Actualitate
Valer Marian: Spovedania și jocurile lui Rizea (I)
Am citit și răscitit „Spovedania lui Rizea”, lansată pe internet cu aproximativ o lună în urmă, de către fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv pentru fapte de corupție și fugit în Republica Moldova, unde a obținut cetățenia statului românesc de dincolo de Prut. Fostul parlamentar, destul de anost și anonim ca politician, altfel un individ alunecos și sulfuros, face în cartea sa o serie de dezvăluiri punctuale și interesante despre corupția din clasa politică, din administrația publică, din lumea afacerilor și din serviciile secrete. Am aștepat, expres, să treacă o perioadă pentru a vedea impactul acestor dezvăluiri, dar am constatat că acesta a fost minor. Politicienii și partidele vizate, cu precădere PSD și PNL, nu au avut nicio replică. Afaceriștii pomeniți nu au zis nici pas, nici cei din grupul de la Monaco nici cei din grupul de la Caelia-Mamaia. SRI și SIE s-au făcut că plouă, iar instituțiile anticorupție sau anticrima organizată n-au avut nicio reacție. Presa scrisă și audiovizuală a trecut peste subiect, cu câteva excepții notabile, probabil, datorită conexiunilor unor patroni de ziare și de televiziuni cu politicienii și afaceriștii vizați.
Conexiuni cu lideri politici, mari îmbogățiți și șefi de servicii secrete
Coroborând dezvăluirile lui Rizea cu alte informațîi apărute în spațiul public și cu informațîi pe care le-am obținut personal din diverse surse, cred că cea mai mare parte a acestora, cel puțin 75 %, sunt plauzibile. Cristian Rizea a avut timp de aproape două decenii legături strânse cu lumea politică și cu serviciile secrete. A fost membru și a avut funcțîi de conducere în ApR, în PSD istoric și în PSD rezultat în urmă fuziunii partidului istoric susmentionat cu PDSR. A deținut o funcție importantă în Ministerul Tineretului și Sportului în timpul guvernării Adrian Năstase și a deținut două mandate de deputat PSD în perioada 2008-2016. A fost un apropiat al mai multor lideri politici, începând cu fostul președinte al ApR, Teodor Meleșcanu, cu fostul președinte al PSD istoric, Alexandru Athanasiu, și cu foștii președinți ai PSD, Mircea Geoană și Victor Ponta, care au fost și candidați prezidențiali. Rizea a fost amic și cu mulți milionari din afaceri cu statul din așa-zisul grup de la Monaco, noii paturici ai României, îndeosebi cu omnipotentii Dragoș Dobrescu și Cristian Burci, primul fiind și nasul de botez al fiului sau.
Pe de altă parte, Rizea a fost în relații apropiate, chiar de prietenie, cu mai mulți șefi din SRI, începând cu generalul Ionel Marin, fost prim-adjunct al directorului Radu Timofte, apoi adjunct al directorului George Maior (general despre care afirmă că i-a predat lui personal bilețelele scrise de succesorul sau Florian Coldea despre trei judecători de la Curtea Constituțională, pentru a le transmite liderului PSD Mircea Geoană) și continuând cu generalul Elena Istode, zisă Anaconda, carea condus Direcția de Securitate Economică și a fost șefa ofițerilor acoperiți din SRI (cu care a apărut în presă în 2017 în fotografii realizate într-o vacanță petrecută împreună pe Coasta de Azur) și cu fostul director al SRI, George Maior (cu care se întâlnea la sediul acestui serviciu sau în alte locațîi discrete). Cred că Rizea a fost ofițer acoperit al SRI și că a fost racolat de generalul Ionel Marin, cel care i-a racolat și pe colegii săi de partid Mihai Tudose și Gabriel Vlase, pe care transfugul îi denunță în cartea să că ofițeri acoperiți, precizând că știe acest lucru de la fosta să prietenă Anaconda. Cel mai probabil racolarea sa a avut loc după ce a absolvit, în 2004, Colegiul Superior de Securitate Națională (actualul Colegiu Național de Informațîi) de pe lângă Academia Națională de Informațîi.
Corupția din PSD, cu Geoană țintă principala
În ce privește corupția din PSD, principala țintă a lui Cristian Rizea este fostul președinte și candidat prezidențial al partidului, Mircea Geoană, actualmente secretar general-adjunct al NATO. Majoritatea acuzelor aduse lui Geoană sunt legate de campania prezidențială a acestuia din 2009 și au apărut mai demult în spațiul public. Astfel, Rizea reiterează sponsorizările oferite candidatului Geoană de către fosta să consilieră Ana Birchall (5 000 de euro, pentru a fi numită într-o funcție guvernamentală), fostul primar social-democrat al Constanței, Radu Mazăre (400 000 de euro, pentru numirea fostului viceprimar Nicolae Nemirschi în funcția de ministru al Mediului) și omul de afaceri Ioan Niculae (un milion de euro, pentru obținerea unor favoruri pentru firmele sale și pentru amicii săi politici). La acestea adaugă sumele pe care pretinde că i le-ar fi oferit el însuși lui Geoană, respectiv un împrumut de 200 000 euro și o contribuție de 100 000 euro pentru a fi confirmat pe liste la alegerile parlamentare din 2008, când i-a fost asigurat un colegiu și un mandat de deputat în județul Brăila, precum și un sejur asigurat familiei Geoană la Monte Carlo în vara anului 2008. Fostul deputat PSD reincalzeste și povestea cu ceasurile primite cadou de la fostul primar al Sectorului 5 din Bucureșți, Marian Vanghelie, aspect cu care s-a autodenuntat cu ani în urmă însuși Mircea Geoană, în urmă inculparii și arestării fostului edil într-un dosar instrumentat de DNA. . La pachet cu Geoană este acuzat și unul din oamenii săi cei mai de încredere, fostul secretar de stat și apoi ministru al Sănătățîi, Ionuț Bazac, care a profitat din plin de relația să apropiată cu fostul lider al PSD.
Dintre foștii președinți ai PSD, Rizea îi mai aduce acuzațîi de corupție lui Liviu Dragnea, susțînând că acesta ar fi primit un milion de euro de la actualul primar al Sectorului 5, Daniel Florea, pentru acceptarea candidaturii sale la primăria acestui sector, precum și că ulterior Florea i-ar fi oferit un autoturism BMW pentru iubita să Irina Tănase. Fostul parlamentar i-a luat urmă lui Dragnea întrucât are motive să fie supărat pe acesta după ce în 2016 a vrut să candideze el însuși la această primărie, având promisiuni de susținere în acest sens, dar fostul lider PSD l-a preferat până la urmă pe Florea. Transfugul Rizea formulează acuzațîi de corupție și la adresa unor fruntași din garda veche a PSD, că fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu (atribuirea contractului de retehnologizare a hidrocentralei de la Porțile de Fier 2 unei firme a milionarului Bogdan Buzaianu), fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon ( favorizarea afaceriștilor Mohammad Murad și Cristian Borcea în achiziționarea unor hoteluri pe litoralul Marii Negre), fostul secretar general al Guvernului Năstase și premier interimar Eugen Bejinariu (implicare în afacerea cu licențe Microsoft) și fostul ministru de interne și vicepremier Gabriel Oprea (tartorele afacerilor imobiliare din județul Ilfov ). Oarecum surprinzătoare sunt acuzele aduse fostului premier Nicolae Văcăroiu, ulterior președinte al Senatului și al Curțîi de Conturi ( favorizarea cu contracte cu statul a afaceristului Cristian Burci, care, printre altele, i-a rezolvat o operație pe inima în Monaco, unde beizadeaua să Mihai trăiește pe picior mare de mulți ani, dețînând un apartament evaluat la 7 milioane de euro, grație vânzării de către guvernul tatanelui sau unei firme spaniole a unui zăcământ petrolier din Libia la un preț de nimic), în contextul în care „nea Nicu” era considerat de mulți nu numai un campion al finanțelor ci și al onestitățîi.
De asemenea, lansează acuze la adresa unor fruntași pesedișți din nouă garda, că primarul Sectorului 5, Robert Negoiță (obținerea frauduloasă a bacalaureatului la vârstă de 31 de ani și deturnarea a 10 milioane din bugetul local), primarul general al Capitalei, Gabriela Firea (acordarea unei despăgubiri de 50 milioane de euro pentru câteva fâșîi din Parcul Verdi), fostul ministru al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici (primirea unei șpăgi de de la afaceriștii Dragoș Bălteanu și Najib el Lakis), fostul premier Mihai Tudose(afaceri cu cămătari și favorizarea milionarului condamnat Ilie Carabulea, în perioada în care era președintele Comisiei economice din Camera Deputaților), fostul premier și președinte al PSD, Viorica Dancila (combinațîi cu dubiosii milionari Cristian Burci și Dragoș Dobrescu) și actualul președinte al Camerei Deputaților și lider interimar al PSD, Marcel Ciolacu (obținerea unei diplome universitare false și sponsorizarea să regulată de către un afacerist dubios din Buzău.). Mai puțîn știute sunt acuzele pe care Rizea i le aduce unui alt Nicu, insipidul, inodorul și incolorul Bănicioiu, fost ministru al Sănătățîi, cu care a fost în relațîi de amiciție și care este actualmente mâna dreapta a lui Victor Ponta în Pro România, unde pozează în ultima vreme într-un propovăduitor al anticorupției ( participarea frecvența la petrecerile luxoase ale milionarilor din grupul de la Monaco, unde era invitatul special al afaceristului Cristian Burci, pe care l-ar fi favorizat cu contracte în domeniul medical și care i-a angajat soția la firma să de publicitate, dobândirea unei vile pe stradă Gârlei din București pe care nu a înscris-o în declarațiile sale de avere).
Jocuri pentru Ponta și pentru Moscova
Așadar, după Rizea, cel mai mare corupt din PSD este fostul lider Mircea Geoană, cel care i-a asigurat primul mandat de deputat. Transfugul ascuns dincolo de Prut nu spune niciun cuvânt despre scandalurile de corupție în care au fost implicați foștii lideri și premieri Adrian Năstase și Victor Ponta, iar lui Liviu Dragnea îi reproșează că ar fi fost corupt doar de cel care a candidat în locul sau pentru funcția de primar al Sectorului 5. Nu vreau să-l apar și să-l spăl de păcate pe Mircea Geoană, dar este absolut deplasat să fie considerat coruptul simbol al PSD când se știe că a fost cel mai puțîn corupt dintre liderii PSD care i-au succedat lui Ion Iliescu. Menajarea lui Ponta este cusută cu ață albă în condițiile în care sunt de notorietate inculparea să pentru capusarea, în calitate de deputat PSD de Gorj, a complexurilor energetice de la Turceni și Rovinari împreună cu amicul sau Dan Șova și inculparea să pentru favorizarea, în perioada în care a fost șeful Guvernului, a firmelor amicului sau Sebastian Ghiță, un transfug și mai celebru, care a fugit la Belgrad pentru a nu fi arestat în dosarele instrumentate de DNA. Menajarea lui Ponta este explicabilă în condițiile în care Rizea a ajuns în relațîi foarte apropiate de amiciție cu Ponta după ce l-a trădat pe Geoană la congresul PSD din februarie 2010. Ponta l-a răsplătit ulterior cu funcțiile de secretar executiv al PSD și de președinte al PSD Diaspora și i-a asiguratat al doilea mandat de deputat. După ce a devenit premier, Ponta l-a făcut un fel de supervizor al afacerilor încheiate de Ministerul Energiei cu „băiețîi deștepți” din domeniu, în genul în care a fost generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu în timpul regimului Băsescu , sens în care și-a amenajat un birou lângă cel al ministrului Constantin Niță. Rizea a devenit unul din oamenii cei mai apropiați, mai intimi ai lui Ponta, alături de Sebastian Ghiță, Dan Șova, Nicolae Bănicioiu și Robert Negoiță. Probabil că Rizea l-a menajat pe Ponta și în amintirea nopților de neuitat petrecute împreună la Budapesta cu ocazia unui meci de fotbal diputat de echipele naționale ale Ungariei și Românie în 2009.
Atacarea cu predilecție a lui Mircea Geoană are, cu siguranță, legătură cu actuală funcție deținută de acesta la NATO, precum și cu viitoarele alegeri prezidențiale. Dezvăluirile lui Rizea apar la câteva luni de la numirea lui Geoană în importantă funcție de secretar general-adjunct al NATO, cea mai mare funcție internațională deținută vreodată de un român, numire în care primul și cel mai greu cuvânt l-a avut aliatul și partenerul nostru strategic special Statele Unite ale Americii. Este evident că aceste dezvăluiri au drept scop discreditarea relativ proaspătului secretar general-adjunct al NATO în ochii aliaților noștri din NATO. Iar un asemenea interes nu-l poate avea decât marele nostru vecin de la Răsărit, Rusia, care nu-l poate agrea pe Geoană pentru atitudinea să veche și constanța proamericană, vizibilă din perioada în care a fost ambasadorul țării noastre la Washington și ministru de externe al României, când presă franceză l-a numit „al doilea ambasador al Statelor Unite la Bucureșți”. Iar acest fapt ne face să credem că transfugul Rizea este protejat și papusat în Republica Moldova de un serviciu secret rusesc. Mai ales că, potrivit unor surse de la Chișînău, acesta nu locuiește în capitală Republicii Moldova, pe aceeași stradă cu ambasadorul României, cum afirmă în cartea să, de unde ar riscă să fie extras de serviciile românești, ci în Tiraspol, capitală autodeclaratei republici separatiste transnistrene, care se află sub control rusesc.
Prin prisma funcției deținute în NATO, Mircea Geoană poate deveni un candidat redutabil la alegerile prezidențiale din 2024, având agreementul și sprijinul Statelor Unite și al restului lumii occidentale. La următorul scrutin prezidențial își anunță cu obstinație dorința de a candida de vreun an de zile și amicul veșnic necopt și mincinos al lui Cristian Rizea, Victor Ponta, de la care poate speră la o grațiere, cel puțîn în amintirea clipelor frumoase petrecute împreună. Dar, Ponta este și amicul a doi aliați actuali ai președintelui rus Vladimir Puțîn, președintele Serbiei, Alecsandar Vucici, de la care fostul premier a solicitat și a obținut cetățenia sârbă în vremea în care îi tremură fundul că va fi arestat sau condamnat în dosarele instrumentate de DNA, și președintele Turciei, Recep Erdogan, căruia micul Titulescu cu apucături de sultan i-a promis că va acceptă construirea celei mai mari moschei din Europa la Bucureșți după ce l-a ajutat să-și facă o operație la genunchi la Instanbul. Așa că transfugul Rizea are toate motivele să facă jocurile Moscovei în discreditarea prooccidentalului Geoană și sprijinirea basbuzucului Ponta.
Actualitate
Flota Osprey, sub avertisment sever: Rata accidentelor grave atinge cote alarmante, arată un raport oficial
Actualitate
Ochiul vigilent din orbită: Space Force și NRO avertizează o nouă eră a supravegherii aeriene
Într-o mișcare strategică menită să redefinească capacitățile de supraveghere, Forțele Spațiale (Space Force) și Oficiul Național de Recunoaștere (NRO) din Statele Unite colaborează intens pentru a dezvolta și implementa o constelație de sateliți capabili să urmărească aeronavele și dronele la nivel global. Această inițiativă, descrisă ca o prioritate de top, promite o transformare radicală a modului în care America își monitorizează spațiul aerian și obiectivele de interes, însă se confruntă cu provocări semnificative atât pe plan tehnic, cât și bugetar.
AMTI: O cursă contra cronometru pentru controlul spațiului aerian
Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, a subliniat recent, la conferința Spacepower 2025 din Orlando, urgența de a livra rapid capabilități de indicare a țintelor mobile aeriene (AMTI – Airborne Moving Target Indication). „Prioritatea este de a oferi rapid capabilități AMTI, dar trebuie să avem și o strategie pe termen lung”, a declarat Meink, adăugând că se lucrează la definirea acesteia.
Strategia de achiziție va fi una competitivă, bazată pe multiple contracte acordate unor furnizori diferiți. Această abordare elimină riscul dependenței de un singur contractor și încurajează inovația, permițând construirea rapidă a acestei capabilități esențiale. Cu toate acestea, finanțarea programului comun Space Force-NRO implică aprobări din partea mai multor comitete Congresului, complicând procesul bugetar.
Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a evidențiat diferențele tehnice substanțiale dintre detectarea țintelor terestre (GMTI – Ground Moving Target Indication) și cele aeriene (AMTI). „Deși par similare, sunt destul de diferite”, a explicat Saltzman. „Obiectele de la sol se deplasează mai lent decât cele aeriene, necesitând niveluri diferite de fidelitate în urmărire.” Această distincție tehnică subliniază complexitatea dezvoltării sistemelor AMTI.
Bătălia bugetară: Sateliții versus avioanele de alertă timpurie E-7 Wedgetail
În paralel cu eforturile de dezvoltare AMTI, Departamentul Forțelor Aeriene se confruntă cu rezistența Congresului privind planul administrației Trump de a anula programul aeronavelor E-7 Wedgetail. Aceste avioane, menite să înlocuiască flota învechită de E-3 Sentry AWACS, reprezentau o investiție semnificativă, cu Boeing câștigând un contract de 2,6 miliarde de dolari pentru două prototipuri.
Actul de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, recent adoptat de Camera Reprezentanților și aflat acum în Senat, include dispoziții care interzic terminarea programului E-7 și alocă 846,7 milioane de dolari pentru continuarea dezvoltării și achiziției acestora. Secretarul Meink a confirmat că Forțele Aeriene vor finaliza „testul rapid al prototipului” E-7, așa cum cere NDAA. El a subliniat, de asemenea, că aeronava Wedgetail este deja utilizată de aliați, iar Forțele Aeriene colaborează cu aceștia pentru a integra noile capabilități ce vor rezulta din prototipurile rapide.
Această dualitate reflectă o dilemă strategică: oare investiția masivă în capabilități spațiale de supraveghere AMTI va depăși necesitatea unor platforme aeriene dedicate, cum ar fi E-7 Wedgetail? Răspunsul la această întrebare va modela viitorul apărării aeriene și spațiale.
Actualitate
Marina spaniolă iși intărește forțele speciale cu noi elicoptere NH90 avansate
Marina spaniolă a dezvăluit planuri ambițioase pentru achiziția unui al doilea lot de elicoptere NH90, proiectate să servească forțele speciale, dotate cu tehnologie de ultimă generație. Aceste aeronave viitoare vor fi echipate cu un sistem electro-optic francez de țintire și o serie de alte modificări moderne, menite să le adapteze cerințelor operaționale contemporane.
Tehnologie de vârf pentru operațiuni speciale
„Șase aeronave suplimentare urmează să sosească, ceea ce va marca o nouă evoluție a standardului 3 MSPT (Maritime Spanish Tactical Transport Helicopter),” a declarat comandantul Javier Moreno de la Escadrila 14 a Marinei spaniole, în cadrul unei conferințe de presă la Baza Navală Rota din Cadiz. Noile elicoptere vor integra îmbunătățiri substanțiale, oglindind sistemele incluse în varianta franceză NH90 Standard 2, destinată forțelor speciale. Moreno a confirmat că a avut ocazia să piloteze varianta Standard 2 în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unei colaborări cu serviciile franceze.
Acesta a detaliat noile echipamente, printre care se numără sistemul de țintire electro-optic Euroflir 410, produs de Safran din Franța, și un Sistem de Antene Distribuite (DAS) care încorporează șase până la șapte camere, conceput pentru a oferi o conștientizare situațională completă, la 360 de grade. Airbus a inițiat testele de zbor pentru NH90 Standard 2 în 2024, susținând achiziția a 18 aeronave de către Paris.
De la plan la realitate: Achiziție și livrare
Deși comanda spaniolă nu a fost încă formalizată cu NHIndustries – un consorțiu format din Airbus, Leonardo și GKN Fokker – bugetul pentru această achiziție a fost deja aprobat de Consiliul de Miniștri al Spaniei. Comandantul Moreno a specificat că aeronavele suplimentare sunt „planificate” să fie livrate între anii 2030 și 2032.
Acest al doilea lot vine în continuarea unei achiziții inițiale de șapte unități Standard 3 MSPT, contractate în 2018, parte dintr-o comandă mai amplă de 23 de elicoptere NH90 pentru Spania. Livrările primului lot de MSPT urmează să fie finalizate în 2026, având ca misiuni principale operațiunile amfibii, căutarea și salvarea (SAR) și evacuarea medicală, printre altele. Capacitatea operațională inițială (IOC) este proiectată pentru decembrie 2026, cu o serie de șapte etape cheie menite să ajute la atingerea acestui obiectiv, inclusiv desfășurarea unei unități aeriene experimentale și activități la bordul navelor, acestea din urmă fiind programate să înceapă în martie 2026.
Flexibilitate operațională pe mare
Vasul exact care va sprijini sarcinile inițiale de la bordul navelor nu a fost încă stabilit, a precizat Moreno. Cu toate acestea, odată intrate în serviciu, flota MSPT este preconizată să opereze de pe o serie de nave de suprafață, cum ar fi nava de proiecție strategică Juan Carlos I și fregatele clasei Santa María, extinzând semnificativ capabilitățile aeriene navale ale Spaniei.
-
Exclusivacum 5 zileOperațiunea Waze reușită la ANP: Când viziunea și dialogul strategic redefinesc parteneriatul instituțional!
-
Exclusivacum 4 zileVălenii de Munte: Împăratul cu brățară electronică și caracatița care joacă „Bingo” cu legea! Un Pamflet dur, amuzant și negru, negru!
-
Exclusivacum 3 zileCĂDEREA „MONARHIEI” DE SINAIA? JUSTIȚIA ÎL SOMNIFICEAZĂ PE „BOIERUL” OPREA ȘI ÎI ÎNCHIDE RUDELE ÎN BOXA ACUZAȚILOR!
-
Ancheteacum 3 zileRecorder dezvăluie „justiția capturată”: Cum a devenit România un potențial „paradis al infractorilor” prin pactul ascuns cu politicul
-
Exclusivacum 4 zileSecretomania din MAI, un „jaf” de milioane de euro? Sindicatul Diamantul acuză conducerea Ministerului de deturnarea drepturilor salariale
-
Exclusivacum 3 zileMAI: De la „portița de aur” la „ușa de fier”. Cum te pensionăm… Mai târziu!
-
Exclusivacum 2 zileImperiul obedienței: Angajări pe sprânceană și spectacolul managerial toxic de la vârful unei companii – Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti
-
Exclusivacum 2 zileFarsa contributivității: Cum ne „plătim” pensiile cu iluzii și bani invizibili (de la același buget)!



