Într-un efort fără precedent de modernizare a forțelor sale armate, Regatul Unit a publicat noul Plan de Investiții în Apărare (DIP), susținut de o finanțare colosală de 298 de miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani. Această sumă reprezintă o creștere cu 15 miliarde de lire față de estimările bugetare anterioare, semnalând o schimbare de paradigmă în fața amenințărilor globale emergente.

Un buget de criză pentru o lume instabilă: Guvernul britanic urcă cheltuielile militare la 2,7% din PIB

Noul document stabilește angajamente de cheltuieli pe termen lung, având ca obiectiv central atingerea pragului de 2,7% din PIB pentru apărare înainte de sfârșitul acestui deceniu. Aceasta este o creștere semnificativă față de nivelul din 2024, reflectând urgența cu care Londra privește necesitatea de a echipa militarii cu tehnologie de ultimă oră. Dan Jarvis, recent numit secretar de stat pentru apărare, a subliniat în fața parlamentarilor că scopul central al acestui plan este să asigure personalului militar „echipamentele și tehnologia necesare pentru a îndeplini sarcinile dificile care li se cer”.

Dincolo de cifrele brute, una dintre direcțiile strategice clare este impulsionarea achiziției de sisteme autonome. Un fond de 5 miliarde de lire sterline a fost alocat exclusiv pentru tehnologii robotizate destinate utilizării pe mare, pe uscat și în aer.

Revoluție pe mare: Proiectul distrugătoarelor Type 83 este abandonat în favoarea noilor nave de luptă hibride

Marina Regală trece printr-o transformare radicală. Planul anunță abandonarea flotei de distrugătoare Type 83 în favoarea a cel puțin șase nave „hibride”, cunoscute sub numele de nave de luptă comune (CCV). Aceste noi platforme vor înlocui actualele nave de apărare aeriană Type 45 și sunt concepute să funcționeze în tandem cu sisteme aeriene, de suprafață și submarine fără echipaj.

De asemenea, s-a renunțat la proiectul fregatei Type 32. În schimb, guvernul va investi 1,5 miliarde de lire sterline pentru a dezvolta conceptul de „marină hibridă”, bazat pe modelul „cu echipaj unde este necesar, fără echipaj unde este posibil”.

Dominanță aeriană prin tehnologie: Miliarde de lire pentru programul Tempest și noile drone de escortă

În plan aerian, atenția este concentrată pe Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP), care beneficiază de o finanțare de 8,6 miliarde de lire sterline. Acest proiect ambițios, realizat în colaborare cu Italia și Japonia, vizează livrarea avionului de luptă de generația a șasea, Tempest.

Mai mult, Londra lansează un nou program pentru aeronave de luptă colaborative (CCA), similar celui din Statele Unite, cu obiectivul de a avea un demonstrator tehnologic în zbor până în 2030. Aceste „drone de escortă” vor sprijini avioanele de vânătoare în misiuni complexe. În paralel, flota actuală de Eurofighter Typhoon va primi modernizări de 1,1 miliarde de lire, iar armata se pregătește pentru sosirea primelor avioane F-35A la începutul anilor 2030. Totuși, nu toate programele au supraviețuit: aeronava de recunoaștere Shadow R1 urmează să fie retrasă prematur din uz.

Blindate moderne și sisteme anti-dronă: Armata terestră primește echipamente de ultimă generație

Pentru forțele terestre, Regatul Unit a alocat 2,2 miliarde de lire pentru noile vehicule blindate Boxer 8×8 și 1,1 miliarde de lire pentru finalizarea producției tancurilor Challenger 3 modernizate. De asemenea, peste 500 de milioane de lire sunt rezervate pentru proiecte de mobilitate ușoară și grea, care vor înlocui vechile modele Land Rover și vor introduce un nou sistem blindat 6×6.

Un capitol esențial este cel al dronelor și contra-măsurilor: 150 de milioane de lire vor merge către vehicule terestre fără echipaj, iar 220 de milioane de lire către Proiectul NYX, destinat construirii de drone autonome înarmate care să opereze împreună cu elicopterele de atac Apache. Totodată, sistemele anti-dronă vor beneficia de o infuzie de capital de 200 de milioane de lire.

Sub finanțare și incertitudine politică: Provocările care pândesc cel mai ambițios plan militar britanic

În ciuda sumelor impresionante, planul nu este scutit de critici. Cele 15 miliarde de lire suplimentare sunt încă departe de cele 28 de miliarde solicitate inițial de oficialii din domeniul apărării, ceea ce lasă goluri de finanțare în anumite programe.

Mai mult, viabilitatea pe termen lung a planului este pusă sub semnul întrebării de schimbările politice de la Londra. În contextul în care Andy Burnham urmează să preia frâiele puterii, rămâne de văzut dacă noul executiv va menține intacte aceste angajamente financiare masive sau dacă planul de investiții va suferi noi ajustări în săptămânile următoare.

Pe parcursul întregii săptămâni, programul trilateral Global Combat Air Programme (GCAP) a dominat discuțiile de la saloanele expoziționale, zonele de afișaj ale aeronavelor și briefingurile la nivel înalt. După încetarea proiectului rival european FCAS (Future Combat Air System) luna trecută, GCAP a rămas singura inițiativă internațională care vizează un avion de luptă de generația a șasea — exceptând proiectul unilateral F-47 al Statelor Unite — ceea ce a dus interesul publicului și al specialiștilor la cote maxime.

Canada se alătură oficial proiectului, în timp ce alte națiuni europene analizează opțiunile

Fără îndoială, cea mai importantă veste legată de GCAP a fost anunțul mult așteptat conform căruia partenerii proiectului — Regatul Unit, Italia și Japonia — își vor extinde colaborarea pentru a include Canada, deși momentan doar cu statut de „observator”. Acest statut nu implică angajamente financiare din partea Ottowei, dar permite o înțelegere aprofundată a efortului și ar putea conduce la discuții privind aderarea ca partener cu drepturi depline, ceea ce ar include o contribuție industrială semnificativă.

În urma colapsului virtual al programului franco-germano-spaniol FCAS, cauzat de neînțelegerile profunde dintre liderii industriali Airbus și Dassault, au apărut speculații că aceste națiuni — sau cel puțin unii dintre jucătorii lor industriali — ar putea trece în tabăra GCAP. Deși Berlinul ar reprezenta un partener industrial puternic, conducerea Leonardo a avertizat că orice schimbare majoră în structura parteneriatului ar putea cauza întârzieri, în condițiile în care actualul consorțiu este deplin angajat să respecte termenul de intrare în serviciu prevăzut pentru anul 2035.

Costurile programului rămân sub pecetea secretului în faza de concepție

În cadrul discuțiilor recente, directorii companiilor implicate au precizat că este „prematur” să se vorbească despre costurile totale ale acestui efort multinațional, deoarece partenerii se află încă în faza de definire a conceptului. Cifre detaliate vor fi disponibile probabil la finalul etapei de evaluare conceptuală, însă proiecțiile sunt clare, iar costurile sunt estimate a fi competitive, având în vedere că activitățile industriale nu sunt duplicate între parteneri.

Până în prezent, Regatul Unit a făcut un nou angajament de 8,6 miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani, urmat de o investiție comună a celor trei națiuni partenere de 4,6 miliarde de lire pentru a susține faza de design. În ceea ce privește asamblarea finală, o decizie va fi luată în următoarele luni, scopul fiind menținerea unui echilibru de participare egală între cele trei țări, valorificând totodată punctele forte ale fiecărei industrii naționale.

Brontanax, „aghiotantul” digital care va revoluționa sprijinul aerian

Proiectul GCAP nu este conceput să opereze singur, ci va fi însoțit de o multitudine de drone de sprijin, cunoscute sub numele de „wingmen”. Una dintre acestea este Brontanax, un nou demonstrator de tip Combat Collaborative Aircraft (CCA) dezvoltat de BAE Systems, programat să efectueze primul zbor în 2027.

Lansarea Brontanax a fost catalogată drept un „moment istoric” și se înscrie în strategia forțelor aeriene britanice de a deveni prima forță aeriană de generația a șasea din Europa. Deși inițial va face echipă cu avioanele Eurofighter Typhoon, acest aparat feed-uiește direct strategia de integrare a dronelor autonome în viitorul sistem de luptă GCAP.

Un demonstrator supersonic va face trecerea către tehnologia de generația a șasea în 2028

Înainte ca GCAP să intre oficial în serviciu, BAE Systems planifică primul zbor al unui demonstrator de zbor pentru lupta aeriană la începutul anului 2028. Această aeronavă cu echipaj uman și viteză supersonică este vizionată ca o „punte” între tehnologia actuală de generația a patra a Eurofighter Typhoon și capacitățile viitoare de generația a șasea.

Scopul acestui demonstrator este reducerea riscurilor tehnologice critice, producția fiind deja într-un stadiu avansat. Aproximativ 90% din componentele aeronavei sunt în curs de fabricație, iar procesul de asamblare finală va fi lansat în câteva săptămâni. Testele se vor concentra pe validarea capacităților de tip stealth, manevrabilitatea aeronavei și integrarea unor sisteme complexe de propulsie, esențiale pentru a îndeplini cerințele viitoare de amprentă radar redusă. Chiar dacă Italia și Japonia nu au fost implicate direct în dezvoltarea acestui demonstrator, ele vor avea acces la datele obținute pentru a accelera dezvoltarea întregului program GCAP.