Actualitate
DEZINTERES. Ce s-a întâmplat cu fondurile acordate României pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare. Niciun procesator de la noi nu ar fi accesat schema
Chiar dacă României i s-au alocat fonduri în valoare de 931.000 euro pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, cum sunt carnea de bovină, carnea de capră şi oaie, unt, lapte praf şi brânzeturi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a recunoscut recent că niciun procesator autohton nu ar fi accesat această schemă de ajutor.
„Există schema de stocare privată, pe care toţi cei care au stocuri pot să o acceseze. Din ştiinţa mea, nu a accesat niciun procesator din România, deşi am primit semnale că sunt stocuri foarte mari pentru carnea de vită, pentru carnea de pasăre, pentru produsele lactate”, a afirmat ministrul de resort, citat de Agerpres.
La data de 4 mai 2020, Comisia Europeană (CE) a publicat cel mai recent pachet de măsuri excepționale pentru a oferi mai mult sprijin sectoarelor agricole și alimentare care sunt cele mai afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19.
Anunțate încă din 22 aprilie a.c., măsurile excepționale includ și ajutoarele pentru depozitarea privată a produselor lactate (lapte praf degresat, unt, brânză) și a produselor din carne (carne de vită, de oaie și de capră).
De când puteau fi depuse cererile de participare la schema pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare
Această măsură de depozitare privată permite retragerea temporară a unor produse de pe piață, timp de minimum 2-3 luni și de maximum 5-6 luni.
Potrivit experților, cererile de participare la schemă puteau fi transmise începând încă cu data de 7 mai 2020.
Această măsură vizează stabilizarea pieței prin reducerea temporară a ofertei disponibile.
„Acum două săptămâni, Comisia Europeană ne-a comunicat că acolo unde este posibil se poate finanţa stocarea privată, la produse lactate: unt, lapte praf şi diferite brânzeturi, caşcaval sau la carne”.
„Noi am fost foarte bucuroşi de această modalitate de a ajuta cumva atât procesatorii, dar şi fermierii indirect, dar sigur suma alocată României a fost şi este de 931.000 de euro, o sumă în opinia noastră destul de mică.
„Sigur că fermierii şi procesatorii cunosc această măsură, cunosc comunicarea Comisiei şi vreau să le transmit că ne gândim să utilizăm şi această sumă, chiar dacă este mică, şi să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată”, declara la data de 5 mai, șeful MADR.
Aspecte ale măsurilor de piață excepționale propuse încă din data de 22 aprilie 2020, altele decât depozitarea privată a unor produse agroalimentare
Potrivit experților CE, pe lângă depozitarea privată, mai este disponibilă și flexibilitatea pentru programele de sprijinire a pieței.
Mai exact, Executivul comunitar va acorda flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței în sectorul vitivinicol, în cel al fructelor și legumelor, în cel al măslinelor de masă și al uleiului de măsline și în cel apicol, precum și a programului UE pentru școli (care vizează laptele, fructele și legumele).
„Această flexibilitate vizează limitarea ofertei disponibile din fiecare sector, pentru a determina reechilibrarea piețelor. În plus, va permite reorientarea priorităților în materie de finanțare spre măsuri de gestionare a crizelor”, susțin experții CE.
Derogări temporare în materie de concurență
În cadrul aceluiași pachet de măsuri regăsim derogarea temporară de la normele Uniunii Europene în materie de concurență. Astfel, Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) permite Comisiei Europene să adopte derogări temporare de la anumite norme ale UE în materie de concurență, în situații de dezechilibre grave pe piețe.
Executivul de la Bruxelles a adoptat astfel de derogări pentru sectorul laptelui, pentru cel al florilor și pentru cel al cartofilor. Aceste derogări le permit operatorilor să se auto-organizeze și să pună în aplicare măsuri de piață fiecare la nivelul său pentru a-și stabiliza sectoarele, cu respectarea funcționării pieței interne, pentru o perioadă maximă de șase luni.
De exemplu, precizează specialiștii europeni, sectorul laptelui va putea planifica în mod colectiv producția de lapte, iar sectorul florilor și cel al cartofilor vor putea retrage produse de pe piață. De asemenea, va fi permisă depozitarea de către operatori privați.
Evoluțiile prețurilor de consum și orice eventuală împărțire a pieței interne vor fi monitorizate îndeaproape pentru a se evita efectele negative.
„Am acționat rapid pentru a pune la dispoziție cât se poate de repede toate măsurile necesare pentru sprijinirea fermierilor și a celor care au nevoie de ajutor”.
„Unele piețe agricole și alimentare au fost puternic afectate de criză. Totuși, acum sunt încrezător că adoptarea acestor măsuri va oferi un sprijin tangibil și va transmite piețelor semnalul corect, creând în curând o oarecare stabilitate.
„Acest pachet și măsurile de sprijin precedente demonstrează că Comisia este pregătită și va acționa în funcție de situație. Vom monitoriza în continuare situația, în strâns contact cu părțile interesate, cu Parlamentul European și cu statele membre”, a declarat în contextul celor de mai sus comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski.
Bani transferați de la dezvoltarea rurală către ajutoare directe acordate fermierilor
În plus față de cele sus-menționate, CE propune ca statele membre care vor avea fonduri excedentare destinate dezvoltării rurale să poată folosi banii respectivi, în 2020, pentru a acorda sprijin fermierilor și micilor întreprinderi din sectorul agroalimentar.
„Acesta ar trebui să fie un sprijin imediat pentru cei care au cel mai mult de suferit din cauza crizei”, susțin experții instituțiilor europene.
Statele membre pot oferi astfel un sprijin de până la 5.000 euro/fermier și de până la 50.000 EUR/întreprindere mică.
Aceste ajutoare sunt acordate în plus față de ajutoarele de minimis destinate sectorului agricol și față de ajutoarele de stat cu plafon majorat adoptate anterior.
Adrian Oros s-a întâlnit sâmbătă, 6 iunie 2020, la o sală de evenimente amplasate în apropiere de Alba Iulia, cu reprezentanţi ai agricultorilor din judeţ, dar şi cu conducerea structurilor din subordinea ministerului.
Ulterior, ministrul de resort a efectuat o vizită la o companie specializată în creșterea păsărilor.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
Actualitate
Arhitectura descurajării: Planul strategic pentru salvarea arsenalului nuclear de sub tutela birocrației energetice
Moștenirea Războiului Rece în fața noilor amenințări
Statele Unite se află într-un punct de cotitură nucleară, cel mai periculos de la finalul Războiului Rece. În timp ce Rusia își modernizează agresiv arsenalul și lansează amenințări directe, iar China își extinde forțele nucleare într-un ritm alarmant, barierele de control al armamentului par să se fi prăbușit. În acest peisaj volatil, descurajarea nucleară nu mai este un concept abstract, ci fundamentul supraviețuirii naționale. Totuși, managementul acestui arsenal vital rămâne prizonierul unui sistem administrativ depășit, conceput pentru o epocă apusă.
Conflict de interese: Securitate națională versus politici climatice
În prezent, responsabilitatea pentru descurajarea nucleară a SUA este plasată nefiresc în cadrul Departamentului Energiei (DOE). Deși peste trei sferturi din bugetul acestui departament sunt dedicate apărării, agenda publică a instituției este dominată de politici climatice, programe energetice interne și ecologizare. Această structură forțează securitatea strategică să concureze pentru atenție și resurse cu priorități interne complet străine de misiunea de apărare. Este un aranjament defectuos și, în ultimă instanță, periculos, care subminează capacitatea de reacție rapidă în fața inamicilor geopolitici.
Eroziunea responsabilității și capcana birocratică
Istoria demonstrează că succesul nuclear a fost clădit pe claritate și autonomie. În perioada Războiului Rece, agenții independente aveau misiunea unică de a proiecta și susține arsenalul nuclear. Această coerență a dispărut în 1977, odată cu absorbția misiunii nucleare de către Departamentul Energiei. Rezultatul a fost o derivă birocratică previzibilă: responsabilitate diluată, supraveghere excesivă și lupte bugetare interminabile. Chiar și crearea Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA) în anul 2000 a fost doar un paleativ, instituția fiind mai degrabă orientată spre evitarea riscurilor decât spre producția și livrarea accelerată de care America are nevoie astăzi.
O agenție independentă pentru un secol al provocărilor
Soluția necesită o decizie politică de o anvergură istorică: extragerea NNSA de sub tutela Departamentului Energiei și transformarea sa într-o agenție independentă, aflată sub autoritatea directă a președintelui. O astfel de reformă nu ar slăbi controlul civil, ci ar întări responsabilitatea prezidențială și ar clarifica hățișul de supraveghere congresională. Printr-o misiune unică și o finanțare directă prin comisiile de apărare, SUA pot transmite un mesaj fără echivoc Moscovei și Beijingului. Dacă această restructurare va fi implementată, ea va securiza fundamentul puterii americane pentru secolul XXI, marcând trecerea de la o birocrație lentă la o forță de descurajare modernă și implacabilă.
Actualitate
Miliarde pentru Pacific: Strategia Pentagonului de a „anula” lista de dorințe a amiralilor prin bugete record
Într-o mișcare strategică fără precedent, Pentagonul propune alocarea a aproape 12 miliarde de dolari pentru Inițiativa de Descurajare în Pacific (PDI) în anul fiscal 2027. Această infuzie masivă de capital pare să fi atins un prag istoric: pentru prima dată, comandantul operațiunilor din regiune sugerează că solicitările sale financiare au fost acoperite integral, eliminând necesitatea celebrei „liste de dorințe” cu cereri nefinanțate.
O premieră la INDOPACOM: „Zero” cereri suplimentare
Amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului din Indo-Pacific, a confirmat în fața legiuitorilor că bugetul propus răspunde tuturor nevoilor raportate conform cerințelor legale. Deși a subliniat că „nu este niciodată pe deplin satisfăcut” având în vedere miza umană și materială a unui potențial conflict, Paparo a indicat că raportul oficial nu va conține cerințe neacoperite. Această situație este rară în contextul birocrației de la Washington, unde comandanții solicită anual fonduri extra peste bugetul de bază.
Reconcilierea Bugetară: 1,5 trilioane de dolari pentru Apărare
Planurile ambițioase vin pe fondul unei strategii mai largi a administrației de a cheltui 1,5 trilioane de dolari pentru Departamentul Apărării în 2027. Din această sumă, 11,7 miliarde de dolari sunt direcționate strict către descurajarea influenței în Pacific. Fondurile sunt segmentate în șase piloni critici, cele mai mari felii din buget fiind destinate exercițiilor militare și inovației (4,4 miliarde dolari), urmate de îmbunătățirea infrastructurii (3 miliarde dolari) și modernizarea prezenței militare (2,9 miliarde dolari).
Muniția, „călcâiul lui Ahile” în fața amenințării chineze
În ciuda optimismului bugetar, congresmenii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stocurile de muniție critică, epuizate de conflictele din Orientul Mijlociu. Întrebați dacă acest consum afectează capacitatea de a descuraja China, oficialii militari au subliniat că soluția rezidă în accelerarea producției. Strategia pentru 2027 prevede triplarea sau chiar cvadruplarea ratelor de producție pentru proiectilele esențiale, precum și investiții în substitute inovatoare care să depășească tehnologia actuală.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 4 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum o ziOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 4 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
-
Exclusivacum 4 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum 3 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști



