Actualitate
Cine va număra morții lui Iohannis?
Anul electoral nu ne face bine. Deloc. Dimpotrivă, generează un amestec exploziv. Pentru că măsurile contra coronavirusului sunt alterate de considerente care țin nu de sănătatea cetățenilor, ci de competiția dintre partide. În centrul acestor dispute a ajuns, vrând-nevrând, Marcel Vela. Ministerul liberal de Interne. Și asta se întâmplă chiar în momentul în care devine evident că explozia de coronavirus în România depășește din punctul de vedere al dinamicii explozia din Italia. Cum îi facem față?
Statistica nu minte. Este o știință pe care nu o putem sub nicio formă ignora. Din punct de vedere statistic, dinamica propagării coronavirusului în România, începând din prima zi și până ieri seară, a fost sensibil mai mare decât dinamica propagării coronavirusului în Italia, în aceeași perioadă de referință. Ceea ce înseamnă că, teoretic, efectele vor fi și mai devastatoare. Pentru a inversa lucrurile, autoritățile nu pot interveni altfel, decât prin măsuri mai ferme decât cele care au fost adoptate în mod gradual în Italia. Ceea ce nu se întâmplă. Și nu se întâmplă din motive politice. Decidenții nu stau cu fața la cetățean. Ei se raportează exclusiv la competiția politică. Și, din acest motiv, populația nu este protejată în mod suficient. În ciuda faptului că reprezentanții a două ministere încearcă să ducă pe umeri o povară imposibilă.
Cum putem face în așa fel încât să luăm măsuri mai rapide, mai ferme și mai eficiente decât cele care au fost adoptate, rând pe rând, în Italia?
Prima condiție este ca centrul de comandă să fie mai puternic. Iar centrul de comandă, atunci când ne confruntăm cu o pandemie, nu poate fi localizat într-un minister sau în două sau mai multe ministere. Centrul de comandă este Guvernul în integralitatea lui. Iar Guvernul trebuie să fie stabil. În niciun caz cu atribuții limitate. Cum se întâmplă în cazul unui Guvern demis.
În al doilea rând, centrul de comandă trebuie să primească împuterniciri depline, pentru a acționa în mod legal împotriva pandemiei de coronavirus, fără a putea fi acuzat vreodată că, prin aplicarea unor măsuri ferme, deseori dureroase, cu caracter excepțional, încalcă și nu limitează constituțional drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Cum poate fi atins acest obiectiv? Acest obiectiv – și, iată, am ajuns la al treilea rând – nu poate fi altfel atins decât prin instituirea stării de urgență, pe care, personal, o invoc insistent de mai bine de două săptămâni. Și nu sunt singurul. Un personaj împotriva căruia m-am luptat ani de-a rândul, astfel încât sub nicio formă și nimeni nu mă poate acuza că l-aș simpatiza sau că aș fi făcut cu el un pact, fostul președinte Traian Băsescu susține, extrem de bine argumentat, același lucru. Declararea stării de urgență este o condiție sine qua non pentru ca statul român să poată utiliza mijloace de luptă adecvate, ținând în frâu propagarea coronavirusului și limitând consecințele acestui flagel. Starea de urgență permite limitarea temporară și excepțională, dar în deplină legalitate și fără a se permite vreun abuz, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi de pildă dreptul de a circula liber, și permite de asemenea restrângerea temporară a drepturilor unor societăți comerciale asupra propririi proprietății. Cum ar fi de exemplu rechiziționarea temporară de către insitituțiile statului a unor hoteluri și blocuri de locuințe gata mobilate, pentru a fi destinate carantinării sau chiar rechiziționarea de instrumental, medicamente și mijloace de igienă de la societățile comerciale care le dețin, pentru a fi curmată specula de orice fel. Și da, declararea stării de urgență obligă presa la mai multă responsabilitate și limitează difuzarea de știri false, care stârnesc panică sau îi îndeamnă pe cetățeni să combată coronavirusul prin mijloace inadecvate. Și, din nou da, abia atunci este legal ca instituțiile de forță ale statului să-i poată obliga pe cetățeni să rămână pe cât posibil la domiciliu sau să respecte regulile de carantină, indiferent cât de drastice ar fi acestea și abilitează organele de urmărire să monitorizeze deplasarea acestora și contactele pe care ei le au cu alte persoane. În absența stării de urgență, acțiunile statului sunt limitate și în mare parte contestabile. Ca să nu spun ilegale.
Starea de urgență, conform Constituției României, înlătură posibilitatea dizolvării Parlamentului. În consecință, îi împiedică pe decidenții de la Cotroceni și de la nivelul partidelor de guvernământ să meargă mai departe în realizarea proiectului anticipatelor. Dar același lucru se poate întâmpla chiar azi, dacă va fi votat, de voie de nevoie, Guvernul Cîțu, pe care Klaus Iohannis nu a dorit sau nu s-a priceput să-l retragă la timp și să-l înlocuiască cu ceva mai bun.
Din acest punct survine, din nefericire, un nou tip de competiție, care poate dinamita măsurile pe care statul român le poate lua. În epicentrul acestei competiții este Marcel Vela. Dacă se declară starea de urgență, actorul numărul unu în lupta împotriva coronavirusului, în jurul căruia se concentrează întreaga forță de care dispune statul român, devine, conform Constituției, ministrul de Interne. Ei bine, partenerii lui Marcel Vela, nu numai cei de la USR, ci și partenerii liberali, se tem să-i încredințeze acestuia puterile sporite pe care le implică aplicarea măsurilor derivate din starea de urgență. Marcel Vela ar deveni în aceste condiții un personaj plasat în centrul scenei, mai important, e adevărat pentru o perioadă limitată de timp, decât premierul, decât ceilalți membri ai Cabinetului, decât președintele partidului și chiar mai important decât președintele României, singurul care poate emite decretul pentru declararea stării de urgență. Marcel Vela devine incomod și periculos și pentru adversarii politici ai PNL, care îi contestă calitățile de lider, făcând deseori trimiteri neconforme la biografia sa. Care, ca orice biografie a oricărui muritor, are și zone controversate. Dar același Marcel Vela, încercând să reformeze Ministerul de Interne, poate prin măsuri bune, poate prin măsuri rele sau excesive, este confruntat și cu o rezistență din interior fără precedent. Vezi, între altele, poziția unora dintre cele mai puternice sindicate. Deci, din motive politice sau din alte motive, pur conjuncturale, pentru mulți Marcel Vela este indezirabil în postura de cel mai puternic om în stat, cel care ar aplica întregul set de măsuri vizând administarea statului în regim de urgență.
Din toate motivele expuse mai sus, rezultă că România este mult mai vulnerabilă în fața asaltului coronavirusului decât Italia și, după opinia mea, a rămas mult în urmă din perspectiva aplicării unor măsuri ferme de prevenție. Și asta, atenție, nu se întâmplă sub nicio formă din vina lui Arafat sau din vina lui Tătaru și nici din vina lui Marcel Vela sau a lui Victor Costache, cei patru atleți ai luptei împotriva pandemiei, pe care-i putem vedea zilnic pe micile ecrane. Adevărații vinovați sunt în spate. Iar cel mai vinovat dintre toți este președintele Klaus Iohannis. Căruia, din nefericire, în curând va trebui să-i punem în spinare și morții.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



