Connect with us

Actualitate

Planul guvernului de relansare economică, mai ceva ca în campanie electorală: Spitale, drumuri, bani pentru angajați și angajatori

Publicat

pe

Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică este unul ambiţios şi le-a cerut miniştrilor să elaboreze până la sfârşitul săptămânii proiectele de acte normative astfel încât, într-o lună, să existe instrumentele pentru punerea în practică a acestui program.

Până în 2027, vor fi construite trei spitale regionale

În perioada 2021 – 2027, vor fi construite trei spitale regionale, iar investiția se ridică la 1,64 miliarde de euro. Este vorba despre unități medicale din Cluj, Iași și Craiova, conform Planului de relansare economică propus de liberali.

Pentru fiecare spital vor fi alocate următoarele fonduri: Spitalul Regional de Urgență Cluj – 539,59 milioane euro; Spitalul Regional de Urgență Iași – 500,35 milioane de euro; Spitalul Regional de Urgență Craiova – 602,73 milioane euro.

De asemenea, planul prevede și programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei prin construirea/modernizarea/reabilitarea a: 1.450 de centre medicale în mediul rural; 25 spitale județene; 110 spitale orășenești.

Infrastructură pentru educație. 180 de grădinițe, 40 de campusuri școlare și 30 de cămine, construite până în 2027

Programul de relansare economică, propus de guvernul liberal, prevede construirea a 180 de grădinițe, 40 de campusuri școlare și a 30 de cămine studențești, în perioada 2021-2027.

Documentul citat prevede mai multe investiții în unități școlare în perioada 2021– 2027.

Astfel, 2.488 de unități școlare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare, costurile estimate fiind de 6,046 miliarde de lei. Alte 375 de unități școlare vor beneficia de investiții în valoare de 31,4 milioane lei pentru conformarea grupurilor sanitare.

În Programul Reforma Educației Timpurii, se stabilește finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal, pentru care vor fi alocate 146 milioane de euro.

În Planul de relansare economice se stabilește și construirea sau modernizarea campusurilor școlare și a căminelor studențești.

„Construirea a 40 de campusuri școlare care să includă: școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde lei. Construirea a 30 de cămine studențești care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituții de învățământ superior de stat din 13 centre universitare. Valoare totală a investițiilor se ridică la 1,248 miliarde de lei”, se menționează în documentul semnat de guvernanți.

Infrastructură de transport – linii noi de metrou, 3.000 km de autostrăzi, trenuri cu 160 km/oră

• Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi șidrumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.

• Sibiu – Pitești (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borș), Sebeș -Turda, AO:Inelul de Sud București, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.

• Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport paneuropene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres.

Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.

• Sibiu – Pitești (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădășelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg.Mureș – Iași – Ungheni, A3: Ploiești – Comarnic – Brașov, A7: Ploiești– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord București; București – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focșani – Brăila – Galați, Măcin – Tulcea – Constanța; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida

• Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro

• Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.

• Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploiești-Suceava Dărmănești, București-Craiova-Timișoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Fetești, Port Constanța-Palas, Predeal-Brașov, Centura feroviară a Municipiului București, Cluj Napoca-Episcopia Bihor

• Tren metropolitan Nădășelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida

MetrouDezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente

• Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai –Aeroport Otopeni, M4 –tronsonul Gara de Nord –Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud

• Metrou Cluj Napoca – Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca

• Naval: Investiții totale de 4,3 mld. euro

• Modernizarea și extinderea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanța

• Lucrări de dragaj, de exploatare, consolidări și alte investiții pentru asigurarea navigației pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului

• Aerian: Investiții totale de 2,9 mld. euro

• Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de  legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră

Măsuri de protecție socială

• Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile

• Sprijin pentru persoanele aflate în situații de dificultate, risc de sărăcie sau cu venituri precare prin oferirea de pachete alimentare și pachete de igienă corporală; Beneficiari: 1,18 mil. persoane; Buget alocat: 225 mil. euro.

• Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă

• Vouchere pentru mese calde acordate persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro

• Vouchere pentru elevi

• Vouchere pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflați în risc de sărăcie severă, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte.

Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

Sprijin pentru angajați

Planul de relansare economică propune o serie de măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice. Între acestea se numără acordarea unei bonificații de 41,5% din salariul brut persoanelor care revin la serviciu, după ce au fost în șomaj tehnic, timp de trei luni.

„Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj tehnic care își reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe țară) pe o durată de 3 luni. Impact: 3,35 mld. lei”, se arată în documentul liberalilor.

Executivul dorește să acorde sprijin pentru program flexibil de muncă.

„Guvernul va asigura plata unei indemnizații în valoare de 75% din diferența dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului și salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanțarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE”, se menționează în Planul de relansare economică al PNL.

De asemenea, se stabilește prelungirea indemnizației de șomaj tehnic.

„Continuarea măsurii privind acordarea indemnizației de șomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniștii a căror activitate este suspendată. Impact: 850 mil. lei/lună”, conform sursei citate.

Guvernul își propune să acorde granturi pentru formarea profesională a angajaților.

„Schema de finanțare se adresează angajatorilor care investesc în formarea profesională a propriilor salariați. Aceștia beneficiază de o subvenție stabilită în funcție de nivelul de calificare a programului de formare parcurs. Buget alocat: 150 mil. lei”, se precizează în document.

Stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă

Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

Granturi de sprijin pentru microintreprinderi

Pentru repornirea companiilor Guvernul promite granturi de sprijin pentru microintreprinderi, în valoare de 2000 de euro pentru SRL-uri din toate domeniile, banii putând fi folosiți pentru stocuri, datorii furnizori, chirii, utillități. Numărul beneficiarilor este estimat la 50.000, iar bugetul alocat este de 100 mil. euro

O altă schemă de ajutor este destinată activităților de comerț și servicii afectate de Covid-19, cu un buget de 160 mil. lei, menită să finanțeze chiriile pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă, oferind valoarea chiriei/beneficiar/lună pentru o perioadă de 3 luni.

Granturi de cel mult 125.000 de euro vor fi acordate drept capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri din HoReCa, turism, transporturi, evenimente, care vor merge spre cheltuieli cu stocuri, datorii furnizori, echipamente. Bugetul alocat este de 350 mil. euro.

Granturile pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor au valori cuprinse între 50.000 și 200.000 euro, pentru industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism, confecții. Sunt finanțate cheltuieli de producție, achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii, bugetul total fiind de 550 mil. euro.

Pentru creșterea competitivității IMM vor fi acordate trei categorii de granturi, cu valori până la 5 milioane de euro, dintr-un buget de peste 1 miliard de euro.

Pentru digitalizare și startup-uri inovatoare bugetul total alocat ajunge la 330 de milioane de euro, în patru programe: granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative, de 40.000 euro pentru 2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create. Domeniile de activitate sunt prevăzute în Strategia Națională de Competitivitate a României și în Strategia de Cercetare Dezvoltare Inovare; Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor cuprinse între 30.000 și 100.000 de euro, pentru echipamente IT, automatizarea echipamentelor industriale, automatizarea fluxurilor tehnologice; Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP), pentru finanțarea start-up-urilor inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro, beneficiari fiind aproximativ 7000 de noi IMM-uri, precum și finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri, cu granturi de 30.000 – 100.000 de euro/proiect.

Pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare bugetul alocat este de peste 410 milioane euro, pentru finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, pentru achiziția de echipamente pentru irigații, granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural, precum și pentru instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat.

Planul de relansare propune reabilitarea a 45.000 de clădiri, extinderi de rețele de apă și gaze naturale, dezvoltarea infrastructurii de irigații, continuarea Rabla și Rabla Plus, dar și construirea a 250 de săli de sport.

Pentru extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare se alocă, pentru perioada 2021-2027 un buget de cca. 8 miliarde de lei pentru finanțarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural și 150 în mediul urban. Alte investiții sunt pentru 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei.

Pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, Guvernul va aloca 1 miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde lei, în scopul racordării a 70% dintre locuințele din România.

În perioada 2021-2027 Guvernul își propune să reabiliteze și să modernizeze cca. 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde lei și 7.000 de km de drumuri județene, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.

Planul mai prevede reabilitarea termică a 45.000 de clădiri, consolidarea a 300 de imobile cu risc seismic ridicat, precum și modernizarea infrastructurii de termoficare în 15 localități, precum și 10.000 de locuințe pentru specialiști și alte 5.000 pentru tineri, destinate închirierii.

Pentru infrastructura de irigații bugetul alocat este de 3,4 miliarde de euro, pentru 138 de amenajări ce deservesc 2,4 milioane hectare de teren.

Programul anunță și continuarea Rabla și Rabla Plus, cu o alocare financiară cumulată în anul 2020 de 545 milioane lei, continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localități, cât și la nivelul autostrăzilor, drumurilor naționale și europene, cu o alocare financiară cumulată în anul 2020 de aproximativ 268 milioane lei, continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități, cu o alocare financiară cumulată de aproximativ 930 milioane lei. Alte 813 milioane lei sunt destinate prgramelor de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private în anul 2020, 628 de milioane de lei merg la implementarea programului de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei, iar pentru programul de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor în anul 2020 bugetul este de 59 milioane lei.

În materie de sport programul preevede construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri, cu o valoare totală a investițiilor de 3,5 miliarde de lei, construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei și 5 patinoare artificiale pentru competiții cu o valoare totală de 300 milioane lei, precum și construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei.

La capitolul sport de masă, programul anunță construirea a 250 săli de sport școlare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive cu o valoare totală estimată de 5,5 miliarde de lei, precum și construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical, cu o valoare estimată de 2 miliarde de lei.

Investiții în sistemul energetic de peste 12 miliarde de euro

Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producția de energie la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale si electricitate, conform planului de relansare ce urmează a fi prezentat.

Planul prevede investiții de 4,6 miliarrde lei în parcuri eoliene onshore și offshore (2x300MW) și 1,6 mld lei în noi capacități de producție hidro (Retezat, Vidraru, Mărișelu, Avrig, Bistra, Livezeni etc.).

Investiții strategice ale Romgaz sunt în valoare de 15,69 mld. lei, în centrale electrice cu turbine cu gaze (Iernut, Mintia).

Planul mai menționează dezvoltarea proiectelor offshore Neptun Deep, Est Rapsodia și Trident de la Marea Neagră, fabrică de metanol (greenfield), noi capacități energetice în parteneriat cu companii private (Chimcomplex, Alro, Liberty Galați, etc.), un plan de restructurare și decarbonare 2020 – 2025 al Societății Complexul Energetic Oltenia S.A în valoare de 7,2 mld. lei, creșterea capacității de producție a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puțin o unitate până în 2030 precum și prelungirea duratei de operare a Unității 1 de la Cernavodă cu încă 30 de ani.

Creșterea capacității liniilor de transport a energiei electrice și de interconexiune transfrontalieră ar trebui să fie finanțată cu cca. 4,6 mld. lei, iar investițiile în sistemul național de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea cu sistemul internațional de transport cu cca. 9 mld. lei

Actualitate

Umbrele trecutului: Conexiunile lui Bill Clinton cu Jeffrey Epstein, reanalizate la lumina noilor devoalări

Publicat

pe

De

Scandalul Jeffrey Epstein, miliardarul acuzat de trafic de persoane și abuzuri sexuale, continuă să genereze valuri de controverse, mai ales în contextul apariției unor noi loturi de documente și mărturii. Aceste devoalări reaprind dezbaterea publică asupra legăturilor sale cu figuri proeminente, iar declarațiile anterioare ale unor personalități sunt acum supuse unei noi analize riguroase. În centrul atenției se află și fostul președinte american Bill Clinton, a cărui relație cu Epstein și Ghislaine Maxwell a fost, de mult timp, o sursă de speculații intense.

O declarație oficială sub semnul intrebării

În 2019, la trei zile după arestarea lui Epstein, Bill Clinton a emis, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, o declarație scurtă pe Twitter, menită să clarifice și să delimiteze implicarea sa. Textul oficial sublinia că președintele Clinton nu avea cunoștință despre „teribilele crime” pentru care Jeffrey Epstein fusese condamnat în Florida sau despre cele nou aduse în discuție la New York.

Potrivit declarației, între 2002 și 2003, Clinton ar fi efectuat un total de patru călătorii la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein: una în Europa, una în Asia și două în Africa. Se specifica că aceste deplasări erau legate de activitatea Fundației Clinton, iar personalul, susținătorii Fundației și echipa sa de protecție din Secret Service erau prezenți la fiecare etapă a călătoriilor. De asemenea, era menționată o singură întâlnire cu Epstein, în biroul său din Harlem, în 2002, și o scurtă vizită, aproximativ în aceeași perioadă, la apartamentul lui Epstein din New York, alături de un membru al personalului și echipa de securitate. Declarația concluziona că nu mai vorbise cu Epstein de peste un deceniu și că nu vizitase niciodată Insula Little St. James, ferma lui Epstein din New Mexico sau reședința sa din Florida.

Călătorii și intâlniri: O imagine incompletă?

Deși oficial, declarația lui Clinton a încercat să ofere o imagine clară și limitată a interacțiunilor sale cu Epstein, analiștii și publicul au pus sub semnul întrebării exhaustivitatea acestei prezentări. Mulți susțin că mărturia din 2019 ar putea fi doar o parte a adevărului, lăsând loc pentru numeroase întrebări fără răspuns și detalii potențial omise.

Istoria relației dintre Clinton și Epstein a fost adusă în atenție publică încă din 2011, când Virginia Roberts Giuffre, una dintre victimele lui Epstein, a vorbit despre conexiunile miliardarului cu personalități influente. Contextul noilor documente și mărturii readuce în discuție necesitatea unei transparențe complete, sugerând că legăturile dintre fostul președinte și controversatul finanțist ar fi putut fi mult mai complexe decât cele admise inițial.

Epstein și cercurile puterii: O rețea extinsă

Cazul Jeffrey Epstein a dezvăluit o rețea extinsă de influență, implicând nu doar figuri politice, ci și nume sonore din mediul de afaceri, academic și aristocratic. Fiecare nouă informație aduce la lumină noi conexiuni și ridică întrebări esențiale despre modul în care Epstein a reușit să opereze sub radar pentru o perioadă atât de lungă, protejat de rețelele sale de susținere.

În acest peisaj complex, declarația lui Bill Clinton, departe de a închide capitolul, continuă să fie un punct de referință într-o anchetă mult mai amplă, care pare să scormonească din ce în ce mai adânc în cercurile înalte ale societății. Adevărul complet despre interacțiunile sale și ale altor figuri publice cu Epstein rămâne o necunoscută persistentă, iar presiunea pentru devoalări suplimentare nu face decât să crească.

Citeste in continuare

Actualitate

Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore

Publicat

pe

De

Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.

Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor

„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.

Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă

Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.

„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.

Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare

Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.

„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.

Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont

Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.

„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.

Citeste in continuare

Actualitate

SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?

Publicat

pe

De

SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.

O nouă eră în monitorizarea spațială

Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.

Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.

O soluție proactivă pentru traficul orbital

SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.

Unde inovația intâlnește controversele

Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.

Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.

Limite și necesități ale unui sistem complet

Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.

Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”

În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

MAI, „planeta maimuțelor”: O opera de circ, Nu de drept! Cum Sindicatul Diamantul demolează legile… Pentru a salva statul de drept de analfabeții funcționali!

M.A.I. e „Planeta Maimuțelor”, cunoscută și sub numele de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), legile par a fi simple sugestii, Constituția...

Exclusiv9 ore ago

IPJ Satu Mare: Manualul sefului abuziv, ediția de Lux – Cu promovare inclusă! Când justiția anulează, sistemul recompensează!

În adâncurile tulburi ale Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Satu Mare, unde logica pare să se fi auto-suspendat, se joacă...

Exclusiv9 ore ago

Solidaritate transfrontalieră: Atac brutal asupra polițiștilor italieni, condamnat de Sindicatul SIDEPOL

Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SIDEPOL) și-a exprimat profundul șoc și condamnarea fermă după ce imagini cutremurătoare au...

Exclusivo zi ago

Constanța, tărâmul absurdității polițienești: Subalterni hărțuiți pentru o virgulă, sefi absolviți de lege!

Pregătiți-vă pentru o poveste desprinsă parcă dintr-un film prost, dar care, din păcate, este cruda realitate din inima Inspectoratului de...

Exclusiv2 zile ago

„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă) Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!

Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!

Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...

Exclusiv3 zile ago

Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)

Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...

Exclusiv3 zile ago

Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”

Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...

Exclusiv3 zile ago

Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!

In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...

Exclusiv3 zile ago

Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!

Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...

Exclusiv3 zile ago

Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!

O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...

Exclusiv4 zile ago

MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!

Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...

Exclusiv4 zile ago

SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale

Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...

Exclusiv4 zile ago

BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026

Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv