Actuala pandemie dezvăluie rezistența țărilor, dar se remodelează și sectoarele economice. Este un moment confuz în istorie, dar mințile experimentate văd cum China, cu o conducere politică puternică, rămâne competitivă din punct de vedere economic, consideră Liviu Mureșan, șeful think tank-ului EURISC din București, care a lucrat cu mai multe institute chineze importante, precum China Institutul pentru Relații Internaționale Contemporane (CICIR), Institutul de Studii Internaționale din Shanghai (SIIS) și Institutul Chinez de Studii Internaționale (CIIS) din ultimii 25 de ani.

Potrivit lui Liviu Mureșan, dacă ținem cont de câteva idei exprimate în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen din februarie 2020, cum ar fi China este un potențial motor al mai multor Occidentale și apelul către țări să admită nevoia crescândă de cooperare între Occident și Est dacă doresc ca lumea să fie globalizată și fără frontiere, putem prezice că China poate deveni o nouă putere europeană, alături de SUA ca putere europeană sau Rusia ca putere europeană.

În ceea ce privește puterea economică reflectată în amploarea sa globală, toate cele mai recente rapoarte economice și financiare contrazic estimările inițiale care spun că China va suporta pierderi uriașe după criza din Covid19. Se pare că, în ciuda unei scăderi a exporturilor, China este o poziție economică foarte bună și multe țări non-europene vor apela la China pentru ajutor de recuperare.

Liviu Mureșan vede rolul Chinei schimbat în lanțul de aprovizionare global, nu este sigur dacă își va păstra statutul de fabrică globală și legăturile economice actuale și schimburile economice semnificative, dar rezistența și adaptabilitatea sa vor permite Chinei să construiască noi poduri economice și poate pentru a deveni lider global în dezvoltare, cercetare și inovare. Educația pare să fie în centrul atenției. În 2018, China a avut cel mai mare număr de articole academice publicate în baze de date internaționale. Un număr semnificativ de studenți chinezi, bine pregătiți, atât în ​​China cât și în străinătate, vor deveni experți de mâine în multe domenii cheie.

În același timp, SUA se decuplează de lume, iar unele țări occidentale par să se retragă de pe scena globală, după cum a subliniat Conferința de securitate de la München în februarie 2020, în timp ce China este întotdeauna gata să ajute și să implementeze proiecte comune.

Potrivit lui Mureșan, „Sectorul economic R&D privat are capacitatea de a mobiliza resursele umane și financiare mult mai bine decât sectorul public, iar China consideră că această cooperare între public și privat este benefică. După pandemie, China va trebui să răspundă noilor realități globale, nu putem fi siguri cum țările vor continua tendințele regionaliste și de globalizare, unele țări nu vor fi pregătite să facă față perioadei post-pandemice. China va crede că este de neconceput. Vom trăi noi realități într-un „vârtej imprevizibil” al instituțiilor, alianțelor, strategiilor și China va iniția unele dintre ele, așa cum s-a întâmplat până acum, în special pe coridoarele de la Belt și Road. China va folosi oportunitățile actuale pentru a-și face prezența mai vizibilă în Europa, într-o construcție a unui „Pod Mare” de la Marele Zid la Atlantic. De fapt, China este privită ca o țară care îi pasă întotdeauna, dornică să ajute și să proiecteze proiecte comune excepționale ”.

Liviu Mureșan știe că Strategia Dunării, de exemplu, a fost avută în vedere ca o componentă de perspectivă în proiecte regionale și subregionale în cadrul inițiativei Belt and Road, care acoperă sectoarele cheie de la transferul de cunoștințe dintr-o regiune în alta la infrastructura imensă proiecte. Dunărea înseamnă 110 milioane de oameni și o cincime din zona UE, 13 centrale nucleare de-a lungul Dunării și canalul Dunăre-Marea Neagră, un hub industrial și economic. Politicile existente ar putea fi utilizate pentru a coordona activitățile actorilor economici privați și s-ar putea crea sinergii între Centura și Șosea, 17 + 1 și Strategia Dunării, fără a uita nici 7 + 1 în zona Mediteranei.

Nu trebuie să uităm că a fost deja instituit un mecanism de cooperare – Reuniunea Asia-Europa (ASEM), un proces interguvernamental, lansat în 1996 la Bangkok, pentru a amplifica dialogul dintre Asia și Europa. Printre partenerii ASEM se numără statele membre ale UE, Norvegia, Elveția, Comisia Europeană, Secretariatul ASEAN și 20 de țări din Asia.

Recent, Josep Borrell, principalul diplomat al UE, precum și Jens Stoltenberg , secretarul general al NATO, au recunoscut „noua realitate chineză”, iar viitoarea președinție germană a UE, începând cu 1 iulie 2020, va avea un cuvânt de spus cu privire la potențialul cooperării cu China.

În urma pandemiei Covid-19, țările ar trebui să devină mai pragmatice și, sperăm, să se gândească mai mult la avantajele economice. „O formulă geopolitică a unei Uniuni chineze-europene poate apărea până la urmă ca o nouă manifestare a globalizării care ar putea fi benefică pentru țările europene. Aici apare potențialul devenirii unei noi puteri europene a Chinei ”, consideră Liviu Mureșan, șeful think tank-ului EURISC din București.( Marcela Ganea)