Actualitate
FARSĂ. Ludovic Orban a fost trecut pe caietul de rezervări al unei terase din Piatra Neamț. Ce a răspuns premierul când a fost sunat
Redeschiderea teraselor din Piatra Neamț a început cu o glumă la adresa premierului. Cineva l-a trecut pe Ludovic Orban și implicit numărul său de telefon în caietul de rezervări al unui restaurant. Prim-ministrul s-a arătat amuzat de întâmplare după ce a fost contactat de reprezentanții terasei.
Un glumeț l-a trecut pe premierul Orban pe lista de rezervări a unei terase din Piatra Neamț. Așa cum spune noua procedură, alături de numele persoanei de pe listă se afla și numărul de telefon. Nevenindu-le să creadă că situația ar putea fi reală și că premierul ar veni chiar la terasa lor, reprezentanții localului au sunat la numărul de telefon prezent în caietul de rezervări. Mare le-a fost mirarea când la telefon a răspuns însuși premierul care le-a spus ușor amuzat că este vora despre o glumă, întrucât el se află în București.
Orban a explicat că numărul său de telefon a fost făcut public la un moment dat și din acest motiv a fost posibil ca cineva să-l treacă în caietul de rezervări al terasei din Piatra Neamț.
„Eu sunt la Guvern, nu am cum să fiu la Piatra-Neamț. Dar numărul meu de telefon este public, la un moment dat, cineva l-a publicat și s-a rostogolit pe rețelele sociale. Probabil că foarte multă lume are acum numărul meu de telefon”, a declarant Ludovic Orban , potrivit Mesagerul de Neamț.

Avocat: Respectând ordinul, poţi încălca legea; datele colectate de terase sunt pe lângă lege
Proprietarii de terase au aflat deja că sunt obligați să noteze datele clienţilor, dar obligaţia este doar teoretică, pentru că nu există sancţiuni pentru lipsa registrului. Avocatul Ana-Maria Udrişte avertizează că registrul încalcă normele privind datele cu caracter personal.
Proprietarii de terase care și-au deschis afacerea, vor fi obligați să deţină un registru cu evidenţa clienţilor care fac rezervare. Motivul: să existe date pentru o eventuală anchetă epidemiologică.
Obligaţia e doar teoretică pentru că nu există sancţiune.
Regulamentul General de Protecţia Datelor (GDPR) vine, însă, din spate şi poate aduce amenzi. Avem şi precedent – un hotel din România a primit amendă 15.000 lei pentru încălcarea GDPR. O persoană a divulgat datele personale a 46 de oaspeţi ce luau micul-dejun.
„Dacă mergem pe ideea în care trebuie să ţinem un registru şi să luăm nişte date ale persoanelor în momentul în care fac o rezervare la terasă, atunci da, ni se aplică şi regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal”, a spune avocatul Ana Maria Udrişte.
De altfel, a lua exclusiv iniţiala numelui şi, eventual, un număr de telefon sau o adresă de e-mail, este suficient pentru a putea furniza mai departe informaţii.
„Indiferent de cum ţinem acest registru de rezervări, ar trebui să fim foarte atenţi cine are acces la el”, a avertizat avocatul.
Ce înseamnă „timp limitat” petrecut la terasă
Nimeni nu poate explica ce înseamnă „timp limitat” petrecut la terasă, cert este că discuţiile lungi sunt istorie, iar de luni cine sună să faci rezervare va fi anunţat că au timp limitat. Durata este stabilită printr-o înţelegere între proprietarul de terasă și client.
Proprietarul de terase îi va informa pe clienți că, de luni, vor petrece un „timp limitat” la masă pentru că aşa spune ordinul care stabileşte regulile.
Ordinul nu spune ce înseamnă „timp limitat” petrecut la terasă. Dacă nu scrie, înseamnă că nimeni nu ştie.
Reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică, organismul Guvernului care se ocupă de comunicarea în pandemie, nu au răspuns cert în acest caz. Ei au declarat, atunci când oamenii fac rezervare, administratorul terasei îi va întreba cât timp intenţionează să petreacă în local şi îi notează apoi în registru.
„Durata este stabilită printr-o înţelegere client-proprietar”, spune sursa citată.
De asemenea, patronul de terasă este cel care trebuie să se asigure că este respectată legea: deci, el trebuie să verifice dacă o masă este eliberată la timp, ceea ce aduce noi griji în sarcina sa în contextul COVID-19.
Actualitate
Dincolo de performanță: Reconfigurarea capabilităților aeriene pentru teatrele de operațiuni moderne
Forțele armate care vizează modernizarea flotelor aeriene nu mai caută doar aeronave cu performanțe tehnice superioare la costuri competitive. Nevoia actuală este de a găsi un partener de misiune capabil să livreze nu doar tehnologie „future-ready”, ci și expertiza inginerească necesară adaptării acestor platforme la cerințe operaționale specifice, totul într-un cadru de timp și buget strict definit. Esențială în acest ecosistem este continuitatea: suportul și mentenanța pe tot parcursul ciclului de viață al misiunii.
Platforme versatile pentru misiuni strategice
Avioanele de afaceri, prin caracteristicile lor remarcabile – viteză, autonomie, disponibilitate rapidă și eficiență operațională – au devenit soluția ideală pentru noua generație de platforme aeriene. Aceste aeronave, odată echipate cu radare avansate, senzori și încărcături utile complexe, sunt desfășurate pentru misiuni de Inteligență, Recunoaștere și Supraveghere (ISR), dar și pentru avertizare timpurie (AEW&C).
Capacitatea lor de a fi redeployate rapid în noi zone de operațiuni sau de a fi realocate dinamic le transformă în active strategice. Mai mult, prin interioare modularizate, o singură platformă poate îndeplini roluri multiple, de la patrulare maritimă și evacuare medicală, până la transport strategic, demonstrând o adaptabilitate crucială într-un peisaj al amenințărilor în continuă evoluție.
Succesul programelor critice: Dovezile eficienței
Eficiența acestui tip de platformă este demonstrată prin programe militare de mare succes. Un exemplu elocvent este flota utilizată de forțele aeriene americane pentru programul Battlefield Airborne Communications Node (BACN). Cunoscute drept „Wi-Fi-ul cerului”, aceste avioane acționează ca un gateway de comunicații la mare altitudine, asigurând interoperabilitatea între forțele aeriene și cele terestre, surmontând bariere geografice precum munții sau distanțele vaste.
Un alt punct de cotitură este sistemul High Accuracy Detection and Exploitation System (HADES). Această platformă este pilonul următoarei generații de senzori aerieni, permițând monitorizarea la distanțe strategice de siguranță. HADES transformă radical modul în care este colectată și livrată inteligența militară, oferind acoperire persistentă asupra unor zone întinse și susținând operațiunile multi-domeniu, fără a expune echipajele la riscuri inutile.
Parteneriatul dincolo de hardware
Succesul acestor programe se bazează pe colaborarea strânsă cu lideri în inovația tehnologică de apărare. Abordarea nu este una de tip „one-size-fits-all”, ci una adaptată: de la furnizarea platformei brute până la expertiză inginerească complexă, modificări structurale și servicii de mentenanță integrată.
Cu un suport global care acoperă peste 100 de locații, mentenanța predictibilă devine o realitate, permițând clienților guvernamentali o vizibilitate mai clară asupra cerințelor bugetare pe termen lung. Într-o lume în care cerințele se schimbă rapid, filozofia centrată pe client asigură nu doar o soluție tehnică personalizată, ci un partener care rămâne alături de forțele armate pe toată durata de viață a misiunii.
Actualitate
Traficul trimis de ChatGPT a crescut de peste patru ori în cinci luni: ce arată datele pe septembrie de pe trafic.dwf.ro
Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.
București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.
Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri
- Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
- Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
- Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
- Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.
Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.
Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.
ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text
Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.
- În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
- În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
- Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.
| Căutarea „camere dvr” în ChatGPT | 15 ianuarie 2026 | 10 septembrie 2026 |
| Linkuri în textul răspunsului | 0 | 3 |
| Unde ajunge cine dă click | nicăieri, sursele stau în butonul „Sources” | pe site-urile respective |
Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.
Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.
Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.
„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
O vizită din AI la fiecare 30 din Google
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
- ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.
Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump
| Magazinele online din studiu | AI, aprilie 2026 | AI, septembrie 2026 | Google organic, septembrie 2026 |
| Rata de conversie | 3,44% | 2,09% | 1,91% |
| Coșul mediu | 282 lei | 391 lei | 303 lei |
Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.
Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
- În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
- Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
- Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
- Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.
Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând
Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.
| Canal | Sesiuni septembrie 2026 | Evoluție anuală iulie | Evoluție anuală august | Evoluție anuală septembrie |
| Trafic total | 153,3 mil. | −10,7% | −7,1% | −4,8% |
| Search | 42,8 mil. | −20,0% | −18,3% | −12,6% |
| Paid | 44,7 mil. | −1,7% | +7,0% | +7,6% |
| Social | 3,6 mil. | −1,0% | +9,8% | +11,1% |
| Direct | 30,7 mil. | −6,5% | −10,9% | −3,1% |
| Asistenți AI | 1,36 mil. | +47,6% | +154,4% | +327,8% |
Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
Magazinele online cresc puțin peste inflație
- Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
- Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
- Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
- Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
- Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.
De reținut
- Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
- Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
- Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
- Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.
Notă metodologică
- trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
- Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
- De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
- Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
- Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.
Actualitate
Talon Blue, drona autonomă Northrop Grumman, a efectuat primul zbor
Demonstrație autonomă în deșertul Mojave
Demonstratorul de dronă „wingman” Talon Blue, dezvoltat de Northrop Grumman, a zburat pentru prima dată deasupra deșertului Mojave din California. În cadrul testului, desfășurat la o dată care nu a fost precizată, aparatul a executat autonom rulajul, decolarea, manevrele în aer și aterizarea, potrivit companiei.
Craig Woolston, vicepreședinte și director general pentru cercetare și proiectare avansată în cadrul Northrop Grumman, a descris zborul drept un pas către o nouă generație de capabilități autonome. El a adăugat că fiecare test oferă lecții utile pentru dezvoltarea viitoare a acestor tehnologii.
Proiect finanțat de companie, în afara primului val al programului CCA
Northrop Grumman a finanțat până acum din resurse proprii dezvoltarea Talon Blue, după ce nu a fost selectată pentru contractele inițiale ale Forțelor Aeriene ale SUA privind aeronavele autonome de tip Collaborative Combat Aircraft (CCA).
În iunie, Anduril și General Atomics au fost alese pentru construirea dronelor din prima etapă a programului. Separat, în competiția dedicată software-ului de autonomie, au avansat Anduril, Shield AI și Collins Aerospace, filială a RTX.
Cu toate acestea, autoritățile americane au manifestat interes pentru Talon Blue, iar Forțele Aeriene i-au atribuit indicativul militar YFQ-48A.
Arhitectură modulară și software aflat în teste
Northrop Grumman promovează designul modular al aeronavei și afirmă că compartimentul său pentru armament poate fi adaptat pentru misiuni diferite. Compania dezvoltă, de asemenea, o suită software de autonomie numită Prism, testată pe Model 437, o dronă produsă de filiala Scaled Composites.
Nu este clar dacă Talon Blue a fost pilotată în primul zbor folosind software-ul Prism. Un purtător de cuvânt al companiei nu oferise încă o precizare în acest.
Competiția pentru drone autonome continuă
O a doua etapă a programului CCA este în curs de dezvoltare. În paralel, și alți producători, inclusiv Lockheed Martin, și-au prezentat conceptele de drone „wingman”, fără să le asocieze în mod public cu programe specifice.
Primul zbor al Talon Blue marchează astfel o etapă importantă pentru proiectul Northrop Grumman, într-un domeniu în care companiile încearcă să transforme autonomia aeriană într-o capabilitate operațională.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 23 de oreProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum 5 zileDosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații




