Actualitate
Tepele date romanilor sub privirile inerte si „ocrotitoare” ale autoritatilor/”Propuneți o scumpire de 60%, mascată sub forma unor gratuități care nu sunt gratuități”…
Exemplul de la care am pornit această analiză (de la o companie de telecomunicații) este unul care arată, în mod definitiv, că nu există masă gratis. Ba mai mult, cei care promit minicinos ,,mese gratis”, pot ajunge în cele din urmă să își piardă atât clienții, veniturile, cât și credibilitatea. De aceea mă ofer ca pentru compania de telecomunicații care m-a abordat astăzi, să fac un studiu econometric folosind machine learning și internetul tuturor lucrurilor, cu alte cuvinte, instrumentele revoluției industriale 4.0, din care să rezulte, cum să spun necorporatist? Proporția de clienți (și chiar indicarea categoriilor lor) care se află în – cum se spune corporatist? – ,,pool-ul care nu pune botul la mesele gratis promise”, cu rezultat cert în a nu îi pierde, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.
Despre ,,nu exista masa gratis”. De la buget pana la oferta de azi a companiei mele de telecomunicatii
Primesc un apel. O voce superbă feminină mă interoghează la telefon: ,,Sunteți domnul Radu Soviani”. Aleg să răspund din prima ,,Da” și să nu formulez răspunsul standard atunci când primesc telefoane de la necunoscuți, respectiv ,,Depinde”.
Doamna se prezintă ca fiind de la una dintre companiile de telecomunicatii cu care am contract (fără să își decline numele). Îmi spune că sunt un client prețuit, având în vedere perioada de la care am încheiat contractul și faptul că sunt client și în prezent. Prin urmare, vrea să îmi ofere nu una, ci doua chestii GRATIS. Prima – un telefon mobil Samsung nu știu de care, GRATIS, pentru că sunt client fidel. A doua chestie – o cartela SIM cu servicii nelimitate pentru 24 de luni, tot GRATIS. În urma acestor două gratuități factura mea lunară va fi de doar 190 de lei.
Îi spun: doamnă, eu plătesc luna asta 120 de lei, luna trecuta am platit 147 de lei iar în urmă cu un an plăteam 100 de lei și nu înțeleg de ce, dincolo de Ordonanța 114, care ar fi trebuit să justifice o anumită scumpire, dar nu 40% și nici de 20%.
Imi spune doamna: ,,poate ați depășit ceva”. Îi răspund politicos: ,,e posibil să fi depășit nelimitatul? Chiar vroiam să vă sun să reziliez contractul…”
Imi răspunde doamna, extrem de politicos: ,,înseamnă că nu e de la depășire. Dar de ce nu vreți telefonul gratuit și SIM-ul?”. Răspund la fel de politicos: ,,În primul rând pentru că nu am nevoie de ele. Și în al doilea rând, pentru că dumneavoastră îmi propuneți o scumpire de 60%, mascată sub forma unor gratuități care nu sunt gratuități. De ce aș plăti pentru ceva ce nu am nevoie?”.
Doamna insistă, politicos: ,,Poate vreți să faceți telefonul cuiva cadou, sau poate vreți să vă facem ofertă pentru un alt telefon…”. Răspund politicos: ,,Nu. Voi reveni eu cu o cerere de reziliere în urma majorării facturii”. ,,Vă mulțumesc”, îmi răspunde doamna, cu aceeași voce superbă, dar tremurândă.
Am povestit acest exemplu banal, care probabil vi se întâmplă și dumneavoastră des, pentru a demonstra din experiența mea, încă o dată, că în economie nu există ,,masă gratis”.
Și tot din experiența mea, vreau să vă mărturisesc că am întâmpinat impedimente nenecesare și cu alte companii de comunicații. Nu numai cu aceasta. E drept, că la această companie, în urmă cu vreo 3 ani, am întâmpinat una extrem de amuzantă, eu bănuind că niște lichele din Serviciul Român de Informații aleseseră nelegal și fără mandat să îmi asculte telefonul cu pricina și să mă pună să și plătesc pentru alta. Situația facturii mele dintr-o lună a anului 2017, an aflat din plin în era protocoalelor SRI-Parchet și în care documentam legăturile de infilitrare în justiție, ca judecători, a unor colaboratori SRI și o rețeaua de foști securiști (fie ei infiltrați în administrație fie ei infiltrați în avocatură) prin care aceștia ajungeau să își trafice influența la judecătorii respectivi, de protocol, era asta: aveam un abonament de trafic de internet de 12 GB lunar, pentru care plăteam 5 Euro pe lună, urmând ca după depășirea celor 12Gb incluși să îmi scadă viteza de accesare a internetului, fără costuri suplimentare.
Foloseam rar acel abonament, ba chiar într-o lună în care nu am folosit acel abonament aproape deloc(cu excepția unei singure zile cand nu am stat pe wi-fi ci a stat fi-miu pe youtube vreo 2 ore pe 4G, fiind la plajă), mi-a venit o factură de 1.500 de Euro pe lună (de 300 de ori mai mult decât abonamentul de 5 Euro lunar și nelimitat, cu viteză 4G până la 12Gb consumați și cu 3G după.
Am făcut o plângere la compania de telecomunicații în care am cerut detaliat traficul de date. Nu mi-a fost oferit și m-au anunțat că trebuie să plătesc factura echivalentă cu serviciile prestate într-o lună, echivalentă cu prețul abonamentului lunar pentru 25 de ani (de 300 de ori abonamentul lunar, nelimitat, gratis).
Am – cum se spune corporatist? – ,,escaladat” cererea la superiorul celui care se ocupa de plângerea mea, arătându-i că nu mi se pare normal că dacă unii din SRI mă ascultă nelegal, să plătesc tot eu traficul de internet pe care îl fac ei pe abonamentul meu, ca să mă asculte, solicitând în continuare, detaliat, sursele traficului și contestând factura.
Nu am mai primit sursele traficului, eu bănuind exact cine și în ce scop folosea traficul meu de internet pentru ascultări ambientale, nelegale. Dar am primit totuși un alt răspuns și anume că dintr-o ,,eroare de software” am fost facturat într-o lună cât pentru 25 de ani. Am rămas totuși clientul companiei de telecomunicații întrucât am considerat că în cele din urmă au fost onești, convins fiind că, cel puțin aceleași probleme le-aș întâmpina la orice companie la care – cum se spune corporatist? – ,,m-aș porta”. Și că lichelele nu vor putea asculta la nesfârșit, fără mandat, prin telefonul respectiv, sau dacă vor asculta, măcar vor trece la ,,cheltuieli operative” cheltuielile nelegale legate de ascultarea fără mandat. Oricum între timp avansasem cu documentarea și sesizasem Parchetul.
Ideea pe care vreau să o subliniez însă, este că nu există masă gratis. Ba mai mult, în urmă cu 3 ani, mai mănâncă și unii și alții nelegal din masa ta, care este – cum se spune corporatist? – ,,marketată” drept gratis.
E… așa este și la buget: eu aștept încă explicațiile oficiale ale celor care se pregătesc să își ,,asume” fără dezbatere parlamentară bugetul pentru anul 2020 și care, mențin declarativ (până la alegerile parlamentare în scopul eludării onestității dar și la cele locale, în același scop) promisiunea cu care au câștigat alegerile prezidențiale – că vor majora punctul de pensie din septembrie 2020, cu 40%) și care se dovedesc a fi ori magicieni, ori, cel mai probabil Caritas, Gerald, FNI, Philadelphia, Banca Populară Română sau Banca Albina. Pentru că:
supra-acciza este definațată de la 1 ianuarie 2020 (,,masă gratis”, gol la buget de circa 6mlrd lei)
salariul minim este majorat de la 1 ianuarie 2020 (,,masă gratis”)
punctual de pensie este majorat din septembrie 2020 cu 40%, pentru toți pensionarii, inclusiv pentru speciali (,,masă gratis”)
pensiile speciale sunt ,,desființate”, mai puțin pensiile speciale (,,masă gratis”)
dar deficitul bugetar se reduce la 4,4% în 2019, la 3,6% – deci, categoric, masă gratis – cheltuielile se majorează, veniturile se diminuează dar deficitul scade! Wow! Bernie Madoff ar fi invidios pe o asemenea promisiune de ,,masă gratis”. Cum de nu s-a gândit el primul?
Și încă ceva:
Exemplul de la care am pornit această analiză (de la o companie de telecomunicații) este unul care arată, în mod definitiv, că nu există masă gratis. Ba mai mult, cei care promit minicinos ,,mese gratis”, pot ajunge în cele din urmă să își piardă atât clienții, veniturile, cât și credibilitatea. De aceea mă ofer ca pentru compania de telecomunicații care m-a abordat astăzi, să fac un studiu econometric folosind machine learning și internetul tuturor lucrurilor, cu alte cuvinte, instrumentele revoluției industriale 4.0, din care să rezulte, cum să spun necorporatist? Proporția de clienți (și chiar indicarea categoriilor lor) care se află în – cum se spune corporatist? – ,,pool-ul care nu pune botul la mesele gratis promise”, cu rezultat cert în a nu îi pierde. Altfel, apreciez calitatea pro-activă a companiei respective care, văzând încetinirea creșterii economice se pregătește prin promisiuni eventual materializate prin contracte pentru ,,mese gratis”, de recesiune, majorând facturile. (Cerasela N.).
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



