afacerea și l-a trimis după gratii.
Povestea anchetei din România, preluată și de presa internațională
Subiectul legat de prinderea celui mai mare falsificator de bani din plastic din lume a avut ecouri și în presa internațională. Astfel, agenția „Euronews” a relatat, pe larg, despre succesul procurorilor români care, pornind de la o amprentă, au reușit să rezolve una dintre cele mai complexe anchete, care s-a întins pe o perioadă de șase ani. Jurnaliștii „Euronews” au menționat și faptul că bancnotele românești sunt considerate ca fiind aproape imposibil de reprodus.
Actualitate
Flota Osprey, sub avertisment sever: Rata accidentelor grave atinge cote alarmante, arată un raport oficial
Actualitate
Ochiul vigilent din orbită: Space Force și NRO avertizează o nouă eră a supravegherii aeriene
Într-o mișcare strategică menită să redefinească capacitățile de supraveghere, Forțele Spațiale (Space Force) și Oficiul Național de Recunoaștere (NRO) din Statele Unite colaborează intens pentru a dezvolta și implementa o constelație de sateliți capabili să urmărească aeronavele și dronele la nivel global. Această inițiativă, descrisă ca o prioritate de top, promite o transformare radicală a modului în care America își monitorizează spațiul aerian și obiectivele de interes, însă se confruntă cu provocări semnificative atât pe plan tehnic, cât și bugetar.
AMTI: O cursă contra cronometru pentru controlul spațiului aerian
Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, a subliniat recent, la conferința Spacepower 2025 din Orlando, urgența de a livra rapid capabilități de indicare a țintelor mobile aeriene (AMTI – Airborne Moving Target Indication). „Prioritatea este de a oferi rapid capabilități AMTI, dar trebuie să avem și o strategie pe termen lung”, a declarat Meink, adăugând că se lucrează la definirea acesteia.
Strategia de achiziție va fi una competitivă, bazată pe multiple contracte acordate unor furnizori diferiți. Această abordare elimină riscul dependenței de un singur contractor și încurajează inovația, permițând construirea rapidă a acestei capabilități esențiale. Cu toate acestea, finanțarea programului comun Space Force-NRO implică aprobări din partea mai multor comitete Congresului, complicând procesul bugetar.
Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a evidențiat diferențele tehnice substanțiale dintre detectarea țintelor terestre (GMTI – Ground Moving Target Indication) și cele aeriene (AMTI). „Deși par similare, sunt destul de diferite”, a explicat Saltzman. „Obiectele de la sol se deplasează mai lent decât cele aeriene, necesitând niveluri diferite de fidelitate în urmărire.” Această distincție tehnică subliniază complexitatea dezvoltării sistemelor AMTI.
Bătălia bugetară: Sateliții versus avioanele de alertă timpurie E-7 Wedgetail
În paralel cu eforturile de dezvoltare AMTI, Departamentul Forțelor Aeriene se confruntă cu rezistența Congresului privind planul administrației Trump de a anula programul aeronavelor E-7 Wedgetail. Aceste avioane, menite să înlocuiască flota învechită de E-3 Sentry AWACS, reprezentau o investiție semnificativă, cu Boeing câștigând un contract de 2,6 miliarde de dolari pentru două prototipuri.
Actul de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, recent adoptat de Camera Reprezentanților și aflat acum în Senat, include dispoziții care interzic terminarea programului E-7 și alocă 846,7 milioane de dolari pentru continuarea dezvoltării și achiziției acestora. Secretarul Meink a confirmat că Forțele Aeriene vor finaliza „testul rapid al prototipului” E-7, așa cum cere NDAA. El a subliniat, de asemenea, că aeronava Wedgetail este deja utilizată de aliați, iar Forțele Aeriene colaborează cu aceștia pentru a integra noile capabilități ce vor rezulta din prototipurile rapide.
Această dualitate reflectă o dilemă strategică: oare investiția masivă în capabilități spațiale de supraveghere AMTI va depăși necesitatea unor platforme aeriene dedicate, cum ar fi E-7 Wedgetail? Răspunsul la această întrebare va modela viitorul apărării aeriene și spațiale.
Actualitate
Marina spaniolă iși intărește forțele speciale cu noi elicoptere NH90 avansate
Marina spaniolă a dezvăluit planuri ambițioase pentru achiziția unui al doilea lot de elicoptere NH90, proiectate să servească forțele speciale, dotate cu tehnologie de ultimă generație. Aceste aeronave viitoare vor fi echipate cu un sistem electro-optic francez de țintire și o serie de alte modificări moderne, menite să le adapteze cerințelor operaționale contemporane.
Tehnologie de vârf pentru operațiuni speciale
„Șase aeronave suplimentare urmează să sosească, ceea ce va marca o nouă evoluție a standardului 3 MSPT (Maritime Spanish Tactical Transport Helicopter),” a declarat comandantul Javier Moreno de la Escadrila 14 a Marinei spaniole, în cadrul unei conferințe de presă la Baza Navală Rota din Cadiz. Noile elicoptere vor integra îmbunătățiri substanțiale, oglindind sistemele incluse în varianta franceză NH90 Standard 2, destinată forțelor speciale. Moreno a confirmat că a avut ocazia să piloteze varianta Standard 2 în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unei colaborări cu serviciile franceze.
Acesta a detaliat noile echipamente, printre care se numără sistemul de țintire electro-optic Euroflir 410, produs de Safran din Franța, și un Sistem de Antene Distribuite (DAS) care încorporează șase până la șapte camere, conceput pentru a oferi o conștientizare situațională completă, la 360 de grade. Airbus a inițiat testele de zbor pentru NH90 Standard 2 în 2024, susținând achiziția a 18 aeronave de către Paris.
De la plan la realitate: Achiziție și livrare
Deși comanda spaniolă nu a fost încă formalizată cu NHIndustries – un consorțiu format din Airbus, Leonardo și GKN Fokker – bugetul pentru această achiziție a fost deja aprobat de Consiliul de Miniștri al Spaniei. Comandantul Moreno a specificat că aeronavele suplimentare sunt „planificate” să fie livrate între anii 2030 și 2032.
Acest al doilea lot vine în continuarea unei achiziții inițiale de șapte unități Standard 3 MSPT, contractate în 2018, parte dintr-o comandă mai amplă de 23 de elicoptere NH90 pentru Spania. Livrările primului lot de MSPT urmează să fie finalizate în 2026, având ca misiuni principale operațiunile amfibii, căutarea și salvarea (SAR) și evacuarea medicală, printre altele. Capacitatea operațională inițială (IOC) este proiectată pentru decembrie 2026, cu o serie de șapte etape cheie menite să ajute la atingerea acestui obiectiv, inclusiv desfășurarea unei unități aeriene experimentale și activități la bordul navelor, acestea din urmă fiind programate să înceapă în martie 2026.
Flexibilitate operațională pe mare
Vasul exact care va sprijini sarcinile inițiale de la bordul navelor nu a fost încă stabilit, a precizat Moreno. Cu toate acestea, odată intrate în serviciu, flota MSPT este preconizată să opereze de pe o serie de nave de suprafață, cum ar fi nava de proiecție strategică Juan Carlos I și fregatele clasei Santa María, extinzând semnificativ capabilitățile aeriene navale ale Spaniei.
-
Exclusivacum 5 zileOperațiunea Waze reușită la ANP: Când viziunea și dialogul strategic redefinesc parteneriatul instituțional!
-
Exclusivacum 4 zileVălenii de Munte: Împăratul cu brățară electronică și caracatița care joacă „Bingo” cu legea! Un Pamflet dur, amuzant și negru, negru!
-
Exclusivacum 3 zileCĂDEREA „MONARHIEI” DE SINAIA? JUSTIȚIA ÎL SOMNIFICEAZĂ PE „BOIERUL” OPREA ȘI ÎI ÎNCHIDE RUDELE ÎN BOXA ACUZAȚILOR!
-
Ancheteacum 3 zileRecorder dezvăluie „justiția capturată”: Cum a devenit România un potențial „paradis al infractorilor” prin pactul ascuns cu politicul
-
Exclusivacum 4 zileSecretomania din MAI, un „jaf” de milioane de euro? Sindicatul Diamantul acuză conducerea Ministerului de deturnarea drepturilor salariale
-
Exclusivacum 3 zileMAI: De la „portița de aur” la „ușa de fier”. Cum te pensionăm… Mai târziu!
-
Exclusivacum 2 zileImperiul obedienței: Angajări pe sprânceană și spectacolul managerial toxic de la vârful unei companii – Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti
-
Exclusivacum 2 zileFarsa contributivității: Cum ne „plătim” pensiile cu iluzii și bani invizibili (de la același buget)!



