Connect with us

Actualitate

Valer Marian: Spovedania si jocurile lui Rizea (II)

Publicat

pe

Am citit si rascitit „Spovedania lui Rizea” lansata pe internet cu circa o luna in urma de catre fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv pentru fapte de coruptie si fugit in Republica Moldova, unde a obtinut cetatenia statului romanesc de dincolo de Prut. Fostul parlamentar, destul de anost si anonim ca politician, altfel un individ alunecos si sulfuros,  face in cartea sa  o serie de dezvaluiri punctuale si interesante despre coruptia din clasa politica, din administratia publica, din lumea afacerilor si din serviciile secrete. Am astepat expres sa treaca cateva saptamani pentru a vedea impactul acestor dezvaluiri, dar am constatat ca acesta a fost minor. Politicienii si partidele vizate, cu precadere PSD si PNL, nu au avut nicio replica. Afaceristii pomeniti nu au zis nici pas, nici cei din grupul de la Monaco nici cei din grupul de la Caelia-Mamaia. SRI si SIE s-au facut ca ploua, iar institutiile anticoruptie sau anticrima organizata n-au avut nicio reactie. Presa scrisa si audiovizuala a trecut peste subiect, cu cateva exceptii notabile, probabil datorita conexiunilor unor patroni de ziare si de televiziuni cu politicienii si afaceristii vizati.

 In prima parte am prezentat si am comentat dezvaluirile lui Rizea despre coruptia unor lideri din PSD, iar in partea a doua voi prezenta acuzele aduse unor lideri din PNL, incepand cu ultimul presedinte al PNL istoric, Crin Antonescu, si continuand cu fostul copresedinte al noului PNL, Vasile Blaga, cu actualul presedinte Ludovic Orban si cu stelele liberale in ascensiune Rares Bogdan si Cristian Busoi.

Nici Crin n-a fost preacurat

Primele dezvaluiri despre fostul lider liberal Crin Antonescu sunt legate de mandatul acestuia de ministru al Tineretului si Sportului in Guvernul CDR-PD-UDMR. Cristian Rizea a fost consilierul ministrului social-democrat Georgiu Gingaras, care i-a succedat in functie lui Antonescu in 2000, astfel ca are stiinta de situatia din minister la data preluarii. Actualul transfug sustine ca, in afara de adoptarea Legii Sportului pe ultima suta de metri, doar doua lucruri au mai iesit in evidenta in ministeriatul fostului lider liberal. Primul este legat de achizitionarea din showroomul de la Auto Bavaria a unui autoturism BMW seria 5 de culoare visinie la un pret mult supraevaluat, pe care a fost obligat sa-l foloseasca si ministrul Gingaras. Al doilea priveste incheierea unui contract de inchiriere  a unei suprafete de 11.000 mp din Strandul Tineretului din capitala, pe o perioada de 49 de ani, cu o chirie foarte mica in raport cu mersul pietei la data respectiva, firmei canadiene Trigranit, reprezentata de Michael Loyd, in spatele caruia se afla afaceristul Puiu Popoviciu (ginerele ultimului ministru ceausist de interne, Tudor Postelnicu). Conform informatiilor pe care le detin, Trigranit este una din cele mai mari companii de constructii de pe continentul nord-american, avandu-l ca patron pe omul de afaceri Lajos Demenyi, un reprezentant si un sponsor marcant al emigratiei maghiare din Occident. Trigranit se afla in spatele afacerilor Polus de la Bratislava si Cluj-Napoca (unde l-a avut reprezentant pe afaceristul Arpad Paszkanyi).

Cea mai grava acuzatie adusa lui Antonescu este ca ar fi primit un milion de euro de la controversatul si influentul afacerist Dragos Dobrescu, cu care a cumparat un apartament de lux in Herastrau. Dobrescu ar fi inregistrat audio-video primirea milionului de catre Antonescu si ar fi predat inregistrarea Sistemului, respectiv serviciilor secrete la care era conectat, iar acestei inregistrari s-ar datora eliminarea si disparitia lui Crin din politica in 2014, cand a renuntat si la functia de presedinte al PNL si la candidatura la Presedintia Romaniei. Asa cum am aratat, Rizea a fost in relatii apropiate cu Dobrescu, care a fost nasul de botez al fiului sau, astfel ca detine informatii de la prima sursa si de prima mana. Fostul parlamentar pesedist afirma ca l-ar fi intalnit de mai multe ori pe Crin Antonescu in vila amicului si nasului sau din cartierul Primaverii si ar fi remarcat urmatorul raport de forte: Dobrescu era seful, iar Antonescu era angajatul sau! Foarte trist daca si un politician pe care multi il credeam alfel, devenit la un moment dat presedintele Senatului si presedinte interimar al Romaniei, a ajuns la cheremul unor afaceristi dubiosi care erau sageti ale serviciilor secrete. Din pacate nu este singura acuzatie de coruptie la adresa fostului lider al PNL. Cu doi ani in urma am vazut niste documente din care reiesea ca afaceristul Nelu Iordache i-ar fi remis, dupa ce USL a ajuns la guvernare, printr-un ministru liberal al Transporturilor, o suma de bani cu care o cumnata de-a sa, care era angajata la Grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputatilor, si-a cumparat un apartament in Bucuresti.

Buldogul Vasile, un DJ al afacerilor necurate

Cristian Rizea se refera in cartea sa si la afacerile multimilionarului bugetar Vasile Blaga, fost senator, ministru, presedinte al Senatului, presedinte al PDL si copresedinte al PNL, actualmente europarlamentar, care se afla in fruntea bucatelor politicii de nu mai putin de trei decenii. Rizea sustine ca in zona serviciilor se stie  ca afaceristul Calin Mitica, care a monopolizat impreuna cu consateanul si varul sau Gruia Stoica, afacerile din domeniul CFR, este sageata lui Blaga, care ar fi adevaratul proprietar al acestor afaceri. Mai mult, „Buldogul” este acuzat ca ar tine in Ucraina 50 de milioane de euro din afacerile cu Calin Mitica. Pana ce institutiile abilitate ale statului vor verifica daca aceste acuzatii grave sunt reale, poate ne explica bossul Eddy Helwig de la SRI cum au reusit cei doi afaceristi romi din satul Toflea, judetul Galati, amici ai bunilor sai prieteni Rares Bogdan si Cristian Busoi, mari luptatori anticoruptie si patrioti nationali, sa monopolizeze afacerile de la CFR, considerat candva a doua armata a tarii. Sau te pomenesti ca sunt si sageti ale SRI!

O alta sageata in afaceri a „Buldogului” este Florin Muntean, fost deputat PDL si director general la „mina de aur” numita Transgaz, pe care Blaga l-a prezentat drept cel mai bun prieten al sau din armata si din facultate, cand presa a descoperit in 2007 ca acesta i-a imprumutat, prin sora sa si prin asociatul sau in afaceri, pe termen de 10 ani si fara dobanda, suma de 1 100 000 lei, depre care nu stim si nici nu vom sti vreodata daca a fost returnata. Legatura stransa dintre cei doi este confirmata si de faptul ca Muntean a fost nasul de casatorie al fiicei lui Blaga, Agatha. Amicul Muntean n-a facut bani doar din gazele patriei, ci si cu societatea comerciala BAT Medias, la care detine 80 % din actiuni si care este cotata la bursa la o valoare de aproximativ 20 milioane de euro. Dupa Rizea si nu numai, Florin Muntean a dus sintagma „conflict de interese” la rang de mare arta avand in vedere ca in perioada in care a fost director general al Transgaz, dar si dupa, firma sa BAT Medias a fost principalul prestator de servicii pentru compania nationala de transportare a gazului romanesc. Nu a avut insa niciodata probleme penale intrucat a fost protejat de Sistem, mai ales ca a fost in relatii apropiate cu celebrul procuror sef de la Medias, Ioan Lascu, si cu nu mai putin celebra sa fiica Laura Codruta Kovesi, fost procuror general al Romaniei si procuror sef al DNA. Putini stiu ca Florin Muntean i-a prezentat pe Lascu si pe fiica sa lui Vasile Blaga, iar acesta le-a facut cunostinta cuTraian Basescu, la un sprit cu vinuri de Tarnave,  in timp ce se afla la Medias in campania prezidentiala din 2004 si de aici a inceput ascensiunea Zeitei Anticoruptie. Legatura stransa dintre Muntean si familia Lascu este confirmata si de angajarea de catre acesta a fratelui lui Kovesi, Sergiu Lascu, intr-o functie banoasa de director la Transgaz. Potrivit lui Rizea, directorul Lascu ar fi atribuit contracte de zeci de milioane de euro firmei Sutech Medias, la care era angajata sotia sa Adriana. Despre tote acestea nu s-a auzit insa la DNA si in cancelariilele occidentale care au proslavit-o si o proslavesc pe zeita din Medias.

Intr-o declaratie politica prezentata cu zece ani in urma, intitulata „ Cum a ajuns nasul hotilor ministru de interne al Romaniei?”, am accentuat predilectia cunoscutului politician de a face bani prin intermediul unor afaceristi dubiosi, legati de lumea interlopa si chiar condamnati penal, pe care-i lega de persoana sa devenindu-le nas de casatorie sau de botez al copiilor. Am exemplificat cu afaceristii satmareni Vasile Cardos si Dumitru Pop, zis Mitica Ofsaid, si cu afaceristii oradenii Radu Pentie, Mircea Sumalan si Coriolan Pop-Bruchental, prin care a derulat afaceri in domeniile produselor petroliere (indeosebi  la rafinaria de la Suplacu de Barcau, judetul Bihor), energiei, regularizarii de ape, achizitiilor de fabrici si altor bunuri imobiliare, comertului cu bauturi alcoolice si tigari. Cu Mitica Ofsaid de la Satu Mare a derulat afaceri cu regularizari de ape si cu energie, a cumparat o uzina noua supertehnologizata din orasul Marghita, judetul Bihor, care a fost vanduta apoi la fier vechi, si a achizitionat un hotel in Viena (Reither), cu un credit rezolvat cu presedintele CEC, care nu a mai fost returnat. Toate acestea nu i-au ajuns veteranului politicii postdecembriste, care s-a lacomit in prag de pensionare si la o leafa urmata de o pensie de europarlamentar.    

Caramizile lui Sica si foamea lui Raresica

Actualului premier si presedinte al PNL, Ludovic Orban, care se prezenta intr-o vreme cu diminutivul Sica, Cristian Rizea ii aduce acuze legate de perioada in care a detinut portofoliul si portofelul de ministru al Transporturior in guvernul Tariceanu 2. Astfel, fostul deputat pesedist isi aminteste ca, aflandu-se intr-o zi la Ministerul Transporturilor, l-a vazut pe consilierul personal al ministrului Orban, Mihai Popescu, poreclit Misu Pricopsitu, luandu-si la revedere de la un celebru asfaltator de la care primise cateva „caramizi de bani” pe care se chinuia sa le duca in directia cabinetului ministerial, amuzandu-se la un moment dat ca unele „caramizi” ii cazusera din maini si se aplecase sa le ridice. Dupa incetarea ministeriatului lui Orban, fostul sau consilier personal, despre care s-a spus ca se ocupa de preluarea si predarea spagilor catre seful sau, a plecat in Cuba si apoi in Statele Unite, stabilindu-se la Miami, unde duce o viata de huzur. Fratele lui Misu Pricopsitu, Cristian Popescu, este viceprimar PNL la Sectorul 2 si a devenit un agent si vector de imagine al partidului condus de Orban, aspirand la functia de primar al sectorului respectiv.

 Rizea ne reaminteste ca sunt de notorietate spagile primite de la afaceristul Nelu Iordache, pe care ministrul Orban l-a favorizat in afacerea Transalpina si caruia i-a dat OK-ul pentru a face aeroport pe un teren detinut in Adunatii Copaceni. Iordache ar fi scris romane intregi despre ,,colaborarea” bogata in comisioane si spagi cu ministrul Orban, dar DNA le-a tratat cu NUP sau a lasat  sa se astearna praful peste ele. Rizea isi aminteste si ca, prin 2013, in timpul unei sedinte a Camerei Deputatilor in care deputatul Ludovic Orban l-a criticat vehement pe premierul Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc i s-a confesat ca in 2007, cand Orban era ministru, l-a salvat anuntandu-l telefonic printr-un intermediar ca i se pregateste un flagrant de catre DNA. Fostul deputat social-democrat scrie si de „combinatiile financiare la punga” facute de premierul Orban cu secretarul general-adjunct al Guvernului, Cristi Barbu,fost primar de comuna giurgiuveana si client estival fidel pe celebra plaja de la Caelia in anturaje destul de dubioase. Actualul sef al PNL a fost convertit si a devenit un sustinator aprig al DNA si al luptei anticoruptie dupa ce a fost prins cu banii promisi de controversatul afacerist Tiberiu Urdareanu, o alta sageata a serviciilor secrete, pentru campania electorala pentru Primaria Generala a capitalei din 2016, cand a fost scos din joc.

Spoveditul de pe malurile Nistrului nu-l iarta nici pe noul star liberal, fostul jurnalist devenit prim-vicepresedinte si europarlamentar PNL, Rares Bogdan, alintat Raresica de catre apropiati. Rizea vorbeste de „ foamea de bani” a lui Rares Bogdan, exemplificand cu pungile de bani primite de la fostul primar PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie, cu banii primiti de la Transgaz, prin amicul lui Vasile Blaga, Florin Muntean, caruia  i-a cununat fiul (care a fost recent protagonistul unui scandal cu iz amoros cu fostul fotbalist Marica) si sumele generoase primite de la Hidroelectrica, pe semnatura directorului general Mihai David (la aniversarea zilei de nastere a caruia au facut cunostinta personal). Rizea pomeneste si de legatura stransa a starului liberal cu un alt amic controversat al lui Blaga, celebrul afacerist din zona feroviara Calin Mitica, care i-a devenit un sponsor de vacante si nu numai, vizitandu-l frecvent in apartamentul sau din complexul rezidential Stejarii din Bucuresti sau la cafeneaua din vecinatatea blocului. Fostul deputat PSD ii reproseaza noului ideolog si deontolog liberal si ca a ajuns sa-i scrie, contra-cost bineinteles, discursuri  generalului sfertodoct Gabriel Oprea, in perioada in care acesta era vicepremier si ministru de interne in guvernul Ponta (pe care-l critica vehement si permanent la Realitatea TV) si exercita interimar functia de premier. Rizea are si o suparare personala pe Rares Bogdan, pentru ca acesta i l-a rapit pe fostul sau amic libanez Wehbe Mohamed Bilal, pe care l-ar fi ajutat sa obtina, printr-o firma controlata, contractul de paza al Aeroportului Otopeni, in valoare de 5,5 milioane de euro.

Moralistul si patriotul national Rares Bogdan a fost invatat cu bani multi de mic, in perioada in care tatal sau era reprezentantul „ciumei rosii” in orasul Ocna-Mures, unde a fost sub guvernarea „patrulaterului rosu” lider PDSR, consilier local si director la Combinatul de produse sodice (UPSOM), cel mai mare producator de soda calcinata din tara. Imediat ce fiul sau a implinit 18 ani, Bogdan senior a constituit o firma pe numele acestuia, SC Horalon SRL, cu care, potrivit unor fosti lideri sindicali locali care m-au contactat, a capusat combinatul pana ce l-a falimentat si l-a vandut aproape in intregime la fier vechi. Potrivit acestor fosti lideri sindicali, tatal lui Rares Bogdan ar fi lasat pe drumuri mii de oameni, nenorocind un oras si 27 de sate care depindeau de combinat. Simptomatic este si faptul, dezvaluit anul trecut de jurnalista Sorina Matei, ca firmele actualului lider si deontolog liberal au incasat in ultimii 12 ani in jur de 1,5 mișioane de euro din bani publici, respectiv din contracte incheiate cu companii si institutii de stat. Aoleo, ce foame vine de la Cluj!

Dansurile pe bani si pe mese ale lui Busoi

Apropiat al unor membri reprezentativi ai grupului de la Monaco si prezent la multe petreceri ale acestora, Cristian Rizea dezvaluie ca un invitat marcant al afaceristului Cristian Burci la aniversarile sale a fost europarlamentarul liberal Cristian Busoi, un parerolog TV la fel de insipid, inodor si incolor ca si Nicu Banicioiu, alt amic si invitat special al controversatului milionar. Potrivit lui Rizea, Busoi ar fi un impatimit al petrecerilor de pe Coasta de Azur, de la Monte Carlo sau Saint-Tropez, unde sta doar in locatii exclusiviste pe timp de vara, in timp ce iarna frecventeaza statiunea de lux Courchevel. Putini stiu  sau banuie ca impatimitul petrecaret achita note de plata de nivelul unui adevarat oligarh si are obiceiul sa exerseze dansuri pe mese in locatiile frecventate. Nimeni nu l-a intrebat pana acum pe Busoi de unde si cum a facut milioanele de euro mentionate in declaratiile de avere. Rizea lasa de inteles ca din retrocedari cu iz penal de la ANRP si din afaceri de milioane de euro cu Gruia Stoica, celalalt campion al combinatiilor cu CFR, cu care si-ar fi petrecut mai multe vacante estivale in complexul Marina Regia de pe Coasta de Azur. Busoi are un dosar la DNA in urma unui denunt al controversatului Tiberiu Urdareanu, care este legat de perioada in care a fost presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, sub guvernarea USL, cand ar fi primit diverse comisioane pentru contractele IT aflate in derulare si care trebuiau finantate in continuare. Dosarul lui Busoi a fost tinut insa la sertar timp de atatia ani, singura explicatie fiind, in opinia lui Rizea, ca este un alt politician corupt protejat de Sistem.

Cu toate bubele sale, Cristian Busoi a fost sustinut puternic, la un moment dat, in 2016, pentru functia de primar general al capitalei  de catre presedintele  Klaus Iohannis si de catre bunul sau amic Eddy Helwig de la SRI. Adevarul este ca Ludovic Orban, Rares Bogdan, Cristian Busoi si Vasile Blaga sunt in acest moment, alaturi de Eduard Helwig, oamenii cei mai de incredere ai presedintelui Iohannis. In prima parte a articolului, am incercat sa demonstrez ca, cel mai probabil, Cristian Rizea l-a atacat in mod predilect pe Mircea Geoana si l-a menajat total pe Victor Ponta in cartea sa la sugestia sau comanda unui serviciu secret  din Rasarit, care i-a asigurat refugiu si protectie pe teritoriul Republicii Moldova. Cred ca si atacul concentrat si documentat la adresa oamenilor cei mai de incredere ai presedintelui Romaniei a fost comandat de acelasi serviciu, care mai mult ca sigur ca l-a ajutat cu unele informatii suplimentare pe spoveditul  de pe malurile Nistrului in compunerea sa. Trecand peste aceasta supozitie si revenind la oamenii de baza ai lui Iohannis, ma intreb si intreb daca tot mai autistul nostru presedinte stie si intelege cunoscutul proverb romanesc „Cum e turcul, si pistolul”.

Valer Marian

 

Actualitate

Pentagonul caută locul pentru o nouă bază militară: selecția, programată până în iunie anul viitor

Publicat

pe

De

Statele americane au termen până la 1 decembrie să propună amplasamente pentru o nouă instalație militară de mari dimensiuni. Pentagonul vrea să aleagă locația până în iunie anul viitor, evaluând ofertele după patru criterii principale: suprafața disponibilă, capacitatea de cazare, autonomia energetică și de apă, precum și posibilitățile de finanțare public-privată.

„Vorbim despre o bază, dar ceea ce construim este un oraș”, a declarat Dale Marks, responsabilul desemnat să coordoneze identificarea și pregătirea amplasamentului.

Inițiativa a fost lansată după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, a cerut identificarea unui loc optim pentru o instalație militară comună, fortificată și rezilientă, pe teritoriul continental al Statelor Unite. Motivația invocată include dezvoltarea rapidă a tehnologiilor disruptive, cooperarea tot mai strânsă între adversarii strategici și atacurile cibernetice persistente asupra infrastructurii esențiale.

O bază proiectată pentru războiul viitorului

Noua instalație ar urma să găzduiască formațiuni militare construite în jurul unor capabilități de ultimă generație: aripi de atac autonome fără pilot, brigăzi cu arme cu energie dirijată și sisteme antidronă, unități hipersonice și structuri operaționale comune sprijinite de inteligență artificială.

Pentru a limita suspiciunile că administrația ar favoriza statele conduse de republicani, procesul de selecție urmează să fie cât mai transparent. Este prevăzută formarea unui grup de evaluare, iar implicarea președintelui rămâne posibilă, fără să fi fost confirmată.

Patru criterii decisive pentru amplasament

Suprafață: Pentagonul caută terenuri cuprinse, în general, între 100.000 și 250.000 de acri. Vor putea fi analizate și propuneri mai mici sau mai mari, dacă prezintă avantaje deosebite.

Capacitate: Baza trebuie să poată găzdui între 15.000 și 25.000 de militari activi și familiile lor — în total, aproximativ 80.000–100.000 de persoane. Infrastructura va trebui să susțină și viitoare structuri militare cu un număr mare de sisteme autonome.

Autonomie: Instalația este concepută să funcționeze independent de rețelele civile. Planurile prevăd reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni, microrețele energetice fortificate și sisteme proprii de captare, tratare și reciclare a apei. În primele 24 de luni de la implementare, baza ar trebui să demonstreze că poate susține 30 de zile continue de funcționare în condiții de luptă, fără acces la rețeaua electrică civilă sau la sursele externe de energie.

Parteneriate și finanțare: Statele sunt încurajate să propună parteneriate public-private. În această formulă, Departamentul Apărării ar putea finanța infrastructura direct legată de misiunea militară — inclusiv capacități de proiecție a forței, adăposturi subterane de comandă, depozite de muniții și poligoane de testare — iar investitorii comerciali ar putea dezvolta și administra infrastructura digitală de sprijin.

Nominalizările, urmate de o evaluare la scară locală

Până la 1 decembrie, guvernatorii și responsabilii militari ai statelor trebuie să trimită propunerile inițiale. Echipa coordonată de Marks va discuta apoi cu fiecare candidat pentru a dezvolta planurile și a compara avantajele și dezavantajele amplasamentelor.

Analiza va coborî până la detalii de proiectare și organizare: unde va fi amplasat perimetrul de securitate, dacă acesta va avea forma unui gard convențional și dacă locuințele vor fi construite de Pentagon sau de comunitățile locale. În unele variante, partenerii locali ar putea asigura servicii și infrastructură precum spitale și școli.

Costul total nu a fost estimat, deoarece locația nu a fost încă aleasă. Totuși, bugetul pentru 2028 ar urma să includă o alocare inițială pentru lansarea proiectului.

Citeste in continuare

Actualitate

Peninsula Coreeană, sub presiune electronică: comunicațiile militare trebuie să reziste fără „condiții perfecte”

Publicat

pe

De

Sistemele electronice folosite de forțele americane și aliate sunt bruiate zilnic în Peninsula Coreeană, un mediu pe care generalul Xavier Brunson, comandantul Forțelor SUA din Coreea (USFK), l-a descris drept unul dintre cele mai contestate electromagnetic din lume.

Într-o prezentare susținută la conferința AFCEA TechNet Indo-Pacific din Hawaii, Brunson a avertizat că adversarii încearcă să perturbe GPS-ul, senzorii, serverele și rețelele. Fără să numească direct o țară, el a făcut referire la amenințarea nord-coreeană; regiunea este marcată, de asemenea, de capacitățile avansate de atac electronic ale Chinei.

Comunicații proiectate pentru bruiaj

Un sistem care funcționează doar cu comunicații prin satelit neîntrerupte, lățime de bandă nelimitată și fibră optică permanent disponibilă nu este potrivit unui teatru de operații contestat. „Nu va supraviețui 48 de ore în peninsulă”, a spus Brunson.

Răspunsul, potrivit comandantului, este construirea unor rețele redundante, capabile să mențină comanda și controlul când legăturile principale sunt întrerupte. USFK introduce rețele de înaltă frecvență, comunicații prin sateliți aflați pe orbite joase și rețele terestre de tip mesh.

Brunson a cerut industriei să aducă în regiune soluții ușoare, rezistente la bruiaj, cu probabilitate redusă de interceptare și detectare. A solicitat, de asemenea, interfețe de programare deschise și senzori de margine care să se integreze în rețelele comune de misiune fără dependență de un singur furnizor.

Interoperabilitatea trebuie proiectată de la început

Generalul a criticat practica de a construi sisteme exclusiv pentru rețele americane și de a adăuga ulterior interfețe pentru aliați. În operațiunile comune, interoperabilitatea nu poate fi o funcție secundară, adăugată după semnarea contractului.

„Trebuie să proiectăm pentru operațiuni combinate încă de la prima linie de cod”, a spus Brunson, pledând pentru o schimbare fundamentală a modului în care este concepută securitatea informațiilor.

Modelul tradițional, bazat pe rețele închise și perimetre de apărare, a impus construirea unor „conducte” separate ori de câte ori informațiile trebuiau partajate cu partenerii. Într-un conflict în care unitățile operează dispersat, această abordare poate izola formațiunile și poate limita imaginea operațională comună.

Alternativa propusă este securitatea centrată pe date: protejarea și etichetarea informației în sine, nu doar a rețelei prin care circulă. Brunson a ilustrat miza printr-un exemplu concret: pista unei rachete detectate de un radar coreean ar trebui verificată și transmisă rețelei aliate de focuri în milisecunde, nu în secunde.

Industria, chemată să adapteze produsul la misiune

Brunson a îndemnat companiile să studieze documentele strategice și cerințele armatei pentru a înțelege ce capabilități sunt necesare. Pentru a ilustra ideea, a folosit o analogie neobișnuită: succesul murăturilor feliate pentru hamburgeri.

Producătorul Vlasic, a spus el, a înțeles că oamenii aveau nevoie de felii de castravete murat, nu de castraveți întregi, pentru a-și pune produsul în hamburger. Industria de apărare trebuie să facă același lucru: să-și adapteze oferta la modul în care forțele vor lupta, în loc să încerce să impună un produs care nu răspunde cerințelor.

Ca exemplu de orientare strategică, Brunson a indicat documentul recent al Armatei SUA, How the Army Fights. Companiile, a spus el, ar trebui să-și raporteze soluțiile la conceptele operaționale descrise acolo și să dezvolte produse care funcționează la marginea rețelei.

Rețele pentru o forță dispersată și mobilă

Operațiile viitoare vor presupune forțe mai dispersate, schimbări de plan chiar înainte de sosirea în teatru și rețele aflate permanent sub atac. În aceste condiții, capabilitățile trebuie să funcționeze în medii austere și să se adapteze rapid.

Mesajul lui Brunson pentru industrie este direct: conectivitatea nu poate depinde de o infrastructură perfectă, iar interoperabilitatea nu poate fi lăsată pentru mai târziu. Sistemele trebuie să fie robuste, deschise și proiectate pentru operațiuni comune din prima etapă — pentru ca informația critică să ajungă la forțele care au nevoie de ea, chiar și atunci când adversarul încearcă să o blocheze.

Citeste in continuare

Actualitate

Globalizarea se vede cel mai ușor în lucrurile obișnuite pe care le cumpărăm

Publicat

pe

De

Un telefon poate fi proiectat într-o țară, poate folosi componente produse în mai multe regiuni și poate fi asamblat în altă parte înainte să ajungă într-un magazin din România. Același lucru, la o scară diferită, se întâmplă cu hainele, alimentele, mașinile și serviciile digitale. Lanțurile de producție au devenit o formă concretă prin care globalizarea intră în viața de zi cu zi.

Conceptul nu se reduce la comerț. El include circulația capitalului, a informației, a tehnologiei și a oamenilor. Legăturile mai strânse dintre economii pot crea acces la piețe și produse noi, dar pot transmite și problemele mai repede. O întrerupere într-un port important sau o lipsă de componente poate afecta producția la mii de kilometri distanță.

O explicație despre ce este globalizarea devine mai clară când este legată de astfel de exemple, nu doar de definiții. Prețul unui produs importat poate fi influențat de transport, curs valutar, taxe, disponibilitatea materiilor prime și concurența dintre furnizori. Consumatorul vede rezultatul final, nu toate etapele.

Pentru firme, globalizarea poate însemna o piață mai mare, dar și mai mulți competitori. Un producător local poate vinde în afara țării mai ușor decât în trecut, în timp ce clienții locali pot compara produse din mai multe piețe. Avantajul accesului mai larg vine împreună cu presiunea de a concura la preț, calitate și livrare.

Tehnologia a accelerat procesul. O echipă poate lucra de la distanță pentru clienți din alte țări, iar o firmă mică poate cumpăra servicii software dezvoltate oriunde. În același timp, dependența de furnizori externi poate deveni vizibilă atunci când apar întârzieri sau schimbări de preț.

Globalizarea nu produce aceleași efecte pentru toată lumea. Unele industrii câștigă acces la cerere nouă, altele se confruntă cu concurență mai puternică. Unele locuri de muncă apar, altele se transformă sau dispar. De aceea, discuția este mai utilă când privește un sector concret decât când încearcă să eticheteze întregul proces drept bun sau rău.

Pentru a urmări astfel de teme economice în limbaj accesibil, publicații online precum Creditinfo pot servi drept punct de plecare, dar efectele globalizării se văd cel mai bine în exemple concrete. Pentru cumpărător apar în prețuri și disponibilitate, iar pentru o firmă în furnizori, clienți, costuri și riscuri.

Cursul de schimb este una dintre punțile dintre economia externă și prețul local. Chiar dacă un produs este vândut în lei, componentele sau materia primă pot fi cumpărate în altă monedă. Variațiile valutare nu se transmit automat și imediat în preț, dar pot influența costurile firmelor care depind de importuri.

Companiile încearcă să reducă riscul prin diversificarea furnizorilor sau prin stocuri de siguranță. Aceste măsuri au însă propriul cost. Un stoc mai mare blochează capital, iar mai mulți furnizori înseamnă relații și standarde de gestionat. Reziliența lanțului de aprovizionare nu este gratuită, ci o alegere între eficiență și rezervă.

Pentru consumator, originea produsului nu spune singură toată povestea. Un obiect asamblat într-o țară poate conține materiale și tehnologie din multe altele. Din acest motiv, eticheta finală surprinde doar ultima parte a unui traseu economic mult mai lung.

Serviciile fac parte din aceeași poveste. O companie românească poate cumpăra găzduire, software sau consultanță de la furnizori străini și poate vinde la rândul ei către clienți din alte țări. În astfel de cazuri, globalizarea nu mai înseamnă containere și fabrici, ci contracte, date și plăți transfrontaliere.

Cea mai simplă dovadă rămâne coșul de cumpărături. Etichetele, componentele și mărcile arată câte economii au contribuit la produsele obișnuite. Globalizarea nu este un fenomen îndepărtat, ci o rețea de relații care devine vizibilă de fiecare dată când una dintre legături se schimbă.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 zile ago

Juriștii cameleon de la IGPR: polițiști la leafă, contabili la minte, avocați împotriva propriului salariu

Avocatul „Diavolului”? Nu, Avocatul împotriva propriului portofel Îți poți imagina un avocat care intră în sală, își drege vocea și...

Exclusiv2 zile ago

Poliția Capitalei se „reorganizează”: se taie criminalistica, se umflă organigrama și se plimbă scaunele dintr-o cameră în alta

Consiliu de conducere la DGPMB: se mișcă hârtiile, nu și străzile La sediul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București...

Exclusiv2 zile ago

Reforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce

Când „dialogul social” înseamnă: veniți la ședință, dar veniți proști și pe întuneric SNPP, FSSP și FSANP au făcut ce...

Exclusiv3 zile ago

BINGOUL GUNOIULUI: CUM DISPAR MILIOANELE, IAR CETĂȚENII RĂMÂN CU SACII ÎN BRAȚE

Bingo–Rosal – datoriile uriașe și „eroii” care țin spatele unei firme îngropate în gunoi și miliarde vechi de lei CURTEA...

Exclusiv3 zile ago

Polițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova

Sesizare la 112, dar cu prea puține răspunsuri Un caz din Starchiojd ridică semne de întrebare despre verificarea reclamațiilor cetățenilor...

Exclusiv3 zile ago

Specialist de clasă, datornic de serviciu: MAI îți dă sporul, apoi îți trimite nota de plată

În administrația românească, salariul poate deveni o surpriză cu termen de rambursare. Astăzi primești o majorare prin dispoziția unității. Mâine,...

Exclusiv3 zile ago

DOMNULE MINISTRU, V-AȚI MUTAT MINISTERUL PE FACEBOOK? Poliția Penitenciară află de pe „news – feed” ce se întâmplă cu propriul sistem

„Mulțumim că aflăm și noi de pe Facebook!” – noua formă de dialog social În România anului 2026, reforma nu...

Exclusiv4 zile ago

Serviciul Protecția Mediului al Poliției Locale Ploiești: munți de gunoi, dar eroina Constantinescu Camelia vânează parcări

Ploieștiul înecat în gunoaie, dar „spațiul verde” e dușmanul public nr. 1 Orașul sufocat de gunoaie, Poliția Locală sufocată de…...

Exclusiv4 zile ago

MAI spală pe „program scurt” – prin Corpul de Control: intră o plângere, iese „nu se impune”

La Corpul de Control, rufele nu se cercetează. Se limpezesc din condei. Există spălătorii unde se spală haine. Și există,...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – Libertate de circulație, cu notificare obligatorie: excursia e liberă, dar întâi să afle aplicația

Registrul a fost tras pe dreapta. Birocrația a schimbat doar vehiculul. La I.T.P.F. Sighetu Marmației, polițistul de frontieră a primit,...

Exclusiv4 zile ago

Apt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce

Centralizarea misterioasă: protecție medicală sau inventar pentru austeritate? Administrația Națională a Penitenciarelor a cerut unităților să numere polițiștii de penitenciare...

Exclusiv4 zile ago

Diagnoză organizațională sau „batista pe țambal”? La IPJ Călărași, testul e pentru climat — nu pentru șefi

După sesizarea SIDEPOL, IGPR anunță verificări și o diagnoză organizațională. Sindicatul se teme că, în loc să lumineze problemele, instituția...

Exclusiv4 zile ago

„Ambiții la ea acasă”. Arhitecta-șefă Veronica Rădună îl pune în întârziere pe primarul Polițeanu și anunță plângeri penale dacă hotărârea definitivă nu este executată

Un abuz turnat în beton, o hotărâre definitivă și un primar care preferă platoul „TV” Conflictul de la vârful Urbanismului...

Exclusiv5 zile ago

Rachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!

Mafia antigrindină, prinsă între secetă, rachete și minciună: fermierii îi dau în judecata Cum a ajuns o „minune tehnologică” netestată,...

Exclusiv5 zile ago

Străpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)

Așa cum a promis ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova revine cu o întrebare simplă, dar atât de incomodă...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv