Actualitate
Ies la iveală achizițiile COVID cu cântec: directorul UNIFARM, acuzat că ar fi luat o mită de 760.000 euro
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a cerut întrunirea de urgenţă a Consiliului de Administraţie pentru luarea deciziilor care se impun în cazul directorului general al SC Unifarm SA, Adrian Ionel, în urma comunicatului Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Procurorii DNA au dispus control judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de marți, pe numele directorului general al Unifarm, acuzat că a luat mită 760.000 euro. Ionel Eugen Adrian este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influență, instigare la fals intelectual și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.
Conform DNA, în calitate de director general al C.N. Unifarm SA, Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale). Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. În plus, cele 1 milion de măști livrate și recepționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale, ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.
Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.
Pentru acest „serviciu”, persoana intermediară a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm.
Din această sumă, Ionel Eugen Adrian urma să primească suma de 760.000 euro convenită cu intermediarul.
Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit , inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A a decis rezilierea unilaterală a contractului.
Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.
Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul CN Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.
S-a mai reținut că Ionel Eugen Adrian ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale. Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al CN Unifarm SA.
„Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei (în perioada 14 iulie 2016-25 mai 2020)”, arăta DNA.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
-
Exclusivacum 3 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



