Actualitate
EDITORIAL/CEI 3 „MUSCHETARI” SI CELE 3 FIRME AGREATE SA COLECTEZE SI SA TRANSPORTE DESEURILE COVID 19 DIN PRAHOVA/TUN DIN PANDEMIE
O poveste reala, privind infractiunile savarsite de 3 MUSCHETARI, dintr-o structura clandestin-subterana, coordonata de acestia si de catre dispozitvele lor operational-relationale extinse, din mediile socio-politice interne judetene si national- regionale, cu extinse implicatii si efecte internationale, in planurile politicilor economice nationale, in relatiile internationale si in formulele aferente relatiilor bilaterale ale Romaniei, conditionand, influentand si implicand, prin presiuni asa-zise de aliniere la normele de legalitate, actiuni savarsite in actul de inspectie specializat, pe linie de control a sistemelor de protectie a sistemelor de mediu inconjurator.
Cazuistica existenta releva, in sistem continuu, diversitatea mijloacelor, metodelor si procedeelor operate de grupul de criminalitate economico-financiara organizata, in prezent coordonata de un nou personaj care nu doar ca afirma, dar chiar se lauda, in mediile sale, care, insa, l-au incadrat informativ, „nou” sef de institutie publica din judetul Prahova.
Continua cardaseala injghebata cu “schiorul” scumpelor partii occidentale, platit din bani publici si, in special, de firmele pahovene, aflate in vizorul autoritatilor, stimabilul expert fara pregatire in materie de mediu inconjurator, nici in ape, nici in aer, nici in soluri, subsoluri, sau poluari acidentale, sau remedieri, bio emedieri de soluri, redarea acestora in circuitele naturale, agricole etc, stimatul dirijor al formulelor de circulatie, la NEGRU, a platilor clandestine, a capitalurilor si a comisioanelor grase, platite de reprezentantii unor firme care sponsorizeaza aceasta caracatita, pe care elegantul acest nou director le dispune, prin instigare, autorat, coautorat si complicitate, gravitatea deciziilor sale depasind, pe alocuri, chiar si deciziile multor infractori celebri care au inceput sa se infrupte, si ei, la randul sau, din placinta statului, favorizand firme si persoane, prin incalcarea legii, profitand de functii.
Pe fond, omul isi asuma mari erori, ignorand greselile care, in trecut, l-au consacrat, fiind incapabil, in aceste zile, sa inteleaga ca, la randul lui, va da socoteala autoritatilor, la un moment dat.
Ii reaminitim un „nume” din Lipanesti, asociat cu fiul brunet al fostului sef SRI Pahova, de acum celebrul condamnat bunic Paltanea Corneliu si prietena sa Alina. Am precizat brunet, intrucat Col ® Paltanea Corneliu mai are un fiu, prin Bucuresti, cu fostul ofiter Cristina Andronache, care nu ar fi brunet.
O pasarica mica-mica ne-a soptit ca un sef de C.A.P. Judetean a achizitionat masti chirurgicale cu 60 ron/buc si nu am reactionat deoarece detineam date certe ca aceste actiuni sunt monitorizate de „defuncta” D.N.A dar si de anumite institutii cu competenta in siguranta nationala.
Tot o pasarica, dar alta, de data asta direct din sistemul cu competenta in siguranta nationala, ne-a spotit, foarte bine documentata, ca in judetul Prahova – 3 MUSCHETARI au pus la punct un plan de „afaceri” rezultat din deseurile pandemiei, un plan de afaceri in care au fost agreate 3 firme: firma „A”, firma „B” si firma „C” care sa se ocupe de colectarea si transportul deseurilor rezultate din carantinarea la nivelul judetului Prahova a celor infectati de Covid 19.
Planul de „afaceri” fiind foarte „banos”: 10 ron/kg de deseuri….
NOTA: Firma „A” este singura care corespunde cu numele cu care incepe denumirea societatii in cauza, restul denumirilor fiind alease aleatoriu si o sa precizam si de ce…
CEI 3 MUSCHETARI :
a) sef de C.A.P. la nivelul judetului Prahova, cel care detine in mana „stanga” banii dar si cel care a fost „ejaculat” din aceasta afacere monstruasa de ceilalti particpanti la aceasta caracatita (sac!);
b) sef de institutie publica care si-a mutat „partea dorsala” de pe un scun directorial intr-un termen de cca o luna de zile, in alta institutie, nu pentru competenta sa in aceasta noua functie ci pentru a emite un „act” oficial” prin care firma „A” sa poate fi declarata agreata in aceasta schema, cu toate ca inainte derulase presiuni si santaje ca o alta institutie a statului din Prahova sa ii suspende activitatea firmei „A”.
Nu stim cata „spaga” s-a luat la aceasta „combinatie” de proasta calitate pe care doar unul care afirma, dar chiar se si lauda, in mediile sale, ca a fost incadrat informativ de catre D.I.E. o putea duce la „indeplinire”. Prostie pa fata…si organele competente o poate elucida!
Nu ca acesta „laudarosenie” nu ar avea corespondenta in mediul real.
Daca ne uitam la firmele de deseuri din Prahova dar si la ” Divizia” din Conpet SA Ploiesti pe acesata corespondenta de domeniu vom realiza ca TOATE acestea sunt „impanzite” de fosti si/sau actuali ofiteri de informatii ori „acoperiti” (SIE, DIE, SRI, D.I.P.I, etc), deci mai usor cu „pianul pe scari” ca incepem sa ne calcam pe „bataturi”.
c) PREAFERICITUL judetului Prahova numit de catre Guvernul Orban, personaj care si-a dat acordul si a girat aceasta afacere cu cele trei firme agreate…, chiar in biroul sau de la ‘Palatul Administrativ”.
Revenind la situatia noastra cu cei 3 muschetari: oltenii, moldovenii sau muntenii se diferenţiază în special prin limbaj.
Cum facem diferenţa între un bucureştean şi un ardelean sau un moldovean? Limbajul diferit este, fără doar şi poate, una dintre caracteristicile locuitorilor Capitelei. Explicaţiile, spun specialiştii, sunt mai multe, de la faptul că bucureştenii „se simt buricul pământului”, prea grăbiţi să spună corect cuvintele până la capăt, până la influenţele de limbaj venite din partea multor români, mutaţi, de-a lungul anilor, din toată ţara în Capitală.
Asa si cu „bucuresteanul” nostru ploiestean get – beget dar venind in functia asta de la un Minister din Bucuresti.
Spre deliciul nostru care in aceasta perioada (chiar daca nu am mai publicat articole din mafia deseurilor dar am monitorizat situatia in totalitate- lasand sarbatorile Sfinte sa se desfasoare fara „dezvaluiri”), „buricul pamantului, ala cu serviciile in suflet si in minte” alaturi de „PREAFERICITUL” judetului Prahova l-au eliminat din schema pe seful de C.A.P, sef al judetului Prahova (cel cu „malaiul”) si din aceasta afacere profitabila (10 ron/kg de deseuri provenite din coronavirus).
Ne miram ca totusi institutia SRI, „bartai” Divizia din Prahova este inerta in aceasta operatiune in care una dintre firmele agreate nu are cum sa isi justifice „miile” de tone de deseuri provenite de la carantinatii de Covid 19 de la preluare, transport si ardere, doar decat prin ingroparea acestor deseuri periculoae si/sau prin livrarea acestora la o gropa de gunoi aleasa aleatoriu fara a preciza ca sunt deseuri periculoase existand un pericol real de contaminare in masa. Dar, ce nu fac „baietii destepti” pentru bani. Poate se sesizaeza macar cei de la IPJ Prahova chiar daca printre firmele in cauza sunt multi cu „pile” si fosti sau actuali din acest domeniu. Poate…
Baaaaiiii, chiar ati inebunit de tot? Prahova se poate transforma in Suceava in cateva momente prin (ina)actiunea voastra! Sa nu ziceti ca nu ati fost avertizati…
Vom reveni cu dezvaluiri senzationale privind aceasta caracatita, intr-un episod separat.
Actualitate
Pentagonul ridică spațiul cislunar la rang de prioritate militară
După ani de experimente fragmentare, Statele Unite își intensifică eforturile pentru a-și dezvolta capacitățile militare în spațiul dintre Pământ și Lună. Forța Spațială americană pregătește achiziția rapidă de tehnologii comerciale și sisteme autonome, cu obiectivul de a pune la dispoziție capabilități operaționale până la sfârșitul anului fiscal 2029.
De la subiect marginal la domeniu de luptă
La începutul anului, discuțiile despre spațiul cislunar erau descurajate în interiorul instituției, a declarat generalul-maior Stephen Purdy, responsabilul Forței Spațiale pentru achizițiile de programe avansate. Între timp, tema a ajuns în prim-planul dezbaterilor publice, iar conducerea militară americană o tratează tot mai clar ca pe un posibil domeniu de confruntare.
Pe 20 octombrie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că statele care vor controla zonele submarine și spațiul cislunar vor putea influența decisiv conflictele viitoare. Purdy a explicat că accelerarea eforturilor americane are o motivație directă: China avansează în acest domeniu, în timp ce Statele Unite au acordat până acum mai puțină atenție regiunii.
Progresele Chinei alimentează îngrijorările
Un proiect chinez recent a atras atenția specialiștilor: lansarea a 30 de nanosateliți CubeSat pe o orbită foarte eliptică, în apropierea unuia dintre punctele Lagrange ale sistemului Pământ–Lună, precum și pe o orbită circulară în jurul Lunii. Beijingul a prezentat inițiativa drept un experiment științific, însă experți în domeniu consideră că sistemul ar putea contribui la supravegherea spațiului cislunar.
În Statele Unite, instituții de cercetare precum Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene, SpaceWERX și DARPA au experimentat deja cu tehnologii destinate acestei regiuni. Până de curând, însă, activitatea lor s-a desfășurat fără un sprijin consistent din partea întregului aparat de apărare, concentrat în principal asupra operațiunilor militare din apropierea Pământului.
Două solicitări către industrie, cu accent pe soluții gata de utilizare
Forța Spațială intenționează să publice în curând două cereri de informații adresate companiilor. Prima va viza tehnologii comerciale utilizabile în misiuni cislunare de bază, inclusiv pentru supravegherea și monitorizarea activităților spațiale, precum și pentru poziționare, navigație și sincronizare.
Mesajul transmis industriei este că armata nu caută proiecte de cercetare îndelungate și nici nu intenționează să aloce sume mari pentru dezvoltarea unor sisteme de la zero. Prioritatea o reprezintă echipamentele comerciale deja disponibile sau aproape de comercializare, susținute de rezultate concrete și însoțite de software care necesită intervenții limitate. Sistemele de la sol trebuie incluse de la început într-o rețea integrată, nu tratate ca o componentă secundară.
A doua solicitare va căuta soluții de inteligență artificială și operare autonomă pentru navele spațiale care vor funcționa între Pământ și Lună. Obiectivul este ca acestea să poată detecta și gestiona defecțiuni, să proceseze datele colectate de senzori și să-și adapteze misiunile pe măsură ce se schimbă condițiile.
Autonomia, o necesitate într-un mediu dificil
Operațiunile cislunare sunt deosebit de complexe, a explicat Purdy. Distanțele și condițiile din regiune fac dificilă supravegherea permanentă de la sol, astfel că navele spațiale trebuie să poată lua decizii și să gestioneze probleme fără intervenția constantă a operatorilor.
Forța Spațială urmărește să introducă aceste capabilități până în trimestrul al patrulea al anului fiscal 2029, mizând pe tehnologii care pot fi livrate rapid, nu pe sisteme aflate la începutul unui ciclu amplu de dezvoltare.
Plan comun cu NASA, nu infrastructuri paralele
Pentru coordonarea efortului, Departamentul Apărării pregătește grupuri de lucru interinstituționale dedicate politicilor privind spațiul cislunar. Forța Spațială colaborează, totodată, cu NASA pentru armonizarea planurilor de infrastructură și evitarea construirii unor sisteme separate care să îndeplinească aceleași funcții.
Biroul de Coordonare Cislunară, înființat în luna mai, contribuie la definirea nevoilor și la transmiterea unor semnale mai clare către industrie. Rolul său nu este să conducă toate operațiunile din regiune, ci să sprijine efortul mai amplu al Forței Spațiale. Stabilirea cerințelor și achiziția capabilităților rămân în responsabilitatea structurilor specializate ale serviciului.
Planul cislunar aflat în pregătire va include strategii pentru domenii precum măsurarea timpului lunar, supravegherea spațiului și comunicațiile.
Finanțare limitată pentru nevoi urgente
Biroul a întocmit și o listă de cerințe urgente, dar nefinanțate, pentru operațiunile cislunare. Unele dintre probleme ar putea fi rezolvate cu sume relativ mici, inclusiv prin conectarea antenelor existente și îmbunătățirea fluxului de date către operatorii de la sol.
Chiar dacă, raportate la bugetele spațiale, aceste cheltuieli ar fi modeste, lipsa finanțării a întârziat soluționarea unor nevoi elementare. Noua listă stabilește prioritățile și urmărește să transforme planurile în sprijin concret pentru echipele care încearcă să construiască infrastructura necesară.
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 5 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 5 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileCamere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
-
Administratieacum 5 zileDouă instanțe dau dreptate polițiștilor în disputa privind sporul pentru condiții grele în concediul de odihnă




