Connect with us

Actualitate

Virgil Popescu ”omoară” producătorii români de textile! De ce se importă măști medicinale în România?

Publicat

pe

Redacția vineri13.ro

Clara Rotescu, președintele Federației Române de Design Vestimentar și Accesorii, a dezvăluit, excusiv pentru vineri13.ro, situația dramatică în care se află producătorii români de textile.

Rotescu aduce acuzații grave ministrului Economiei și demonstrează că Virgil Popescu dezinformează populația.

Declarații incendiare care aruncă în aer scena politică!

Ministrul Economiei nu catadicsește să răspundă oamenilor de afaceri români

În urmă cu 10 zile, FRDVA a trimis adresa nr. 12/27.03.2020 în atenția ministrului Economiei, Virgil Popescu și spre știință secretarului de stat Liviu Rogojinaru.

Stimate Domnule Ministru,

Federatia Română de Design Vestimentar și Accesorii, din care fac parte 6 asociații de profil din România, cu un număr total de 178 firme producatoare și aproximativ 5000 de angajați, dorește să vină în sprijinul Guvernului României și să producă absolut toate tipurile de echipamente de producție de care este nevoie. Întrucât toate țările au interzis exportul materialelor din care se confecționează aceste produse, FRDVA vă informează că în situația în care ați reuși pe cale diplomatică să faceți rost de materia primă, toate firmele noastre, care nu doresc să-și întrerupă activitatea, ar fi dispuse să producă aceste echipamente. Totodată, FRDVA este dispusă să importe pe cheltuiala proprie materia primă, în situația în care dumneavoastră reușiti să intermediați o astfel de achiziție internațională, se arată în adresa menționată.

Contactată de vineri13.ro, Clara Rotescu a declarat că nu a primit nici măcar un răspuns de la Virgil Popescu.

Interesant este, însă, că Virgil Popescu a anunțat, în urmă cu câteva zile, faptul că s-a început producția primelor măști medicinale în România, în codițiile în care țara noastră, ca întreg mapamondul, are de suferit din pricina crizei provocată de COVID-19.

Din păcate, însă, dincolo de aceste declarații optimiste ale demnitarului nu se află nimic, iar Clara Rotescu știe mai bine ca oricine acest lucru.

Șefa FRDVA a precizat că, de două săptămâni, Virgil Popescu este în… campanie electorală.

”Într-adevăr, de două săptămâni, domnul ministru Popescu este într-o campanie electorală, în care se promovează activ actele de industrializare ale României. Practic, asistăm la o reindustrializare a sectorului textil și, din declarațiile dumnealui aflăm că noi toți cei din sectorul textil, mai ales fabricile mari lucrăm și rupem norii, în realitate este o mare mascaradă, de fapt, o mare minciună. Colegele mele, Andreea Dogaru, care are trei fabrici în zona Craiovei și lucrează lohn, face măști și le donează, din proprie inițiativă, nu a sunat-o nimeni de la minister, colega mea Nausica, de la Nausica Mod de la Focșani are 200 de angajați lucra pentru Inditex nu are nici o comandă, face măști din bumbac și le donează sau le vinde clienților, doritorilor, colega mea, Lavinia Lăscae de la Andreea Prod lucrează măști și încearcă să supraviețuiască pe această piață, singura piață din lume și din Europa care nu suportă producătorii autohtoni și încearcă să cumpere doar din China pentru că, iată, în Franța, măștile medicale se certifică în 24 de ore, iar producătorii locali au întâietate în licitațiile publice. Guvernul român și mass-media sau o parte din mass media au reușit să transforme aceste măști din bumbac în pericolul public numărul 1. Cu toate acestea, nu observăm nici o mască ieșită pe piața românească din producția autohtonă”, a declarat Clara Rotescu.

Mai mult, aceasta a precizat că nu pricepe de ce spitalele nu sunt asigurate cu măști și combinezoane, în ciuda declarațiilor optimiste ale lui Virgil Popescu și a subliniat că toată industria textilă din România are nevoie de lucru, mai ales că au scăzut comenzile și, deci, toți din industrie au nevoie să facă acest lucru.

Normele de certificare pentru măștile românești, bătaie de joc

Un alt aspect subliniat de Clara Rotescu este de-a dreptul strigător la cer. Mai exact, aceasta spune că normele de certificare ale măștilor sanitare durează 6 luni. În Franța durează 24 de ore.

”Deci, dacă eu vreau să-mi certific produsul, o să vă vindecați de COVID peste 7 luni, minim. Și nu înțeleg cum toate promisiunile acestea electorale se desfășoară în același timp cu anunțurile de stare ale lui Raed Arafat, de la care aflăm că suntem în starea 4, în starea 5, în starea 7…”, a explicat Rotescu.

Aceasta se întreabă, pe bună dreptate, văzând dezastrul din spitalele României – Suceava, Arad, care anunță că nu au măști medicinale – unde sunt măștile promise de Virgil Popescu, cine le face și ce se întâmplă cu ele.

Mai grav este că se poartă o adevărată luptă de denigrare a produselor românești.

”Este o adevărată dihotomie în opiniile mass media din oraș că măștile din bumbac sunt bune, măștile din bumbac nu sunt bune, combinezoanele făcute în România nu sunt bune, dar sunt făcute din același material ca și cele din China, dar nu sunt bune, că nu sunt aduse din China sau din Turcia…Pe de altă parte, se vând combinezoane la 100, 150 de lei cele importate Lumea vorbește că medicii nu mai vor să intre în spitale. Cine are grijă de copilul unui medic? Cine îl crește, statul român? Statul român, care nu are grijă de un singur angajat decât de angajații

Eu n-am văzut zilele acestea nici o donație făcută de statul român pentru un spital de către un demnitar român. Eu aud de 2 săptămâni promisiuni electorale, că se va face, de zici că acum s-a inventat COVID –ul în lume și încă nu a ajuns în Europa.

Iar noi ne pregătim să intrăm în vârful stării de COVID, nu?”, a punctat Clara Rotescu.

Mai grav este că un laborator care certifică aceste măști nu se află în România. Indiferent că mâine ar fi gata produsul, el trebuie trimis într-o zonă din Uniunea Europeană, în Belgia, probabil sau unde sunt aceste laboratoare. Rotescu este de părere că lucrurile puteau fi simplificate, ”dar nu se doresc a fi simplificate, ca fiecare lucru făcut fără consultare publică, se face de-a-ndoaselea”

Virgil Popescu a suspendat Programul Național de Export

”Noi, pe 3 februarie, ne-am întors de la târgul Paris Fashion Week – 36 de firme exportatoare, 36 de branduri românești de succes. Ne-am întors de la cel mai mare târg de fashion din lume. În acel moment, am aflat că programul național de export este suspendat de domnul ministru Popescu, că așa dorește dumnealui. Nu ne-a chemat din acea zi niciodată și, de fapt, de când a fost numit în funcție nu ne-a chemat absolut niciodată și nu a venit la nici o discuție cu mediul de afaceri, nici măcar cu consiliul de export, unde sunt reprezentate 24 de asociații și federații patronale din toate domeniile de activitate. Practic, ultimii exportatori ai României, cu excepția celor care exportă doar materie primă în stare pură: pui, găini, lemne etc. Pui vii, nu vorbim de carne procesată.

Cu excepția acestora, toți facem parte din Consiliul de Export. Absolut niciodată dl ministru nu și-a făcut prezența nici măcar când Consiliul de Export a elaborat un set de măsuri și Consiliul de Export reprezentat prin Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România, este prezent în acest comitet guvernamental de criză care o analizează și încearcă să facă o serie de reguli de ajutorare a firmelor românești, mai mult inexistente decât existente. Niciodată nu a fost consultat”, a declarat sursa citată.

Aceasta a precizat că, dacă vom citi setul de măsuri luate de Guvernul spaniol, german sau francez sau chiar portughez vom dori instantaneu să ne mutăm din România.

Clara Rotescu a spus, însă, un lucru îngrijorător. Și anume că, până acum, niciodată nu s-a gândit să părăsească România și că iubește ceea ce face, își iubește firma, tot sufletul său este acolo și alături îi sunt colegele din cele 178 de firme din Federația Română de Design Vestimentar și Accesorii.

Rotescu a explicat că guvernul spaniol a dat măsuri de protecție pentru toți exportatorii din domeniul textil, iar cel portughez sprijină toți exportatorii chiar și pe cel mai mic, neînsemnat, pe toată această perioadă pentru ca începutul după pandemie să fie un pas mare înainte și omul să nu piardă.

”Noi, în schimb, am trecut în șomaj tehnic, un șomaj care încă nu este reglementat corect în Monitorul Oficial, niște certificate care astăzi se iau mâine nu se mai dau, poimâine nu există platformă, dar există, dar încă nu s-a cumpărat pentru că astăzi, de pildă, știam că trebuie să ne înscriem pe platformă. Astăzi, ministrul scrie că platforma nu este gata. Scrie și pe Facebook-ul lui personal că la noi așa se fac comunicările, pe Facebook, precum pițipoancele.

Pițipoancele pun ciorba de dimineață și miniștrii noștri ne anunță cam ce gândesc ei. E clar, nu contează o zi, două, până se mai face platforma asta, că oricum oamenii au timp să depună actele, adică o vrăjeală, așa, la adresa cetățeanului român”, a explicat președintele Federației Române de Design Vestimentar și Accesorii.

Cine va profita, însă, de pe urma acestei crize și acestui haos, la urma urmei?

Președintele Federației Române de Design Vestimentar și Accesorii spune clar: ”în primul rând, vor profita toate celelalte firme străine”.

”Noi trăim într—un mediu concurențial. Noi, când mergem la Paris Fashion Week concurăm cu toate brandurile din toată lumea. Sunt 4700 de branduri care participă la Paris Fashion Week. Când eu merg pe banii mei, cu o colecție suportată din banii mei, mii de datorii în spate, credeți că merg pe același picior de egalitate cu o firmă pentru care importul este gratuit, care are facilități fiscale, care are nenumărate alte facilități? Prima mea grijă este să supraviețuiesc statului român și măsurilor precare pe care le adoptă”, a punctat sursa citată.

La rândul său, Mihai Ionescu, președintele ANEIR, a declarat, sec, că suspendarea programului de export este un subiect încheiat și că ministrul Economiei va fi responsabil pentru eșecul Programului de Promovare a Exporturilor.

Sursa: vineri13.ro

Actualitate

Boeing câștigă contractul pentru avionul naval de generația a șasea, dar adevărata probă abia începe

Publicat

pe

De

Boeing a fost desemnat câștigătorul competiției pentru construirea avionului de luptă naval de generația a șasea F/A-XX, devansând Northrop Grumman. Aeronava va înlocui treptat avioanele F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, aflate în ultimele etape ale ciclului lor operațional.

Contractul, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, consolidează poziția Boeing ca principal producător american al avioanelor de luptă de generația a șasea. Totuși, analiștii avertizează că succesul comercial nu garantează automat și o execuție fără probleme.

De la risc de retragere la controlul viitorului aviației de luptă

Victoria reprezintă o schimbare spectaculoasă pentru divizia de apărare a Boeing. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți în derularea unor programe majore, printre care avionul-cisternă KC-46 și aeronava de antrenament T-7.

În martie 2025, Boeing a obținut însă contractul pentru avionul de luptă F-47 al Forțelor Aeriene, iar câștigarea programului F/A-XX marchează o nouă etapă în revenirea companiei.

„Pentru Boeing, acesta este un pas uriaș într-o redresare extraordinară: de la un producător al unor programe de avioane de luptă aflate la final, la compania care controlează viitorul aviației de vânătoare americane”, a apreciat Richard Aboulafia, director general al AeroDynamic Advisory.

Stacie Pettyjohn, analistă în cadrul Center for a New American Security, a descris situația drept o schimbare radicală pentru Boeing. Compania a trecut de la perspectiva închiderii liniilor de producție pentru avioane de luptă la deținerea ambelor contracte americane majore pentru aeronave de generația a șasea.

Poate Boeing să construiască simultan două avioane de generație nouă?

Principala întrebare privește viteza cu care Boeing va putea dezvolta un F/A-XX operațional. Răspunsul depinde, în parte, de gradul de similitudine dintre noul avion naval și F-47.

Jeremiah Gertler, consilier principal la AeroDynamic Advisory și fost analist pentru aviația militară în cadrul Congressional Research Service, a explicat că, dacă cele două proiecte folosesc tehnologii și soluții comune sau au fost dezvoltate parțial în paralel, F/A-XX ar putea ajunge să zboare mai devreme decât se estimează.

În schimb, o platformă navală complet distinctă ar presupune un calendar mai lung și riscuri tehnologice suplimentare.

Forța de muncă, următorul punct vulnerabil

Capacitatea Boeing de a mobiliza suficient personal reprezintă o altă problemă. În complexul industrial din St. Louis, compania ar urma să lucreze simultan la programele F/A-XX, F-47 și T-7A Red Hawk, în timp ce pregătește și o creștere semnificativă a ritmului de producție pentru F-15EX.

„Întrebarea este dacă Boeing are deja oamenii necesari — și dacă îi poate recruta — pentru a menține toate aceste linii la un nivel ridicat de producție în același timp”, a spus Gertler.

Doug Birkey, directorul executiv al Mitchell Institute for Aerospace Studies, a subliniat că necesarul de personal pentru primele etape ale programelor F-47 și F/A-XX va trebui gestionat atent. Compania va trebui să evite ca cele două proiecte să intre în competiție pentru aceiași ingineri, tehnicieni și specialiști.

Investitorii vor urmări costurile și structura contractului

După atribuirea contractului, Roman Schweizer, analist la TD Cowen, a afirmat că investitorii vor examina cu atenție prețul propus de Boeing și modul în care este construit acordul. Ambele aspecte au creat probleme în trecut pentru unele programe ale companiei.

Potrivit lui Schweizer, decizia Marinei sugerează că oficialii au acordat o importanță deosebită capacității industriale a Boeing și posibilității de a livra aeronave la scară largă.

În ultimii ani, Boeing a investit masiv în infrastructura din St. Louis și în instrumente de proiectare digitală. Aceste investiții ar fi contribuit la convingerea Marinei că producătorul poate gestiona simultan mai multe programe complexe.

Boeing a respins anterior îndoielile privind capacitatea sa de a construi avioane pentru Marină și Forțele Aeriene în paralel. Steve Parker, șeful diviziei de apărare, a declarat că dezvoltarea simultană a celor două avioane avansate a fost prevăzută încă de la început, iar investițiile companiei au fost planificate în consecință.

Northrop Grumman pierde competiția, dar nu rămâne fără proiecte strategice

Pentru Northrop Grumman, înfrângerea în competiția F/A-XX reprezintă o lovitură importantă. Compania încerca să redevină producător principal al unui avion de luptă pentru prima dată după celebrul F-14 Tomcat.

Totuși, analiștii consideră că pierderea contractului nu pune în pericol viitorul companiei. Northrop are deja programe majore în portofoliu, inclusiv bombardierul B-21 Raider, racheta balistică intercontinentală Sentinel și componente pentru avioanele F-35 produse sub coordonarea Lockheed Martin.

Richard Aboulafia a apreciat că impactul asupra companiei va fi limitat, în timp ce Gertler a subliniat că nici Boeing, nici Northrop nu depind de acest singur contract pentru supraviețuirea diviziilor lor de apărare sau aeronautică.

Northrop este așteptată să analizeze posibilitatea contestării deciziei. Totuși, procedurile de protest în cazul competițiilor pentru aeronave militare clasificate au, în mod tradițional, o rată redusă de succes.

Boeing va închide liniile Super Hornet și Growler

Într-o ironie a tranziției tehnologice, în aceeași perioadă în care a fost selectată pentru dezvoltarea F/A-XX, Boeing a primit și un contract pentru sprijinirea închiderii liniilor de producție ale F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler.

Compania a fabricat timp de decenii avioane de luptă pentru Marina SUA, însă aceste programe se apropie acum de final. F/A-XX va prelua treptat rolul lor în viitoarea structură aeriană a grupărilor navale.

Contractul finanțează testarea mai multor prototipuri

Anunțul Pentagonului precizează că acordul acoperă faza de dezvoltare la scară completă și include fabricarea mai multor aeronave de testare.

Acestea vor fi utilizate pentru verificări la sol, evaluarea navigabilității, testarea sistemelor și integrarea armamentului. Marina nu a prezentat încă detalii despre configurația avionului, dar oficialii au indicat că F/A-XX va avea o rază de acțiune superioară celei oferite de actualele avioane de luptă.

F/A-XX, în centrul aripii aeriene navale a viitorului

Noul avion va trebui să opereze alături de viitoarele Collaborative Combat Aircraft, drone de luptă concepute pentru a executa misiuni împreună cu aeronave pilotate.

Marina SUA dezvoltă acest concept ca parte a unei noi arhitecturi pentru gruparea aeriană de pe portavion. Amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a confirmat că programul dronelor și F/A-XX sunt elemente interdependente ale acestei strategii.

Stacie Pettyjohn a subliniat că echilibrul dintre avioanele pilotate și cele autonome va fi esențial pentru capacitatea Marinei de a proiecta forță. În opinia sa, un avion de luptă pilotat trebuie să rămână nucleul aripii aeriene, în jurul căruia vor fi integrate sistemele fără pilot.

Numărul de aeronave care vor fi comandate, proporția dintre avioanele cu echipaj și drone, precum și tipul de arme instalate pe F/A-XX vor indica prioritățile operaționale ale Marinei. Aceste decizii vor fi decisive mai ales în Pacific, unde distanțele sunt foarte mari, iar forțele chineze dispun de arme cu rază lungă de acțiune capabile să pună presiune asupra navelor americane.

Citeste in continuare

Actualitate

AEVEX preia BlackSea Technologies într-o tranzacție de până la 650 de milioane de dolari

Publicat

pe

De

Compania își consolidează poziția pe piața vehiculelor maritime autonome

AEVEX, companie specializată în tehnologii de apărare, a anunțat achiziția firmei BlackSea Technologies, producător de sisteme navale autonome. Valoarea tranzacției ar putea ajunge la 650 de milioane de dolari, iar operațiunea este programată să fie finalizată în luna septembrie.

Prin această preluare, AEVEX urmărește să-și extindă prezența în domeniul vehiculelor de suprafață și subacvatice fără echipaj. Totodată, compania vizează un acces mai larg la contracte și programe derulate de Marina americană, Comandamentul pentru Operații Speciale al Statelor Unite și partenerii aliați.

Tehnologii reunite pentru operațiuni aeriene, maritime și subacvatice

Integrarea celor două companii va permite combinarea unor tehnologii complementare destinate platformelor aeriene, de suprafață și subacvatice.

„BlackSea aduce capabilități maritime excepționale și perfect aliniate din punct de vedere strategic. La fel de important este însă faptul că firma are o cultură axată pe misiune și pe inovație, valori care se află la originea AEVEX”, a declarat Brian Raduenz, fondatorul și președintele executiv al companiei.

BlackSea dezvoltă o navă autonomă testată de Marina SUA

BlackSea Technologies produce Global Autonomous Reconnaissance Craft, cunoscută sub acronimul GARC. Este vorba despre o navă autonomă de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 4,9 metri, testată de Marina americană la Naval Base Coronado.

Sistemul este operat de Unmanned Surface Vessel Squadron 3, unitate înființată de Marina SUA în 2024 pentru exploatarea și evaluarea vehiculelor maritime fără echipaj.

GARC face parte din eforturile Statelor Unite de a dezvolta flote autonome capabile să execute misiuni de recunoaștere, supraveghere și sprijin operațional în medii maritime complexe.

AEVEX aduce în portofoliu platforma Mako

AEVEX, cu sediul în Solana Beach, California, dezvoltă la rândul său mai multe sisteme autonome. Printre acestea se numără Mako, un vehicul maritim fără echipaj conceput pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni cu efecte cinetice.

Achiziția va reuni portofoliile celor două companii și ar putea accelera dezvoltarea unor soluții autonome pentru misiuni maritime desfășurate în zone contestate sau cu acces limitat.

Tranzacția combină plata în numerar cu acțiuni

Acordul prevede plata a 250 de milioane de dolari în numerar și transferul unor acțiuni ordinare de clasă A ale AEVEX, evaluate la aproximativ 350 de milioane de dolari.

În funcție de îndeplinirea anumitor obiective de performanță, BlackSea ar putea primi suplimentar până la 50 de milioane de dolari.

BlackSea își păstrează obiectivele, dar câștigă capacitate de producție

Directorul executiv al BlackSea Technologies, Bob Pudney, a descris preluarea drept o etapă firească pentru companie. El a subliniat că firma a acumulat experiență în dezvoltarea și utilizarea sistemelor maritime autonome în condiții operaționale reale.

Aceste aplicații au inclus operarea unor flote mixte și misiuni logistice în medii contestate. Potrivit conducerii BlackSea, sprijinul oferit de AEVEX prin capacitatea de producție, infrastructura industrială și ecosistemul de tehnologii autonome va permite extinderea rapidă a soluțiilor deja dezvoltate.

„Misiunea noastră rămâne aceeași, însă capacitatea de a o îndeplini va crește”, a declarat Pudney.

Citeste in continuare

Actualitate

Ce îi face pe clienți să perceapă un spațiu ca fiind curat? 8 pași pentru spații comerciale și instituționale

Publicat

pe

Percepția curățeniei influențează direct încrederea, satisfacția și comportamentul clienților într-un restaurant, o clinică, un hotel sau o clădire de birouri. Un spațiu poate respecta proceduri corecte de igienizare, însă dacă nu transmite vizual ordine și control, clientul va rămâne cu îndoieli. În schimb, un mediu organizat, bine întreținut și ușor de „citit” din prima clipă consolidează imaginea de profesionalism.

Pentru managerii de facilități, administratorii de clădiri sau responsabilii de achiziții, percepția curățeniei nu ține doar de estetică. Ea susține reputația brandului, fidelizarea și conformitatea cu normele sanitare.

Urmați cei 8 pași care influențează modul în care clienții evaluează curățenia într-un spațiu comercial sau instituțional.

1. Controlează primul impact vizual

Primele 5–10 secunde după intrare cântăresc decisiv. Clientul analizează rapid podeaua, recepția, iluminatul și ordinea generală. Creierul procesează informația vizuală înainte de a evalua detalii tehnice.

În majoritatea cazurilor, podelele curate și zonele de acces libere transmit control și disciplină. Dacă în holul principal apar cutii de livrare, cabluri sau echipamente lăsate temporar, impresia de neglijență apare imediat. Chiar și obiectele „lăsate pentru câteva minute” pot afecta percepția.

Recomandare practică: definiți o regulă internă prin care zonele de intrare și recepție se verifică la intervale fixe pe parcursul zilei. Nu așteptați finalul programului. Un spațiu resetat constant inspiră încredere fără explicații suplimentare.

2. Separă clar ordinea de igienizare

Curățenia și igiena nu sunt sinonime, deși publicul le confundă frecvent. Curățenia presupune îndepărtarea murdăriei vizibile. Igiena vizează reducerea microorganismelor la un nivel sigur, prin proceduri de dezinfectare adaptate domeniului de activitate. Stabiliți locuri clare pentru fiecare categorie de obiecte. În restaurante, delimitați zona de livrări de spațiul destinat clienților. În clinici, evitați depozitarea consumabilelor la vedere. În birouri, reduceți obiectele personale expuse în zonele comune. Ordinea constantă susține percepția de igienă.

3. Menține băile la standard impecabil

Pentru mulți clienți, baia reprezintă testul final al curățeniei. Dacă aici apar probleme, percepția asupra întregii organizații scade imediat.

Elemente pe care utilizatorii le observă rapid:

  • miros neutru, fără parfum excesiv;
  • chiuvete fără depuneri de calcar;
  • baterii și accesorii fără urme de apă;
  • podea uscată;
  • consumabile disponibile și corect amplasate.

Integrarea unor dispensere pentru prosoape de hârtie contribuie la menținerea ordinii și la reducerea risipei. Hârtia distribuită controlat nu ajunge pe jos sau pe chiuvete, iar zona rămâne organizată pe parcursul zilei.

4. Gestionează mirosul prin eliminarea sursei

Mirosul influențează emoțional percepția de curat. Un parfum intens nu convinge; uneori ridică suspiciuni. Majoritatea clienților asociază aerul neutru și proaspăt cu un spațiu bine întreținut.

În loc să mascați mirosurile, identificați cauza și eliminați-o. Stabiliți frecvențe clare pentru golirea coșurilor și igienizarea recipientelor. În zonele cu trafic intens, verificați la fiecare 2–3 ore. Pentru mochete și tapițerii, programați intervenții profesionale periodice.

5. Folosește lumina pentru a susține percepția de curat

Iluminatul influențează direct modul în care oamenii evaluează spațiul. Zonele slab luminate par neglijate, chiar dacă sunt curate. Lumina uniformă scoate în evidență suprafețele curate și oferă senzația de spațiu aerisit.

În recepții și zone de așteptare, combinați lumina naturală cu iluminat artificial echilibrat. În băi, evitați umbrele puternice care pot ascunde murdăria. În depozite sau spații tehnice, lumina adecvată ajută personalul să identifice rapid zonele ce necesită intervenție.

Revizuiți periodic corpurile de iluminat și înlocuiți sursele defecte rapid.

6. Standardizează procedurile de curățenie și igienă

Percepția pozitivă nu apare din acțiuni ocazionale, ci din consecvență. De aceea, procedurile clare fac diferența.

În mediul medical sau alimentar, respectați normele impuse de autoritățile sanitare din România și adaptați procedurile interne la specificul activității. Dacă aveți nevoie de optimizare, consultați specialiști în igienă ocupațională sau furnizori de soluții profesionale.

Comunicați intern standardele. Personalul instruit reacționează mai rapid și menține uniformitatea în execuție.

7. Acordă atenție detaliilor mici

Clienții nu analizează fiecare obiect, însă percep ansamblul. Scaunele aliniate, materialele informative aranjate drept, cablurile mascate și echipamentele poziționate discret transmit organizare.

Implementați regula „fotografiei mentale”: dacă ați face o poză încăperii în orice moment al zilei, ar arăta organizată? Dacă răspunsul este incert, ajustați aranjarea mobilierului și fluxul de utilizare.

8. Comunică transparent măsurile adoptate

Clienții apreciază claritatea. Afișarea discretă a programului de igienizare sau a frecvenței verificărilor transmite responsabilitate. În restaurante, puteți comunica procedurile de igienă prin mesaje scurte în meniu sau la recepție. În clădiri de birouri, administratorii pot informa chiriașii despre standardele aplicate în spațiile comune.

Percepția de curățenie rezultă din coerență, disciplină și atenție constantă la detalii. Dacă doriți să îmbunătățiți standardele din spațiul pe care îl administrați, analizați procesele existente, evaluați echipamentele utilizate și explorați soluții profesionale adaptate mediului business. O abordare structurată vă ajută să mențineți încrederea clienților și să susțineți sănătatea ocupațională în mod responsabil.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4

Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...

Exclusiv3 ore ago

În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta

Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...

Exclusiv3 ore ago

Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț

Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României

Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...

Exclusivo zi ago

Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’

Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...

Exclusivo zi ago

„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?

Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...

Exclusivo zi ago

Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate

Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior

Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere

Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...

Exclusiv2 zile ago

MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus

La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...

Exclusiv2 zile ago

Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână

Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...

Exclusiv2 zile ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!

Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a –  Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?

La început a fost o hotărâre de Guvern și o promisiune: România își construiește un sistem antigrindină modern, cu o...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE

Cum devii expert, judecător, formator și apărător al drepturilor omului cu o singură dispoziție de zi și zero ore de...

Exclusiv3 zile ago

Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”

Dacă Prahova ar fi un film, atunci Florin Diaconu ar fi exact personajul ăla negativ care intră în cadru cu...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv