Actualitate
Schema Conpet SA Ploiesti preluata de șeful companiei ”strategice” Transgaz: scut din foști ofițeri din servicii secrete, polițiști și rude ale politicienilor
Cum și-a construit șeful companiei ”strategice” Transgaz un scut din foști ofițeri din servicii secrete, polițiști și rude ale politicienilor
Ion Sterian, manager cu studii de subinginer petrolist și inginer la Universitatea de Medicină Veterinară
Compania națională Transgaz, transportatorul de gaze naturale controlat de stat și condus de controversatul manager Ion Sterian, are mai mulți angajați foști ofițeri SRI sau de poliție și rude ale politicienilor, potrivit unei analize G4Media.ro realizate pe baza unor surse deschise (declarații de avere și interese).
Spre exemplu, generalul SRI (r), Marius Stoica, fostul șef al acoperiților SRI, a devenit consilierul directorului general, după ce, în 2017, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. De asemenea, soțiile politicienilor Dan Motreanu (PNL), Eugen Nicolicea (PSD), Andrei Gerea (ALDE) și fosta soție a lui Daniel Chițoiu (ALDE) lucrează la Transgaz. Daniela Motreanu a fost angajată în 2018, Nicoleta Nicolicea, în 2017, iar Ayten Gerea și Elena Laura Chițoiu, în 2016.
Transgaz este condusă din mai 2017 de directorul general Ion Sterian. Ministrul Economiei era în acea perioadă, Mihai Tudose (PSD), brăilean, ca și Sterian. Sterian a devenit mai întâi director interimar, iar în august 2017 – director plin. Actualul director general al Transgaz fusese numit președinte al Consiliului de Administrație al companiei naționale în iulie 2013 pe vremea când ministrul Economiei era Varujan Vosganian (PNL, ulterior ALDE). Sterian a făcut parte din AGA a Transgaz încă din 2007, de pe vremea Guvernului Tăriceanu. Din 2013 până în 2017, când a devenit director general la Transgaz, Sterian a fost și director tehnic al RAAPPS. Potrivit CV-ului, în 2010, Sterian era subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării și Turismului condus de Elena Udrea. În 2009, a fost și șef la Protecția Copilului Sector 1 și era considerat de presă un apropiat al liberalului Vlad Moisescu. Între 2004 și 2008 a fost consilier municipal la Brăila din partea PNL, potrivit declarațiilor sale de avere și interese.
Șeful Transgaz, vorbitor avansat de rusă, are o problemă și cu studiile. HotNews.ro a descoperit în 2019 că acesta a trecut studii false în CV, susținând că are o diplomă de inginer la Facultatea de Petrol și Gaze, deși diploma sa este de subinginer. Sterian a recunoscut ”eroarea” într-un comunicat și a anunțat că a absolvit în 2002 (la 43 de ani) Facultatea de Inginerie Economică, Management și Dezvoltare Rurală la Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară București – o specializare fără nici o legătură cu obiectul de activitate al Transgaz.
Transgaz este una dintre companiile profitabile de stat. Potrivit site-ului companiei, în 2018, Transgaz a înregistrat un profit net de aproape 500 de milioane de lei, adică 100 de milioane de euro. Compania are investiții de 1,9 miliarde de euro.
Vezi mai jos, pe larg, lista foștilor ofițeri SRI și de poliție și a rudelor politicienilor, angajate la Transgaz.
Marius-Constantin Stoica este general SRI în rezervă și consilier al directorului general Transgaz, Ion Sterian. Stoica a fost șeful Grupului de evidenţă a activităţii cu ofiţerii acoperiţi din cadrul SRI, potrivit unor surse judiciare. A condus și Oficiul Secretelor de Stat. General de brigadă cu o stea, Stoica a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis în iulie 2017, la pachet cu alți 9 generali SRI, după ce, în februarie același an, șeful operativ al SRI de pe vremea lui Traian Băsescu, generalul Florian Coldea, a fost trecut și el în rezervă.
Generalul Marius Stoica, este, potrivit unor surse cotidianul.ro, unul dintre infiltraţii lui Virgil Măgureanu, prin celebra Grupă Operativă “Dâmboviţa”, ca agent provocator în Piaţa Universităţii (aprilie- iunie 1990).
Faptele de bravură săvârşite în evenimentele din Piaţa Universităţii i-au probat calităţile de “cârtiţă provocatoare”, fiind ulterior dirijat în mediul presei, de unde a fost “chemat în rândul cadrelor active ale Serviciului Român de Informaţii”, direct cu gradul de căpitan în… Divizia Apărării Constituţiei.
A ucenicit, într-ale intelligence-ului în democraţie, pe lângă ultimii veterani ai Securităţii de care Virgil Măgureanu nu se putea dispensa. Despre el s-a scris că stăpâneşte foarte bine arta cultivării atente a şefilor care-i pot susţine promovarea. Dar şi mai bine ştie să folosească provocarea şi şantajul pentru impunerea propriului climat de forţă.
Alexandru Iuga este și el general (r) SRI și actualul director al Direcției Aprovizionare și Transport din cadrul Transgaz. A fost trecut în rezervă în 2009 de către fostul președinte Traian Băsescu cu gradul de general de brigadă cu o stea. Potrivit declarației sale de avere, Iuga cumulează pensia cu salariul. În 2018, a avut o pensie de peste 11.000 de lei pe lună.
Cezar Aurelian Țolescu este colonel (r) SRI. Până în 2017 a fost director general al RASIROM, societate comercială coordonată de SRI, care se ocupă cu ”integrarea de soluții de securitate fizică și informatică a infrastructurilor critice naționale și europene”. Acum, colonelul este șef serviciu la Unitatea de management al proiectului BRUA din cadrul Transgaz. BRUA este conducta de gaz care traversează Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Construcția ei a fost demarată de Transgaz în 2018. Costurile se ridică la aproape 480 de milioane de euro. Colonelul Țolescu este acuzat de plagiat chiar de către Academia SRI. A declarat o pensie de aproape 6000 de lei pe lună.
Geanina Elena Țolescu este soția colonelului Țolescu și lucrează și ea la Transgaz. Potrivit pressone.ro, ea ar fi fost ofițer SRI la Direcția de contraspionaj radio. Acum, este șef serviciu Monitorizare, control costuri și management financiar la BRUA, potrivit declarației sale de avere.
Chestorul (r) Nelu Pop a fost șef al Poliției de frontieră și al Inspectoratului pentru Imigrări. Din 2016 este consilier al directorului general Transgaz. În 2017, avea o pensie brută de 18.500 de lei, după cum chiar el a admis în presă.
Viorel Ciprian Achim a fost ofițer SRI și acum este șef al Departamentului Calitate Mediu, Protecţie şi Securitate din Transgaz. Potrivit CV-ului de pe site-ul instituției, Achim a fost ”funcționar cu statut special” între 1994 și 2010. Apoi, a lucrat ca director general adjunct la firma Geoasset deținută de PSV Company, controlată de Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca.
Ionel Sârbu a fost polițist, iar acum este șef al Departamentului Terenuri din cadrul Transgaz. Are o pensie de la MAI de aproape 7000 de lei pe lună, potrivit declarației de avere.
Daniela Motreanu este soția liderului PNL Dan Motreanu, actual europarlamentar, fost ministru al Agriculturii în Guvernul Tăriceanu. Daniela Motreanu este șef birou administrativ și activitate de reprezentare din cadrul Transgaz, potrivit declarației sale de avere. Ea s-a angajat în 2018.
Nicoleta Nicolicea este soția deputatului PSD, Eugen Nicolicea. Și ea este șef serviciu în cadrul proiectului BRUA din 2017, potrivit declarației de avere. Nicoleta Nicolicea a fost jurnalistă de tabloide și, înainte de a ajunge la Transgaz, a făcut parte din CA al TVR, a lucrat la Poșta Română și a fost consilier al premierului Ponta. În declarația de avere, Nicoleta Nicolicea nu și-a trecut salariul de la Transgaz, susținând că este confidențial.
Ayten Gerea este soția deputatului ALDE și fost ministru al Energiei, Andrei Gerea. Ea lucrează ca specialist PR la Transgaz și a declarat un venit de peste 6500 de lei pe lună de la compania de transport gaz, în 2019. Soția lui Gerea a fost angajată în 2016.
Elena Laura Chițoiu este fosta soție a lui Daniel Chițoiu, lider ALDE, fost deputat și fost ministru al economiei. Lucrează la Resurse Umane la Exploatarea Teritorială București a Transgaz. Potrivit declarațiilor de avere și interese, Elena Laura Chițoiu a fost și consilier la Ministerul Mediului, iar până să se angajeze la Transgaz a fost director în cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară. În 2014, a fost trimisă în judecată de DNA pentru grup infracțional și abuz în serviciu în dosarul ASF, în care a fost arestat preventiv fostul șef ASF, Dan Radu Rușanu. În 2016, Laura Chițoiu a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare de Curtea de Apel București, însă, un an mai târziu, a fost achitată definitiv la Înalta Curte.
Vasilica Grăjdan este soția directorului RAAPPS Marius Grăjdan. În 2017, după ce Ion Sterian a devenit director general al Transgaz, ea a devenit șefa Direcției Planificare și Organizare Resurse Umane din cadrul companiei naționale. Vasilica Grăjdan a declarat un salariu de aproape 18.000 de lei, mai mare ca al soțului ei de la RAAPPS, de peste 15.000 de lei.
Maria Davidoiu este soția lui Eugen Davidoiu, fost şef la TAROM, Electrica Serv, Termoelectrica sau Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Maria Davidoiu este șef birou Achiziții la Transgaz.
Actualitate
Cât de pregătită e o familie din Prahova pentru un cutremur? Ce poate face fiecare, fără să aștepte statul
Știm de zeci de ani că Prahova stă cu un picior pe falia Vrancei. Știm că mulți locuim în blocuri ridicate înainte de normele seismice actuale, că exercițiile de evacuare se fac rar acasă și că sirenele de miercuri au ajuns, pentru mulți, un zgomot de fond. Ce știm mai puțin este cât de pregătite sunt, concret, familiile. Iar răspunsul cinstit este: în majoritatea cazurilor, deloc.
Statul vine, dar nu în primele ore
Nu e o acuzație, e o constatare logistică. După un cutremur major, echipele ISU, SMURD și voluntarii merg întâi acolo unde sunt clădiri prăbușite și oameni prinși. Un bloc care a rezistat, dar a rămas fără apă, gaz și curent, nu este prioritatea zero. Familiile din el sunt pe cont propriu ore, poate zile.
Comisia Europeană a pus recent pe hârtie ceea ce protecția civilă spune de mult. Prin orientările prezentate pe 3 noiembrie 2026, Bruxelles-ul recomandă ca fiecare gospodărie să se poată descurca singură cel puțin 72 de ore: apă, mâncare care nu trebuie gătită, medicamente, lanternă, radio, baterii, bani cash, documente, un rucsac de evacuare și un plan al familiei. Recomandarea nu este obligatorie. Tocmai de aceea depinde de fiecare dintre noi.
Testul de cinci întrebări
Înainte de orice cumpărătură, merită un test simplu. Răspundeți sincer:
- Aveți în casă apă de băut pentru trei zile, pentru fiecare membru al familiei? Nu „ceva sticle prin cămară”, ci o cantitate numărată.
- Știe fiecare adult unde este robinetul de gaz și cum se închide?
- Dacă cutremurul vă prinde la serviciu, iar copiii sunt la școală, unde vă întâlniți? Cine îi ia?
- Aveți o lanternă care funcționează acum, nu una cu bateriile oxidate din 2019?
- Dacă rețeaua de telefonie cade, cum aflați ce se întâmplă?
Dacă ați răspuns „nu” la mai mult de două întrebări, sunteți în majoritate. Vestea bună este că fiecare dintre aceste goluri se poate acoperi într-o după-amiază și cu bani puțini.
Ce poate face o familie, fără să aștepte pe nimeni
Apa. Cel mai important și cel mai ușor de rezolvat. Câteva baxuri de apă plată, rotite periodic, rezolvă problema de bază. Specialiștii în protecție civilă calculează în general minimum doi litri de băut pe persoană pe zi, plus apă pentru igienă.
Mobila. Dulapurile înalte și bibliotecile prinse în perete costă câteva dibluri și o oră de muncă. Un dulap căzut peste un pat este unul dintre cele mai frecvente motive de rănire în cutremure.
Planul. Locul de întâlnire, persoana de contact din alt oraș (după un seism, apelurile interurbane trec uneori mai ușor decât cele locale), cine ia copiii, cine se ocupă de bunici.
Informația. Aici intervine o problemă reală: în primele ore după un seism, internetul mobil e fie căzut, fie sufocat. Ce nu ai salvat pe telefon înainte, nu mai ai.
Un ghid care rămâne pe telefon
De curând a apărut o resursă românească gratuită care încearcă să rezolve exact această problemă: GhidSOS, o aplicație românească, adună peste 1.000 de articole practice, organizate în 28 de cărți tematice, plus 22 de fișe pentru pași urgenți – de la resuscitare la scurgerea de gaz. Secțiunea dedicată cutremurului are peste 240 de articole.
Partea utilă pentru scenariul prahovean este că tot acest conținut, plus o hartă a României cu peste 13.000 de localități și zona seismică Vrancea marcată, se poate salva pe telefon și consulta fără internet. Aplicația are și un chestionar de șase întrebări care calculează necesarul de provizii pentru familie, un inventar al stocului cu termene de expirare și unelte precum trimiterea coordonatelor GPS prin SMS.
Ca orice instrument de acest tip, are limite clare, pe care chiar dezvoltatorii le spun: nu înlocuiește RO-ALERT, nu înlocuiește instrucțiunile autorităților și nu prezice cutremure. Este un ghid, nu un sistem de avertizare.
Responsabilitatea care nu se deleagă
Putem – și trebuie – să cerem autorităților blocuri expertizate, exerciții reale și sisteme de alertă care funcționează. Dar o parte din pregătire nu se poate delega nimănui. Apa din cămară, dulapul prins în perete și planul familiei depind doar de noi. Iar într-un județ ca Prahova, întrebarea nu este dacă va veni următorul cutremur mare, ci dacă ne va găsi pregătiți.
Actualitate
Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN
Rambursarea integrală a unui împrumut acordat de o instituție financiară nebancară nu înseamnă întotdeauna și închiderea contractului de credit. În cazul liniilor de credit revolving, consumatorul poate ajunge să nu mai aibă nicio datorie, însă contractul să rămână activ, iar suma rambursată să poată fi utilizată din nou.
Această diferență a fost documentată în urma unor teste în care au fost contractate și rambursate efectiv credite de la mai multe instituții financiare nebancare din România.
Experiențele prezentate de site-ul debitorul.ro arată că închiderea unei linii de credit poate necesita o procedură separată, chiar dacă împrumutul a fost achitat integral și soldul datorat a ajuns la zero.
Rambursarea datoriei nu închide întotdeauna contractul
Un exemplu documentat este cel al unei linii de credit în valoare de 4.500 de lei, din care au fost utilizați efectiv numai 500 de lei.
După rambursarea împrumutului, creditorul a transmis inițial un document care confirma închiderea tranșei de 500 de lei. Documentul nu atesta însă și încetarea contractului aferent liniei de credit de 4.500 de lei.
Pentru închiderea definitivă, a fost necesară o solicitare suplimentară, în urma căreia instituția financiară a emis o a doua confirmare, referitoare explicit la linia de credit.
O situație similară a fost întâlnită în cazul unui împrumut de 700 de lei, rambursat integral a doua zi după acordare. Deși creditorul confirmase restituirea banilor, linia de credit nu fusese închisă definitiv.
Solicitarea de încetare a contractului a fost transmisă ulterior, iar creditorul a confirmat închiderea pe 2 noiembrie 2026. A doua zi, actualizarea a putut fi verificată și în evidențele Biroului de Credit.
De ce rămâne activă o linie de credit după rambursare
Spre deosebire de un împrumut clasic, acordat pentru o perioadă determinată și cu o scadență stabilită, o linie de credit revolving permite, în condițiile contractului, reutilizarea sumelor rambursate.
Prin urmare, achitarea datoriei poate avea ca efect refacerea limitei disponibile, fără ca relația contractuală să înceteze automat.
Într-un alt test, după rambursarea integrală a celor 500 de lei utilizați, aceeași sumă a redevenit disponibilă pentru o nouă retragere. Linia de credit a rămas activă până când a fost solicitată separat închiderea acesteia.
Acest mecanism nu reprezintă, în sine, o neregulă. El face parte din funcționarea produsului financiar, însă poate crea confuzii atunci când consumatorul consideră că efectuarea ultimei plăți echivalează cu încetarea contractului.
Ce documente trebuie verificate
Experiențele documentate evidențiază importanța diferenței dintre confirmarea unei plăți, adeverința de achitare integrală și documentul care atestă închiderea definitivă a liniei de credit.
Un sold zero confirmă că nu mai există o sumă de rambursat la acel moment, dar nu dovedește neapărat încetarea contractului.
Consumatorii care nu mai doresc să utilizeze o linie de credit trebuie să verifice procedura de închidere prevăzută în contract și să solicite, atunci când este necesar, confirmarea scrisă a încetării acestuia.
Verificarea ulterioară a informațiilor raportate în Biroul de Credit poate oferi date suplimentare despre situația împrumutului, fără să înlocuiască însă documentul emis de creditor.
Testele arată că administrarea unui credit nu se încheie întotdeauna în momentul ultimei plăți. Pentru o închidere definitivă, este important ca atât obligațiile de plată, cât și situația contractuală să fie clarificate.
Actualitate
Tablă cutată: când este potrivită și ce trebuie să urmărești când o alegi
Tabla cutată este o soluție practică pentru numeroase lucrări de construcție și amenajare, de la acoperirea garajelor și magaziilor până la realizarea gardurilor sau placarea anexelor. Datorită greutății reduse, este ușor de manipulat și permite acoperirea rapidă a suprafețelor mari. Pentru un rezultat rezistent și durabil, este important să alegi profilul potrivit și să acorzi atenție structurii de susținere și montajului.
Nu alege tabla doar în funcție de culoare sau preț. Verifică panta acoperișului, distanța dintre pane ori șipci, expunerea la vânt și zăpadă, precum și tipul de protecție al foii. Următorii pași te ajută să compari corect variantele disponibile.
1. Ce este tabla cutată și de ce contează forma profilului?
Tabla cutată este o foaie de oțel profilată, de regulă zincată sau prevopsită. Cutele trapezoidale ori ondulate cresc rigiditatea materialului față de o tablă plană cu aceeași grosime. Astfel, foaia poate susține mai bine încărcările dintre punctele de sprijin.
Denumiri precum T8, T18 sau T35 indică, de obicei, înălțimea cutei, exprimată în milimetri. Un profil jos se potrivește pentru garduri, fațade sau plafoane. Profilele medii și înalte răspund mai bine cerințelor unui acoperiș de anexă, ale unei hale sau ale unui depozit, unde distanțele dintre pane sunt mai mari.
Compară profilul cu structura existentă. O cută mai înaltă nu rezolvă automat orice problemă dacă foaia este prea subțire sau panelele sunt montate la distanțe prea mari.
2. Unde poți folosi tabla cutată?
Tabla cutată este potrivită pentru diverse construcții și amenajări, în special acolo unde nu este necesară o învelitoare cu proprietăți de izolare termică. Printre cele mai frecvente utilizări se numără:
- magazii, garaje, șoproane, carporturi și foișoare;
- ateliere, depozite și adăposturi agricole;
- garduri și împrejmuiri opace;
- placări pentru pereți exteriori sau compartimentări;
- acoperișuri de anexe, dacă respecți panta minimă indicată de producător.
În cazul unei locuințe sau al unui spațiu încălzit, tabla cutată trebuie să facă parte dintr-un sistem de acoperiș care asigură și izolarea termică și fonică. În funcție de structura acoperișului, acesta poate include o membrană anticondens, un spațiu de ventilare, termoizolație și o barieră de vapori pe partea interioară. Dacă acoperișul are o formă complexă, cu mai multe dolii, coșuri sau ferestre de mansardă, consultă un proiectant pentru stabilirea soluției potrivite.
3. Cum alegi grosimea tablei cutate în funcție de proiect?
Grosimea foii influențează rigiditatea și comportarea la montaj. Pentru garduri, placări sau anexe cu reazeme dese, poți analiza variante precum tabla cutată 0,4 de la MatHaus. Înainte de comandă, verifică întotdeauna fișa produsului și recomandările privind distanțele dintre elementele de susținere.
Pentru acoperișurile expuse la zăpadă sau vânt puternic, grosimea și profilul tablei trebuie alese în funcție de condițiile climatice din zonă și de structura de susținere. De exemplu, un garaj construit într-o zonă de deal poate avea cerințe diferite față de o copertină amplasată într-o curte ferită de vânt. Proiectantul trebuie să țină cont de aceste aspecte și să stabilească soluția potrivită pentru fiecare construcție.
Verifică și lățimea utilă, nu doar lățimea totală. Lățimea utilă arată suprafața pe care o acoperă efectiv fiecare foaie după suprapunere.
4. Cum previi infiltrațiile prin montarea corectă a tablei cutate?
Respectă panta minimă recomandată pentru profilul ales. La pante mici, apa se evacuează mai lent, iar suprapunerile cer atenție suplimentară. Folosește benzi de etanșare compatibile acolo unde producătorul le indică și montează accesoriile de acoperiș: coamă, sorturi, dolii și închideri laterale.
Urmează câteva reguli simple pe șantier:
- verifică planeitatea șipcilor, a panelor sau a traverselor;
- fixează foile cu șuruburi autoforante prevăzute cu garnitură;
- nu strânge excesiv șuruburile, deoarece garnitura se poate deforma;
- taie tabla cu foarfeci de tablă sau cu unelte recomandate;
- evită discul abraziv, fiindcă scânteile pot afecta stratul protector.
Poartă mănuși, încălțăminte aderentă și echipament împotriva căderii la lucrările pe acoperiș. Foile au muchii tăioase, iar vântul le poate destabiliza în timpul manipulării.
5. Protecția împotriva coroziunii și întreținerea tablei cutate
Oțelul zincat are protecție împotriva coroziunii, iar tabla prevopsită adaugă un strat de finisaj și opțiuni de culoare. Inspectează foile la recepție. Zgârieturile adânci, marginile deteriorate sau deformările pot crea probleme după montaj.
Cere declarația de performanță și verifică marcajul CE, documente necesare pentru materialele de construcții comercializate în România. Pentru hale, acoperișuri mari și lucrări care necesită autorizație, respectă proiectul tehnic și cerințele legale aplicabile.
După iarnă sau după furtuni, curăță jgheaburile, controlează șuruburile și urmărește starea garniturilor. Repară rapid zgârieturile cu produse compatibile cu finisajul. Colectează resturile rezultate la tăiere separat și predă-le prin sistemele locale care acceptă deșeuri metalice.
Tabla cutată este potrivită pentru numeroase proiecte de construcție, de la garduri și anexe până la acoperișuri de diferite dimensiuni. Pentru a alege varianta potrivită, ține cont de grosimea foii, înălțimea profilului, condițiile climatice și structura de susținere. Verifică specificațiile producătorului și respectă recomandările de montaj, astfel încât să obții o construcție rezistentă, cu un aspect plăcut și o durată de viață cât mai mare.
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
-
Exclusivacum 4 zile„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă




