Actualitate
Alinso Group, a contribuit semnificativ ca judetul Prahova sa fie pe locul 4 în 2018 în ceea ce privește PIB-ul realizat (I)
De la intrarea României în UE în 2007, PIB-ul țării a crescut constant de la 123,7 miliarde de euro la 202 miliarde de euro în 2018, astfel încât România a reușit să depășească PIB-ul Portugaliei, atingând a 15-a poziție în Europa (după ce în 2017 a depășit Grecia), dar pe de altă parte, PIB-ul pe cap de locuitor este semnificativ mai mare în Portugalia decât în România și este încă sub nivelul din Grecia.

Ivan Lokere
În 2019, PIB-ul României va fi de peste 210 miliarde de euro, cu o creștere de 4%, cu mult peste estimarea ratei de creștere a PIB-ului din zona UE, care este de așteptat să înregistreze un avans de 1,2%. Avansul preconizat de 4% este unul important, având în vedere faptul că anul 2019 a fost marcat de turbulențe majore pe scena politică din România, în ultimele luni de căderea guvernului și de alegerile prezidențiale din noiembrie, in urma carora președintele a fost reconfirmat în funcție.
Cea mai mare pondere în PIB-ul României o are industria (peste 20%), dar aceasta depinde foarte mult de economia europeană și în special de cea a Germaniei, care este în declin.
„Pe termen mediu, politica fiscală trebuie să fie reechilibrată, de la
creșterea consumului la mobilizarea investițiilor, în special din fonduri europene, pentru a sprijini convergența durabilă cu UE și incluziunea socială. Reformele administrațiilor publice și ale companiilor de stat, care îmbunătățesc predictibilitatea reglementărilor, precum și politicile adecvate pentru soluționarea disparităților regionale sociale și spațiale ar trebui să fie pe agenda prioritară a guvernului ”, potrivit Băncii Mondiale.
Față de ideea larg răspândită potrivit căreia creșterea economică este în principal atribuită și bazată pe consum, Prahova a avut o dezvoltare puternică în ultimul deceniu.
Județul Prahova s-a clasat pe locul 4 în 2018 în ceea ce privește PIB-ul realizat, industria având o pondere semnificativă în acest sens.
PWP Bucharest North (PWP), cel mai mare parc privat de afaceri din sudestul Europei, cu sute de milioane de euro investiți și mii de joburi de calitate lângă Ploiești a fost dezvoltat de Alinso Group, si Ivan Lokere ca indrumator.
Ceea ce era odată o simplă zona aridă de la marginea Ploieștiului a devenit, în mai puțin de zece ani, un exemplu de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea, grija față de mediul înconjurător și implicare socială. Ca să înțelegem corect dimensiunea investiției provenită cvasiexclusiv din capital străin sută la sută privat, se cuvine să amintim câteva din numele „grele” care au ales să devină parteneri ai Alinso Group, alegând să investească în PWP: Unilever, Lufkin Industries Inc (General Electric), Compania TORO, Federal Mogul, Timken, Grupul Internațional Beaulieu, Saipem (Grupul ENI), Schlumberger, Halliburton, British American Tobacco și Rockwool, lista completându-se până la cele 50 de societăți care ocupă, în prezent, parcul de afaceri.

default
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și cu semnalele pozitive primite din această parte a Europei, grupul belgian a participat cu peste o sută de milioane de euro la amenajarea zonei care acoperă 300 de hectare de teren, cât este dimensiunea de azi a parcului. 50 de companii și-au pus deja bazele aici. Au fost atrase de facilitățile oferite de PWP, care includ servicii complete, de la pază, construcții care se adaptează după cerințele clientului, consultanță și asistență la relocare și utilități la standard industriale. Alte argumente care i-au convins pe investitorii străini să aducă în Prahova sute de milioane de euro a fost poziția strategică a regiunii care este un important nod de trafic ce asigură legătura cu orice zonă a Europei, atât pe șosea cât și pe linia ferată. Orice tip de transport cargo poate pleca pe linia ferată din terminalul intermodal feroviar dezvoltat de Alinso Group, cu legătură directă cu Marea Neagră.
Drept dovadă a potențialului, a facilităților și a stabilității economice a județului, precum și a deschiderii autorităților către o economie europeană modernă, marii investitori străini – companii multinaționale puternice din întreaga lume, au ales județul Prahova să își desfasoare afacerile în România: OMV Petrom; Lukoil, Lufkin Industries, Alinso Group; Procter & Gamble, Unilever, Coca Cola, Bergenbier MolsonCoors., Cameron, Michelin, Honeywell, Timken.

default
Activitățile de transport, depozitare și logistică au o pondere semnificativă în cifra de afaceri totală realizată de companiile prahovene care operează în sectorul serviciilor, urmată de servicii, in special servicii administrative și de consultanta. Noile parcuri industriale moderne, dezvoltate în jurul Ploieștiului: PIP, PWP Bucharest North, Dibo, care a fost primul dintre parcurile industriale dezvoltate private, deși la scară mai mică, au atras investiții străine importante. In special Alinso Group, dezvoltatorul PWP Bucharest North a atras numerosi investitori străini în Prahova.
Autoritățile recomandă eforturi reînnoite pentru îmbunătățirea participării la piața muncii și măsuri pentru reducerea șomajului ridicat în rândul tinerilor și al persoanelor cu un nivel scăzut de calificare, care vor contribui de asemenea la atenuarea constrângerilor de ofertă pe piata muncii și la îmbunătățirea creșterii durabile.
Datorită forței de muncă extrem de calificate, de la la sistemul de școlarizare, Universitatea de Petrol si Gaze, școli tehnologice care sunt partenere cu companii active în sectorul industrial (ex: Lukoil, Industial Montaj, Michelin, Cameron), până la vocația tradițional industrială a judetului Prahova, creșterea zonala este atribuită în principal activităților de producție înflorite recent, în special în comunele din jurul Ploieștiului- Brazi, Aricestii Rahtivani și Blejoi, de exemplu, in PWP Bucharest North au fost create între timp peste 3.000 de locuri de muncă.
Toate aceste comunități din jurul Ploieștiului au beneficiat de aceste investiții prin locurile de muncă create și impozitele locale plătite, în valoare totală de zeci de milioane de euro. Aceste taxe plătite către comunitățile locale au dus la dezvoltarea acestor zone, la modernizarea și creșterea bunăstării comunităților, a infrastructurii, precum și la creșterea numărului de locuitori.

default
Chiar dacă în ultimii ani investițiile în infrastructura din zona Ploiești au atins mai multe obiective, cum ar fi sensul giratoriu suspendat de la Păulești, podul peste calea ferată de la Gara de Vest spre șoseaua de centură a Ploieștiului și Comuna Strejnicu sau sensul giratoriu de la intrarea dinspre nordul orașului Ploiești, acestea nu s-au ridicat la nivelul investițiilor private realizate în ultima perioadă, infrastructura din zonă nefiind în prezent adaptată nevoilor curente.
Cu toate acestea, chiar și prin lipsa acestor investiții în infrastructură, din partea autorităților, nu au oprit investițiile în infrastructura parcurilor private industriale și atragerea de noi investiții (Rockwool, – în cadrul
PWP), investiții importante pentru zonă, precum și pentru România.
Deși lucrurile s-au îmbunătățit în ultimii ani, fapt ce se aplică la nivelul întregii țări, autoritatile au rămas în urma în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii (spitale, școli, infrastructură rutieră etc.) în comparație cu investițiile private realizate în acesta zonă.
Investitorii străini remarcă necesitatea dezvoltării antreprenoriatului intern. Un prim pas a fost făcut prin lansareai programului Start-Up Nation. Județul Prahova a fost în primele 5 județe participante la programul Start-Up Nation 2018-2019, cu o creștere de peste 300 % a participării față de anul precedent.
Adiacent finanțării prin intermediul Start Up Nation, atât antreprenorii români, cât și investitorii străini au nevoie de un cadru economic general solid, caracterizat prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, mai puțina birocrație, dezvoltarea parteneriatului public privat, informațiile masive despre existența și modul de accesarea a fondurilor , care le vor permite să sprijine o strategie de afaceri pe termen lung. (Ec Adrian Radu).
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



