Actualitate
LEGISLATIA ELECTORALA, FACUTA VARZA
(Preluare Inpolitics):
Guvernul Orban și-a asumat ieri răspunderea în parlament pe legislația electorală, dar nu e deloc clar ce a urmărit și nici ce pași vor fi făcuți pe mai departe, pentru că pare să se fi intrat într-un clinci legislativ teribil.
Să prezentăm faptele cît mai succint.
Legea alegerilor locale din 2015 prevede că alegerile au loc într-un singur tur, iar președinții de consilii județene sunt aleși de către consilieri, deci în mod indirect.
Anul trecut, OUG 40 a guvernul Dăncilă modifică această lege și stabilește că președinții de CJ sunt aleși prin vot direct, de către cetățeni.
Guvernarea Orban are alte idei: alegerile locale să se deruleze în două tururi, dar președinții de CJ să fie aleși de către consilieri, precum în forma inițială a legii 115/2015.
De aici aflăm că s-a elaborat deja proiectul unei ordonanțe de urgență care urmează să fie adoptate și care să abroge ordonanța Dăncilă de anul trecut, astfel încît să se revină la sistemul cu președinții de CJ aleși de către consilieri.
Ieri, cabinetul Orban și-a asumat în parlament răspunderea pentru o lege de modificare a legii 115, care reintroduce alegerile în două tururi de scrutin.
De aici, încep marile întrebări.
Abrogarea OUG 40 nu înseamnă că se revine automat la vechea lege, situație posibilă doar în cazul în care ordonanța era declarată neconstituțională. Cum asta nu s-a întîmplat, OUG 40 are valoare de lege și modifică legea 115, ceea ce înseamnă că abrogarea ei va reclama rescrierea unor articole din legea respectivă.
Practic, asistăm la o operațiune ciudată, inexplicabilă, prin care guvernul Orban modifică o lege electorală pe două căi paralele, asumarea răspunderii și ordonanță de urgență.
Numai că executivul ar fi avut posibilitatea – și era chiar firesc să procedeze așa – de a face toate modificările electorale prin legea asumată ieri în parlament. Ar fi putut face asta chiar și dacă ar fi fost nevoie de modificarea mai multor legi, dar e vorba de una singură.
Nu a făcut-o, lăsînd impresia că tratează cele două mari probleme – alegerile în două tururi și alegerea președinților de CJ-uri – în mod distinct, prin două modalități diferite de legiferare.
La limită, am putea înțelege și asta.
Cu adevărat de neînțeles este altceva, însă.
Legea pentru care Orban și-a asumat ieri răspunderea introduce indirect alegerea președinților de CJ-uri prin votul cetățenilor.
Asta, în pofida faptul că modificarea principală adoptată ieri vorbește, la articolul 101, strict de alegerea primarilor în două tururi și a niciunei alte funcții.
”Art. 101.- (I ) Pentru functia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscriptie.
2) Este declarat ales primar candidatul care a intrunit majoritatea de jumatate plus unu din voturile valabil exprimate.
3) Daca niciunul dintre candidati nu a obtinut majoritatea de jumatate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna in procesul-verbal incheiat de biroul electoral de circumscriptie, se organizeaza un al doilea tur de scrutin.”
Numai că, în paralel, apar și referiri fără echivoc la alegerea președinților de consilii județene de către cetățeni și în două tururi.
Astfel, art.50 prevede, în noua formă
”Candidatii independenti pentru functia de președinte al consiliului judetean trebuie să prezinte o listă de sustinători, care să cuprindă minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor inscriși in Registrul electoral și in listele electorale complementare din circumscriptia pentru care candidează”.

De asemenea, art.102 prevede următoarele:

,,Art. 102. – (I) In cazul in care unul dintre candidatii la functia de primar sau de președinte al consiliului judetean, intre care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, decedează, renuntă sau nu mai indeplinește conditiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.”
Trăgînd linie și adunînd, ne întrebăm ce s-a vrut ieri, în parlament?
Legea asumată ieri intră în contradicție atît cu legea 115 prin aceea că prevede alegeri în două tururi de scrutin și alegerea președinților de CJ-uri prin vot popular, dar și cu OUG 40, care prevede alegerea președinților prin vot popular, dar într-un singur tur.
Care OUG 40 aflăm că urmează, însă, să fie abrogată.
Ordonanța de urgență prin care guvernul Orban va modifica, din nou, legislația electorală, trebuie să armonizeze textul legii 115, în noua formă, cu ceea ce s-a asumat ieri, în parlament.
Cum și de ce s-a ales această metodă aiuritoare de a schimba legislația electorală prin mai multe metode cu puțin înaintea alegerilor, deschizînd posibilități multiple de atacare a măsurilor, de la dărîmarea guvernului prin moțiune de cenzură ori respingere a asumării de către CCR, pînă la contestarea la aceeași CCR a OUG de abrogare a OUG 40?
Cine și de ce vrea să facă legislația electorală varză, astfel încît să se pună, în final, sub semnul întrebării însăși corectitudinea organizării viitoarelor alegeri, cu nebănuite consecințe politice și sociale care ar putea decurge de aici?
Actualitate
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
Actualitate
Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă
Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro
Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.
Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.
Toate sistemele au trecut testele operaționale
Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.
Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.
Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă
Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.
Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.
HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.
EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată
Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.
Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.
Corvetele sunt construite în Franța și Emirate
Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.
A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.
Compania urmărește extinderea pe piețele externe
Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.
Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.
Actualitate
General Atomics dezvăluie „Wildfire”, drona concepută să înlocuiască MQ-9A Reaper
Un aparat fără pilot destinat misiunilor de recunoaștere și atac
General Atomics Aeronautical Systems, unul dintre principalii producători americani de drone militare, a prezentat oficial Wildfire, un aparat fără pilot proiectat de la zero pentru a înlocui MQ-9A Reaper.
Compania susține că noua dronă poate fi fabricată într-un ritm accelerat și că este capabilă să depășească obiectivele stabilite de Departamentul american al Apărării pentru viitoarea platformă aeriană.
Wildfire este destinat misiunilor îndeplinite în mod tradițional de Reaper, inclusiv recunoașterii de lungă durată și atacurilor de precizie. În afara operațiunilor militare, producătorul ia în calcul și utilizări civile, inclusiv transportul de mărfuri comerciale.
Capacitate de transport sporită și noi roluri operaționale
Potrivit General Atomics, drona dispune de o capacitate de încărcare mai mare și de puncte de acroșare consolidate. Aceste caracteristici ar putea permite folosirea aparatului într-o gamă mai largă de misiuni, inclusiv pentru transportul aerian de încărcături comerciale.
Președintele GA-ASI, David Alexander, a descris Wildfire drept o platformă concepută pentru misiuni solicitante și clienți preocupați de costuri. El a subliniat că aparatul combină performanțele ridicate asociate produselor companiei cu flexibilitatea și posibilitatea de a fi fabricat la scară largă.
Wildfire intră în cursa pentru programul Massed Modular Aircraft
General Atomics propune Wildfire pentru programul Massed Modular Aircraft, lansat în luna iulie de Forțele Aeriene ale SUA și Defense Innovation Unit. Inițiativa urmărește identificarea unui succesor pentru MQ-9A Reaper.
Generalul-locotenent Christopher Niemi, responsabil de modernizarea Forțelor Aeriene americane, a declarat recent că programul a fost accelerat după pierderile considerate îngrijorătoare suferite de Reaper în operațiuni împotriva Iranului.
Obiectivul Pentagonului este dezvoltarea unei platforme mai ieftine și concepute să poată fi pierdută în luptă fără costurile extrem de ridicate asociate sistemelor sofisticate.
Pentagonul vizează un preț de aproximativ 10 milioane de dolari
În funcție de configurație, un MQ-9 Reaper poate costa până la 50 de milioane de dolari. Producția modelului a fost oprită anul trecut, însă versiunea modernizată MQ-9B SkyGuardian continuă să fie fabricată.
Pentagonul urmărește ca prețul aparatului destinat programului Massed Modular Aircraft să fie de aproximativ 10 milioane de dolari pe unitate, fără echipamentele de misiune.
Documentația oficială a programului stabilește, printre altele, ca viitoarea platformă să poată efectua o redislocare autonomă pe o distanță de 8.000 de mile marine și să transporte o încărcătură de cel puțin 2.800 de livre.
General Atomics afirmă că Wildfire îndeplinește sau depășește toate cerințele, oferind o rază de ferry de peste 8.000 de mile marine și capacitatea de a transporta simultan două rachete antinavă cu rază lungă de acțiune.
O platformă pregătită pentru arme, senzori și sisteme autonome
Potrivit producătorului, Wildfire poate transporta combinații variate de muniții, efecte lansate, senzori și alte echipamente de misiune.
Drona este proiectată de la început pentru un grad ridicat de autonomie și pentru operațiuni colaborative cu alte platforme aeriene. Această abordare ar permite integrarea aparatului în rețele de luptă distribuite și în misiuni desfășurate de grupuri mixte de drone și aeronave pilotate.
General Atomics promite livrări înainte de 2031
Planul inițial al Pentagonului prevedea ca sistemul Massed Modular Aircraft să devină operațional până în anul fiscal 2031, cu cel puțin 20 de drone pregătite pentru misiuni.
General Atomics afirmă însă că Wildfire ar putea fi livrat cu mai mulți ani înainte de acest termen. Compania susține, de asemenea, că în același interval ar putea produce de peste două ori mai multe aparate decât obiectivul minim stabilit inițial.
Programul ar putea urma modelul „wingmanilor” autonomi
Oficialii americani se așteaptă ca programul Massed Modular Aircraft să adopte o structură asemănătoare celei utilizate în cadrul inițiativei Collaborative Combat Aircraft, dedicată dezvoltării unor drone capabile să opereze alături de aeronave pilotate.
În acest model, platformele sunt construite pe arhitecturi deschise și dezvoltate succesiv prin mai multe „incrementuri”, care permit introducerea treptată a unor noi capabilități.
Christopher Niemi a sugerat că viitoarea aeronavă nu va integra neapărat tehnologii de ultimă generație. Cel mai probabil, aceasta va utiliza un motor turbopropulsor și o aripă cu alungire mare, soluții menite să reducă prețul și să sporească autonomia.
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 21 de oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 21 de ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



