Actualitate
Mare mafiot, șef la „Doi și-un sfert”
Procurorii DNA au avut recent o revelație. Și i-am văzut, la fel ca în filmele cu mafioți din America de Sud, năpustindu-se cu zeci de mascați asupra unei vile, în care se găseau droguri de mare risc. Și se organizau ritualuri șamanice. Zic ei. Iar ținta acestei spectaculoase descinderi este nimeni altul decât Gelu Oltean, cel care a condus ani de zile serviciul secret al Ministerului de Interne. Ca să vezi!
În acest moment, Gelu Oltean este subiectul unei ample anchete penale. Faptul în sine este de o gravitate extremă. Nu știu câ de departe se va merge cu radiografierea acestui caz de corupție și infracționalitate la vârf. Dacă se va merge suficient de departe, va fi descoperit un grup organizat de o amploare încă nemaiîntâlită în România. Și cu ramificații la vârful societății. În Ministerul de Interne. În interiorul celorlalte servicii secrete. În mediul politic. În interiorul unor instituții importante ale statului român. În guverne succesive ale României.
Dar să nu vă fac prea curioși. Să vă atrag atenția asupra unui detaliu. Care ar fi interesant și pentru procurorii DNA, dacă aceștia chiar intenționează să meargă până la capăt. Sunt ani de zile de când, prin mijoacele jurnalistice care îmi stau la dispoziție, am atras atenția asupra acestui caz exploziv de la vârful serviciului secret al Ministerului de Interne. Cred că începând din 2013. Cred că de atunci, timp de circa doi ani, am tot făcut dezvăluiri pe CorectNews despre Gelu Oltean. Până când mi s-a aplecat. Nimeni nu a reacționat. Niciun procuror din aceast țară nu a tresărit. Niciun om politic responsabil nu și-a pus o întrebare elementară. De ce i-o fi cășunat lui Sorin Roșca Stănescu pe acest Gelu Oltean, pe care în definitiv nici nu l-a întâlnit vreodată? De ce am făcut dezvăluiri cu atâta perseverență? Cum a fost posibil ca, din multitudinea de informații pe care le-am dezvăluit de-a lungul unor ani întregi opiniei publice, instituțiile care asigură siguranța cetățeanului și care veghează la respectarea legilor să nu aibă niciun fel de tresărire? Iar acest site, CorectNews, cu întreaga sa arhivă, este dovada celor afirmate mai sus. Ce puteam să-mi imaginez eu ca jurnalist și apoi ca senator în Parlamentul României altceva decât că aveam onoarea să trăiesc într-un stat, în care șefii serviciilor secrete construiesc rețele de crimă organizată, taie și spânzură, fără ca nimic să li se întâmple? Rămânând imuni chiar și atunci când sunt confruntați cu dezvăluiri cutremurătoare. Și care, vă garantez, nu se cantonau doar în zona drogurilor de mare risc. În tot acest timp, Gelu Oltean a rămas bine-merci în funcție. Iar cei care refuzau să facă parte din bandă erau eliminați din conducerea Ministerului de Interne. Și în tot acest timp, miniștrii de Interne se schimbau. Unul dintre aceștia a fost chiar liberalul Radu Stroe.
Gelu Oltean nu a venit din neant la conducerea temutului serviciu secret al Ministerului de Interne. El a fost un demn succesor al altui tartor căruia i-am dezvăluit activitățile ilegale și anume faimosul general Virgil Ardelean. Cel care și astăzi își împinge în față protejații și își exercită influența aparent din afara cercului. Unul dintre aceștia este, cum am mai dezvăluit de câteva ori, Dacian Cioloș. Pentru Dacian Cioloș și cariera acestuia, Virgil Ardelen a utilizat logistica Ministerului de Interne, contrafăcând un flagrant cu doi miniștri pe terasa unui restaurant, strecurând filmul astfel realizat la televiziunea publică prin intermediul unui ziarist acoperit, eliminându-l pe unul dintre cei doi demnitari de la conducerea Ministerului Agriculturii și împingându-l astfel în față pe Dacian Cioloș. Dar aceasta a fost o simplă paranteză.
La sfârșitul lui 2014, Klaus Iohannis a devenit președinte al României. Ca orice președinte nou ales, și-a alcătuit o echipă de consilieri la Cotroceni. Unul dintre acești consilieri a fost Dan Chirilă. Dan Chirilă lucrase într-o funcție de conducere la „Doi și-un sfert”, poziție din care refuzase sistematic să bată pasul de defilare în fața lui Gelu Oltean. Mai mult decât atât. Se documenta de zor, într-o tentativă pe cât de eroică pe atât de disperată de a tăia nodul gordian din „Doi și-un sfert”, în epicentrul căruia se afla Gelu Oltean. Așa că a fost dat afară. Și a lucrat într-o firmă privată. Până când un consilier al lui Klaus Iohannis i l-a recomandat acestuia. În scurt timp, Dan Chirilă intră în echipa de consilieri ai președintelui României. În această calitate, el elaborează un vast document în care îi dezvăluie președintelui una dintre cele mai de temut organizații de tip criminal din România, în fruntea căreia se afla Gelu Oltean. În document apar nu puține nume grele. Unele, chiar din eșaloanele de vârf, de data asta politice, ale noului PNL și ale eternului PSD. Este un mister total dacă președintele Klaus Iohannis a citit sau nu acest amplu dosar. Cert este că nu a reacționat în niciun fel. Nici măcar nu și-a chemat consilierul pentru clarificări. Acesta, descurajat, a demisionat. Și s-a întors din nou în privat.
În vara anului trecut, PSD l-a recuperat. Și l-a chemat în Ministerul de Interne pentru a reorganiza, pe baze noi, serviciul secret. Ceea ce a și făcut. Până la un punct. Pentru că, odată cu căderea Guvernului Dăncilă și instalarea Guvernului liberal la Palatul Victoria, Ludovic Orban l-a ejectat pe Dan Chirilă. Scurt pe doi. Pentru că anunțase declanșarea marii epurări. Iar Dan Chirilă, în calitate de ministru secretar de stat, era numit politic. De „ciuma roșie”.
Dar ceva-ceva tot a rămas. Și am o vagă bănuială. Și anume că procurorii DNA fructifică azi informații strânse de Dan Chirilă. Dar dacă e așa, atunci să facă bine și să meargă până la capăt. Întrucât cangrena e mult mai profundă și multmai întinsă. Cu ramificații în toată România și chiar cu ramificații transfrontaliere. Și mai ales cu ramificații la vârful minunatului stat de drept. Iar dacă va putea fi desfăcut cumva acest nod, cu certitudine se va ajunge și la Traian Băsescu. Și la aproape întreaga echipă cu care acesta a condus zece ani România.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 11 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 11 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Administratieacum 4 zileInvestiții în patrimoniul național: Ministerul Culturii lansează programul de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026



