Connect with us

Actualitate

Nu cumva am emigrat din Romania in Romania?/”CANADIAN AND ROMANIAN CORRUPTION HELP THE RUSSIANS”

Publicat

pe

Numele meu este Gheorghe Barbu (nascut in comuna Cornu Judetul Prahova, cea cu « girofar ») si in anul 2004 am emigrat impreuna cu fosta sotie in Canada. De ce am emigrat? De “binele” facut intregii Romanii de catre “oamenii de bine”…si pentru ca nu am vrut…”sa ma descurc”; consideram ca era si inca este o ofensa adusa memoriei celor ce s-au sacrificat in Decembrie 1989, “descurcatul”. Nu pentru asa ceva se murise daca ne aducem bine aminte…(capitolul Decembrie 1989 si anul 1990 il voi trata separat pentru a face legatura cu decizia de a parasi tara).
Faptele si evenimentele ce urmeaza sa vi le relatez alcatuiesc ceva ce depaseste orice inchipuire in materie de meschinatate si machiavelism dar dupa cum bine se stie “scopul sau interesul scuza mijloacele”asa ca totul poate parea “scuzabil”…desi se identifica foarte bine cu… “crima cu premeditare”. Cativa prieteni mi-au sugerat sa scriu o carte iar altii au fost de parere ca s-ar putea realiza un film dramatic cu nuante comice pe alocuri…
Initial am aterizat la Montreal iar dupa trei ani ne-am mutat la Toronto datorita faptului ca ofertele de munca erau mai numeroase decat la Montreal si in acelasi timp accederea in ordinul meu profesional tehnic vorbind mi s-a parut ceva mai accesibila. Mi s-a parut intr-adevar caci mai tarziu dupa ce am terminat cerintele academice (adica completarea de cursuri la nivel universitar) a trebuit sa fac fata procesului de « articling » sau pe romaneste stagiatura supervizata iar din acest punct a inceput « calvarul ». E mult sau putin spus “calvar” va voi lasa pe dumneavoastra sa apreciati dupa ce veti fi terminat de analizat toate aceste intamplari…
In anul 2009 m-am angajat la o firma multinationala de engineering (MMM Group) cu promisiunea ca voi face stagiatura (“articling”) incepand cu luna ianuarie 2010 pentru a accede in ordinul profesional.
Toate bune si frumoase pana la momentul depunerii primului raport tehnic ce trebuia verificat de catre un monitor desemnat de catre asociatie pentru a avea un control mai eficient asupra “evolutiei profesionale” a stagiarului. In urma acestui raport am primit o scrisoare (atat eu cat si supervisorul meu, prin August 2010) care ma atentiona ca sunt “pe aratura”…adica proiectele prezentate nu erau cu specific de cadastru (legal) cum ar fi trebuit si erau mai mult din domeniul topometriei ingineresti si acest lucru nu conducea in directia specificului asociatiei topometrilor cadastristi.
Ce era de facut in asemenea situatie mai ales ca se semnasera niste intelegeri (agreements) intre mine, angajator si asociatia profesionala cu obligatii foarte bine definite pentru fiecare in parte. Am discutat direct cu seful meu (supervisor) intrebandu-l ce este de facut? Raspunsul a fost unul complet naucitor: “I do not care about you”…adica, nu imi pasa de ceea ce am semnat cum ar veni…Am ramas mut de uimire si pe moment ma intrebam daca nu cumva am emigrat din Romania in Romania…Si cei ce au facut acest pas stiu foarte bine ca este foarte foarte costisitor ca de altfel si faptul ca scolile in Canada nu sunt gratuite.
Care era “mobilul crimei”? Daca nu indeplineai conditiile impuse de asociatie (proiecte cu tematica cadastrala), stagiatura de la un an si jumatate minimum se putea prelungi pana la patru ani maximum dar pe toata aceasta perioada erai mentinut la un salariu sub nivelul tau de pregatire academica si experienta asta pentru faptul ca cineva (in cazul de fata seful meu direct) isi pierdea din timpul pretios ca sa iti mai arate una alta sau sa iti mai explice cate ceva. Practic nu se intampla nimic din toate astea dar firma avea tot interesul sa te mentina in aceasta stare facand profit (indirect si managerii primeau bonusuri) pe seama “idiotului util”.
Mai tarziu aveam sa aflu ca aceste lucruri erau stiute de catre asociatia profesionala dar se prefera solutia “batista pe tambal”. De ce? Pentru ca firmele mari erau sponsorii principali al anumitor evenimente organizate de asociatia ce trebuia sa vegheze inainte de toate la ceea ce se numeste Codul de Etica Profesionala.
Si atunci trebuiau inchisi ochii la anumite reglementari…Aveam sa aflu pe pielea mea ca practic ei controlau asociatia din umbra si ca ceea ce era afisat la vedere era pentru naivi: regulamente, cod de etica profesionala etc. Mai pe scurt asociatia mi s-a devoalat a fi un fel de P.C.R. organizat pe esaloane de decizie si influenta dar cu un fir de control central detinut de “masculul alfa”.
Fiind prins intre ciocan si nicovala m-am decis sa imi aman aceasta stagiatura (in care oricum nu se facea ceea ce ar fi trebuit facut) ramanand ca sa continui sa lucrez pentru firma pe aceeasi pozitie de sef de echipa dar cu o cerinta minora de modificare a salariului meu pe considerentul ca nu mai este nevoie ca cineva sa isi piarda timpul pretios pentru asa numita stagiatura.
La auzul acestei cerinte normal ca s-au opus din rasputeri atat seful meu direct cat si vicepresedintele departamentului incercand sa ma convinga pe toate caile ca este in interesul meu sa continui stagiatura (teama era sa nu se creeze un precedent, acum este deja creat). Nu va apuca putin rasul?
“Interesul meu”…al lor fiind foarte bine camuflat de bunele intentii. Au avut loc vreo trei intalniri consecutive pentru convingerea mea pe cale amiabila. La prima intalnire pe care am avut-o cu vicepresedintele companiei (el fiind elevetian la origine) intre patru ochi i-am adus in atentie faptul ca nu doresc sa fac un lucru de mantuiala si ca seful meu direct trateaza cu superficialitate stagiatura mea. Totodata am amintit faptul ca exista un contract si o conventie semnate de toate partile si care au efecte juridice in orice tribunal si ca nu doresc sa se ajunga aici pentru ca ar fi dezonorant pentru firma cat si pentru asociatia profesionala. Tot la aceasta intalnire incercand sa mai destind atmosfera i-am povestit cum ca eu de regula pentru a ma proteja de orice abuz port cu mine in permanenta doua pistoale imaginare: unul cu cartuse oarbe care face doar galagie in sensul de vorbe aruncate, negociere etc. fara efecte majore si unul cu cartuse de razboi si ca acesta reprezinta legea si dupa cum bine se stie deciziile tribunalelor pot avea caracter punitiv. In fapt eu cautam niste garantii ca lucrurile se vor face asa cum ar fi trebuit iar din partea companiei nu se dadeau semne ca cineva si-ar asuma aceasta obligatie lucru care m-a determinat sa imi mentin pozitia initiala de a amana stagiatura.
A doua zi am avut o intalnire asa ca sa fie la numar dar nu pentru a clarifica ceva in sensul celor prezentate mai sus. Ne-am despartit amiabil ramanand ca fiecare din parti sa mai reflecteze…
A treia zi in schimb la orele 7:40 A.M. am fost sunat de catre secretara asociatiei profesionale (de reguala programul il incepe la orele 8:30 a.m. sau chiar 9:00 a.m. exact cu 20 de minute inainte sa ajung la serviciu unde eram asteptat de seful meu direct si de vicepresedintele companiei) ca sa imi comunice ca sunt pe drumul cel bun si ca are pentru mine “o veste minunata”. Despre ce veste era vorba va veti intreba…
Despre faptul ca un examen de verificare pe parcurs fusese trecut cu brio de catre mine. Apropoul era foarte clar adica sa continui stagiatura pentru ca totul este bine sau altfel spus”totul e minunat”. Ajung la birou in cele din urma. Sefii mei erau tot un zambet si frecandu-si mainile ma intreaba: “Ei te-ai mai gandit ramai in continuare stagiar?” Iar eu tot surazand le raspund sec: “Nu pot continua stagiatura in conditiile in care nimeni nu isi asuma o schimbare de atitudine fata de conventia semnata si fata de regulamentele asociatiei profesionale”.
La auzul acestei fraze brusc s-au schimbat la fata si mi-au spus ca nu pot ramane in firma pe pozitia de sef de echipa si ca daca nu accept sa continui stagiatura in aceeasi termeni TREBUIE sa demisionez. Desi legea imi permitea sa aman stagiatura (un an de zile) nu intelegeam de ce eram fortat sa o continui. Apoi am intrebat daca pot vorbi cu CEO-ul companiei pentru a-i aduce la cunostinta faptul ca este ilegal ce mi se cere.
La faza asta au facut ochii si mai mari la mine si m-au apucat de brate incadrandu-ma si spunandu-mi ca nu voi iesi afara din firma fara sa aibe in mainile lor demisia mea. Penibilul situatiei era destul de mare si am acceptat propunerea lor ilegala de a ajunge la biroul resurse umane pentru a discuta legalitatea acestei decizii.
De la etajul trei pana la parter am luat liftul fiind in permanenta incadrat si tinut de brate ca nu cumva sa fug ma gandesc si sa nu ies din firma fara a avea domniile lor demisia mea scrisa. Erau destul de multe camere de luat vederi si nu intelegeam de unde venea atata curaj din partea zbirilor…Mai tarziu aveam sa aflu…
Aici ar fi trebuit sa intalnim o doamna care se ocupa de asa ceva numai ca nefiind pe moment in birou ni s-a spus ca trebuie sa asteptam circa 5-10 minute. Tot la parterul imobilului se afla un mic bufet cu autoservire si am dorit sa ies ca sa cumpar o cafea daca tot trebuia sa asteptam. Cand am incercat sa deschid usa sefii mei s-au postat instant in fata usii nepermitandu-mi sa ies din acel birou. Sincer imi venea sa rad de penibilul situatiei dar in acelasi timp ma gandeam ce si cum gandesc ei despre toate aceste abuzuri facute cu buna stiinta. Ar fi trebuit sa sun la Politie pentru ca ceea ce mi se intampla nu era altceva decat “sechestrare de persoane” dar cu mintea mea de “idiot util” m-am gandit la domniile lor si la faptul ca mai devreme sau mai tarziu urma sa ne intalnim la reuniunile asociatiei profesionale si atunci cum ne-am mai fi putut privi in ochi unii pe ceilalti? In loc sa sun Politia am sunat asociatia profesionala dar nu am apucat sa prezint prea mult situatia deoarece intre timp aparuse “mediatorul” de la biroul de resurse umane.
Nu am dorit sa stam toti la masa pentru ca sincer incepuse sa ma ia greata de toata mascarada aia si am solicitat sa se prezinte separat faptele ramanand ca “mediatorul” sa se pronunte. Dupa ce am prezentat si eu situatia asa dupa cum am expus-o mai sus doamna mi-a spus ca nu exista nicio solutie si ca trebuie sa demisionez. Am intrebat-o daca are cunostinte generale despre legislatia canadiana si mi-a raspuns surazand ca nu, eu incercand prin aceasta intrebare sa o atentionez ca ceea ce se petrecea sub ochii ei era sub incidenta codului penal Canadian.
In acest context aveam de-a face cu sechestrarea de persoane cat si redactarea unui document oficial (scrisoarea de demisie) intr-o stare de presiune (amenintarea ca nu pot iesi din firma fara sa imi dau demisia scrisa) era lovita de nulitate juridica (in engleza se numeste duress) si ca de asemenea este sub incidenta codului penal Canadian.
Doamna Ta caci despre ea este vorba (o sa descoperiti numele fiecaruia in parte rasfoind putin dosarul) zambind la mine imi spune ca trebuie sa imi scriu demisia. Am scris-o ca sa pot iesi din cladire si a fost acceptata ca atare . Veti avea o mare surpriza citind scrisoarea mea de demisie…Documentul astfel semnat a fost inmanat apoi sefilor care asteptau infrigurati pe hol si dusi au fost. Am ramas putin de vorba cu aceasta doamna explicandu-i in aceeasi maniera cum ii explicasem vicepresedintelui companiei ca in situatii de criza sunt determinat sa folosesc cele doua pistoale imaginare din dotare. Si ca ar fi bine sa se revina la masa negocierilor inainte ca sa ajung la tribunal pentru toate abuzurile indurate atat de ordin penal cat si civil. Doamna Ta a fost destul de amabila si a facut acest gest minimal pentru a mai discuta odata cu vicepresedintele iar raspunsul a venit prompt cum ca nu se accepta nicio modificare: adica trebuie sa continui stagiatura fara niciun fel de garantii si fara a mi se oferi alternativa de a lucra pur si simplu pe pozitia de sef de echipa pe o perioada de un an de zile. Altfel spus: “ primesc sa se schimbe ceva pe ici pe colo prin partile esentiale, dar sa nu se modifice nimic”. Mentionez ca toate aceste lucruri se petreceau in jurul orei 8.30 a.m. pe data de 20 Octombrie 2010.
Am predat apoi echipamentul si cardul magnetic de acces in companie si am plecat mai departe cu gandul de a prezenta situatia in fata asociatiei profesionale pentru ca se depasise orice norma de etica profesionala si nu numai, deja se ajunsese in sfera penalului.
Am ajuns la asociatie undeva dupa pranz si am avut o discutie libera as putea spune cu secretarul general al asociatiei prezentand toate fatetele situatiei. Spre surprinderea mea acesta imi spune ca a fost deja sunat si ca i s-a spus o alta poveste desi scrisoarea de la monitor o avea si domnia lui deci nu era ceva nou faptul ca ceea ce eu faceam in cadrul acelei firme nu era decat o pierdere de vreme nerespecatandu-se coventia
semnata intre cele trei parti.
Imi luasem o margine de siguranta oarecare si urma ca in dupa amiaza aceleiasi zile sa merg la un interviu la o alta companie. Nu inainte de a parasi biroul secretarului general al asociatiei am fost intrebat: “unde ai de gand sa mergi dupa acest episod?” iar eu nedorind sa dau detalii ca voi avea un interviu pentru o noua angajare am raspuns sec: “nu stiu sigur ce voi face”. Practic in acel moment incepeam sa vad fata adevarata a asociatiei asa zise profesionale. Pierdusem increderea ca vor face ceea ce trebuia facut: chemarea celor doi fosti sefi in fata comitetului de disciplina si medierea acestei situatii. Eram doar un cetatean Canadian de mana a doua.
Eram in dupa amiaza aceleasi zile de 20 Octombrie 2010 orele 2 p.m. cand parasind sediul asociatiei profesionale si cautand cheile de contact ale masinii in buzunarul pantalonilor gasesc un SD card care apartinea unei unitati GPS si continea date legate de un proiect la care lucrasem cam 4 zile deci erau o gramada consistenta de coordonate stocate pe acel card si care apartineau firmei MMM Group. Normal ca nu doream sa fiu acuzat pe nedrept ca mi-as fi insusit acel card, asa ca primul gand a fost sa ajung inapoi la firma si sa-l predau direct managerului de proiect care intamplator nu era niciunul din sefii cu care avusesem conflictul de munca. Totodata imi faceam vise ca voi putea vorbi cel putin cu acesta ca de la om la om si sa-i explic ca este rusinos ceea ce se intampla si ca ar fi de dorit sa se evite partea emotionala si sa gandim putin la rece situatia. Numai ca situatia era deja gandita “la rece”…si “foarte la rece”.
Ajungand la sediul firmei MMM Group (pereti din sticla si cadre) in jurul 2:30 p.m. pana sa intru in holul de la parter am fost vazut pe geam de catre o doamna de la biroul de resurse umane care m-a intampinat la usa biroului intrebandu-ma ce este cu mine. I-am explicat ca am gasit un SD Card care trebuie sa il inmanez personal d-lui Jeff Fee pentru a fi sigur ca nu va fi pierdut sau ratacit pe undeva. Am fost invitat in birou (accesul se facea numai cu un card magnetic lucru pe care eu il predasem in dimineata aceleaiasi zile) si de aici in alt birou mai mic si mi s-a spus sa astept ca in cateva minute va cobora persoana dorita. Un lucru mi s-a parut curios ca fiind ora 2:45 p.m. biroul de resurse umane era cam gol dar in acelasi timp am zarit si o fatza noua pe care nu o vazusem niciodata. Aveam sa aflu mai tarziu cine era de fapt…si ce rol a jucat in derularea evenimentelor. M-am asezat pe un scaun si mi-am scos telefonul mobil pentru a anunta patronul firmei unde ar fi trebuit sa ma angajez ca voi intarzia putin si sa imi cer scuzele de rigoare pentru ca a intervenit acest fapt neprevazut.
Nu cred sa fi trecut mai mult de 5 minute de la momentul intrarii mele in sediul firmei, intrarea mea in biroul de resurse umane plus tentativa de a telefona, cand la un moment dat se deschide usa si in fata mea doi civili si doi ofiteri de politie mi se adreseaza pe un ton dur sa ridic mainile apoi sa le duc la spate si ca sunt arestat cum ca as fi proferat amenintari cu moartea la adresa sefilor mei cu care avusesem conflictul de munca si ca am pistoale la mine etc.
Pe moment am crezut ca ma aflu la camera ascunsa (banuiesc ca ati vazut multe gaguri care se fac cu ajutorul politiei pe la emisiunea aceea simpatica “Just for Laughs”) dar dupa cateva secunde am realizat ca jucam in filmul “SET UP” sau pe romaneste “CAPCANA”.
Normal ca apoi s-a procedat ca la carte: am fost incatusat, perchezitionat peste tot (nu s-au gasit asa zisele pistoale) si dus in masina politiei care astepta cuminte afara si de aici puteam fi vazut pe geam de multi colegi iar unii se uitau mirati neintelegand nimic pentru ca eu fiind o fire destul de deschisa le mai spuneam cate un banc etc. Catusele au fost stranse cu simt de raspundere patriotic pentru ca in cateva minute de asteptare mainile se facusera albastrii si nu intelegeam de ce nu se face o confruntare pe loc pentru a evita toata mascarada asta. Ceva mai tarziu aveam sa aflu “mobilul crimei”…L-am rugat pe ofiterul de politie sa imi slabeasca putin catusele pentru ca risc sa imi pierd mainile definitiv lucru pe care l-a facut…Dupa vreo 30 de minute de asteptare in masina a venit ofiterul insarcinat cu ancheta si am plecat spre sectia de politie.
Dupa parerea mea a durat cam vreo 15-20 de minute pana am ajuns la sectia de Politie. In timpul deplasarii catre sectie eram interogat in timp ce masina mergea fara a fi avertizat. Un lucru foarte interesant de mentionat ca atunci cand ofiterul inregistra dialogul nostru (eu nestiind ca inregistreaza convorbirile) acesta schimba intonatia vocii si asa mi-am dat seama ca ceva se intampla (am uitat sa va mentionez faptul ca ma ocup de muzica si ca probabil urechea mea muzicala m-a ajutat sa identific acest mic detaliu).
Ajungand la sediul politiei am fost introdus intr-o celula, mi s-au luat cureaua si sireturile de la pantofi (cei ce au facut armata stiu despre ce vorbesc acum) si mi s-a spus sa astept pentru ca voi fi eliberat in cateva ore.
Ce se intampla de fapt in cele cateva ore? Erai verificat pe toate partile daca ai antecedente daca ai fost vreodata depistat cu droguri etc. plus confectionarea dosarului preliminar cu definirea capetelor de acuzare.
Dupa vreo trei ore de asteptare in celula mi se spune ca nu mai este nevoie de catuse si ca trebuie sa urmez un domn sa semnez ca am luat la cunostinta de acuzatiile ce mi se aduc si ca promit sub semnatura privata ca ma voi prezenta la prelevarea amprentelor plus fotografii (fata, spate si profil) si ca totodata imi iau angajamentul sa apar la tribunalul din NEWMARKET la data de 17 Noiembrie 2010. Ce puteai sa mai zici sau sa faci in acest context decat sa te supui legii…
Eram complet buimacit de turnura evenimentelor iar bomboana pe coliva a fost pusa cand am ajuns acasain seara aceleasi zile fatidice de 20 Octombrie 2010 cand fosta sotie mi-a spus simplu dupa 10 ani petrecuti impreuna ca: “ar fi mai bine sa ma arunc de la etaj (stateam la etajul 11) pentru ca viata mea in Canada este pecetluita si ca voi fi considerat un paria permanent”. Degeaba am incercat sa-i explic ca totul este o neintelegere si ca voi demonstra acest lucru in tribunal.
Acum nu ramasese altceva de facut decat sa caut un avocat caruia sa-i spun de-a fir a par ce s-a intamplat cat si temerile mele ca ceva nu este in regula. Am sunat cativa avocati si surprinzator nimeni nu dorea sa ia cazul. In cele din urma gasesc un avocat destul de incercat avand si o varsta inaintata aproape 85 de ani care a a fost de accord sa preia cazul. Am semnat un contract am platit si un avans destul de consistent si in urma scrisorilor schimbate intre acesta si avocatul firmei aveam sa aflu “lucruri traznite” cum ca eu as fi spus doamnei Ta (cea de la resurse umane) ca detin doua pistoale unul mai mic (cam 20 de cm) cu cartuse
oarbe pentru sefii cu care eram in conflict direct si unul mai mare (cam 40 de cm, lungimea pistolului reiese din marturia acesteia data in fata politiei) cu cartuse normale pentru guvernul Canadei sau Guvernatorul General al Canadei aici nu prea a inteles ea bine ce as fi zis la momentul demisiei mele si mai mult decat atat as fi avut si o lista asupra mea cu cateva agentii guvernamentale cu care eu as fi fost in conflict.
Va dati seama ca sa auzi asa ceva ramai blocat te ciupesti de fata si nici nu mai stii ce sa mai crezi: te afli in realitate sau intr-o atmosfera kafkiana? La vederea acestor acuzatii avocatul meu zambeste si imi spune: “Nu te teme d-le Barbu aceasta este procedura standard in Canada pentru a se scapa de incomozi”.
In acel moment se prabusea “mitul CANADA” pe care il construisem cu atata pasiune si dragoste si incepeam sa realizez ca “apele linistite sunt foarte adanci”.
Mi-am luat inima in dinti si m-am dus la Consulatul Romaniei de la Toronto ca sa informez despre acest caz care avea o conotatie politica cat CANADA de mare. La auzul unor asemenea enormitati mi s-a promis de catre viceconsulul de atunci ca la prima aparitie in tribunal va veni si el sa auda cu urechile lui faimoasele capete de acuzare.
Apropiindu-se data de 17 Noiembrie (prima zi de aparitie in fata judecatorului de pace) avocatul meu imi spune ca nu ma mai poate reprezenta efectiv in tribunal dar accepta sa ma consilieze. Totodata brusc nimeni de la consulatul Romaniei nu mai raspundea la telefon si nici la e-mailuri. Simteam ca ceva se intampla undeva in spatele meu si ca exista un centru de comanda pentru toate plotogariile astea.
Intrebarea era cine avea aceasta influenta atat de puternica incat sa intimideze sau sa “motiveze” pe toata lumea pentru a fi lasat de unul singur in tribunal lipsit de o aparare eficienta.
La data prevazuta m-am prezentat la tribunal dis de dimineata pentru ca aici daca intarzii in cauze penale, risti sa faci o noapte de arest. Si cum stateam eu cumintel sa imi aud numele strigat alaturi de al Reginei (pentru ca dupa cum stiti Canada fiind monarhie constitutionala este reprezentata de catre Majestatea Sa Regina Elisabeta a-II-a in calitate de sef al statului) in formula Regina vs. Barbu Gheorghe constat ca se termina de strigat toate dosarele numai al meu era lipsa la apel.
In acel moment am realizat ca este un “dosar fabricat” si ca trebuie sa existe o conexiune. Aveam sa aflu acest lucru la un an si jumatate distanta. Judecatorul de instructie ma intreaba ce este cu mine in tribunal si ii raspund politicos ca am niste hartii care stabilesc data si ora pentru a mi se aduce la cunostinta de catre procurorul coroanei acuzatiile si probele acuzarii. Intre timp daca am fost abandonat de toata lumea incepusem sa studiez de unul singur Codul Penal Canadian si procedura adiacenta. Judecatorul foarte surprins intreaba procurorul de serviciu unde este dosarul meu si acesta dadea din umeri cum ca nu stie nimic.
Realizati penibilul situatiei?
S-a mers pe intimidarea mea si pe faptul ca scrisesem ceva in demisia mea: cum ca voi renunta la cetatenia canadiana in semn de protest pentru abuzurile la care fusesem supus de catre firma MMM Group (unul din “cuirasatele” CANADEI) si cred ca s-au asteptat ca eu sa nu mai fiu in Canada la acea ora, numai ca daca m-as fi intors candva in Canada sustragandu-ma acestui proces aveam de executat doi ani frumosi de puscarie nemaipunand la socoteala faptul ca in 1998 Romania semnase conventia de extradare cu Canada.
Asa ca daca paraseam Canada cu draga inima eram arestat de catre Politia Romana si urcat in avionul de Canada pentru a executa cei doi ani plus ca in acel moment erai deja “vopsit” pe viata plus ca trebuia sa duci in spate toate enormitatile acelea de un penibil jenant. Nu stiu pe unde te-ai mai fi putut preumbla in lumea asta cu asa o carte de vizita si cu o “coada” prefabricata de o asemenea dimensiune…Vorba lui Toma Caragiu: “ce soparla frate ca asta e ditamai crocodilul”
Numai ca D-zeu avea alt plan cu si pentru mine…Va urma. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Tablete pentru elevi, furate din sediul Primăriei Popeşti-Leordeni şi amanetate în Bucureşti

Incisiv

Publicat

pe

De

11 tablete au fost furate din sediul Primăriei Popești-Leordeni de un tânăr de 28 de ani, care le-a amanetat apoi în București. Bărbatul s-a ales cu dosar penal, informează Medifafax.

Poliția Ilfov anunță că furtul celor 11 tablete a avut loc în perioada 10-18 septembrie, prejudiciul total fiind estimat la aproximativ 5.500 de lei.

Surse judiciare au declarat că tabletele au fost furate din sediul Primăriei Popești-Leordeni. Polițiștii au recuperat, până în prezent, şase dintre cele 11 tablete. Bărbatul bănuit de furt s-a ales cu dosar penal pentru furt, urmărirea penală fiind efectuată sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu.

O fundație învață școlile din România cum să acceseze fonduri pentru tablete

World Vision România consiliază și ghidează școlile pentru accesarea fondurilor nerambursabile ce pot fi folosite pentru achiziția de tablete, echipamente de protecție și containere mobile.Reprezentanții instituțiilor de învățământ au solicitat suport pentru realizarea și depunerea documentației

Zilele acestea, Fundația World Vision România trimite în comunitățile sărace măști, mănuși, combinezoane și dezinfectant ca parte a intervenției de urgență pentru copiii și școlile din mediul rural.

Începând din această săptămână, școlile din comunitățile defavorizate în care activează Fundația World Vision România primesc suport și consultanță din partea experților organizației pentru folosirea sistemului MySMIS, pus la dispoziție de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), prin care potențialii beneficiari pot aplica pentru finanțare în diverse programe.

 

Citeste in continuare

Actualitate

Român dispărut după ce i s-a făcut rău în microbuz la vama Calais. Familia, disperată: „Nu știm absolut nimic de o săptămână!”

Incisiv

Publicat

pe

De

Ioan Filip, un bărbat de 50 de ani, este căutat cu disperare de familie după ce a plecat, în urmă cu o săptămână din România în Anglia, la muncă. Bărbatul, originar din Rotbav, județul Brașov, a plecat pe 11 septembrie cu un microbuz cu direcția Marea Britanie. Însă, la un control la vama Calais, Franța, românului i s-a făcut rău. Familia spune că ar fi suferit o criză de epilepsie. Potrivit mărturiilor șoferului microbuzului cu care călătorea, Ioan a fost preluat de o Ambulanță, după care a dispărut fără să mai dea niciun semn.

„A plecat pe data de 11 septembrie din România cu intenția de a ajunge în Anglia la muncă. În Franța, la frontiera cu Anglia la euro tunel Calais, a făcut o criză de epilepsie. De acolo l-au preluat cei de la Ambulanță, iar de atunci nu mai știm absolut nimic despre el”, a povestit Alexandra Filip, fiica lui Ioan, pentru StiriDiaspora.ro.

Fiica bărbatului spune că l-a sunat cu disperare: „Telefonul a sunat o singura dată și s-a închis”

„Avea telefonul, am încercat sa sunam pe el dar nimic… I-am reîncărcat cartela, am activat roamingul, după am sunat. A sunat o singura dată și s-a închis. Avea buletinul, bani mulți nu cred ca avea la el. Ultima data am vorbit eu cu el în jur de ora 10 – 11 dimineața atunci aștepta autobuzul sa plece”, a mai povestit Alexandra.

Familia își pune toate speranțele în autorități și în toți românii care pot oferi informații.

Familia a anunțat autoritățile și a fost la Poliție pentru a da declarații

Familia își pune toate speranțele în autorități și în toți românii care l-au văzut sau care l-ar putea vedea.

„Vrem doar să îl găsim sa îl aducem acasă”, transmite fiica lui Ioan.

 

Citeste in continuare

Actualitate

Aniversări, 20 septembrie | Agenţia AMOS News

Incisiv

Publicat

pe

De

  • Astăzi îşi aniversează ziua de naştere:

Adrian Solomon, deputat PSD de Vaslui (n. 1977);

Alex Simu, instrumentist, membru al formaţiei de jazz Centru Civic (n. 1981);

Andreea Mantea, vedetă TV (n. 1986);

Dan Mihai Leompescu, cântăreț și instrumentist (n. 1976);

Dorel Covaci, deputat PSD de Timiş (n. 1950);

Filonaș Chiș, prefect temporar al Sălajului (n. 1950);

Laura Lavric, solistă de folclor (n. 1946);

Marius Chivu, critic literar, scriitor, traducător și jurnalist (n. 1978);

Mircea Săndulescu, scriitor (n. 1945);

Petre Got aka Petre Gott, poet și jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1937);

Petre Opriș, istoric militar (n. 1968);

Răzvan Petrescu, dramaturg, editor și prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1956);

Victor Ponta, f. Prim-ministru al României, f .preşedinte PSD (n. 1972);

 

o~- Comemorări: -~o

Marian Hudac, actor (n. 20 septembrie 1934 – d. 29 ianuarie 1996); 

Citeste in continuare

Parteneri


Harmony Beauty Salon Ploiesti

Salon HARMONY, str Cantacuzino din Ploiești (intersecția Moș Craciun )
Servicii oferite :
- micropigmentare sprâncene
-extensii gene
- coafor
-unghii gel
-Cosmetica / tratamente cosmetice
- sala Fitness pt femei
FACEBOOK: https://www.facebook.com/Harmony-Beauty-Salon-278929815636909/

Partener special – probleme juridice

Știri calde

Exclusiv2 zile ago

Votează Bogdan Toader- Președintele Consiliului Județean Prahova! Poziția 4 pe buletinul de vot!Votează Alianța pentru Prahova!

Votează Bogdan Toader- Președintele Consiliului Județean Prahova! Poziția 4 pe buletinul de vot!Votează Alianța pentru Prahova!  

Aveti un Pont3 zile ago

Model de administratie liberala- Filipestii de Padure – Prahova/Falsuri, abuzuri, delapidari, distractii la mare si nu numai, totul pe banii publici/Clanul Sportivilor (I)

Cu toate ca”Regina” PNL Prahova „plange” si asta o face de obicei atunci cand eclozeaza mai multe si apare lupta...

Aveti un Pont5 zile ago

Model de administratie liberala/UN NOU INCENDIU, IERI SEARA, LA GROAPA DE GUNOI DIN ARICESTII RAHTIVANI, la firma unde candidatul PNL la Primaria ARICESTII RAHTIVANI – Mihai Viorica – este agent IMOBILIAR (II)

Incendiu la Ecomaster Service, din nou, si seara trecuta. Deci, temerile cetatenilor din comuna Aricestii Rahtivani sunt din ce in...

Aveti un Pont6 zile ago

Model de administratie liberala/INCENDIU LA GROAPA DE GUNOI DIN ARICESTII RAHTIVANI, la firma unde candidatul PNL la Primaria ARICESTII RAHTIVANI – Mihai Viorica – este agent IMOBILIAR

Sambata la orele 18.00 unul din cititorii ziarului Incisiv de Prahova, ne-a transmis pe emailul redactiei un filmulet cu mesajul...

Aveti un Pont7 zile ago

UPDATE/Haosul dintr-o institutie publica din subordinea primarului liberal Adrian Dobre, un primar garantat de Andrei Volosevici/Adrian Vaida este trimis la deschiderea anului scolar de către șeful Poliției Municipale, Manea Cristian, chiar daca gardianul public a fost in contact cu persoane depistate cu Covid!

Jurista Poliție Locale Ploiești, Zafiu Oana Mihaela, a fost depistată pozitiv Covid-9. Din această cauză, „secretara” institutiei, alias Vasilescu Gabriel...

ghid targetare facebook ads 2020 ghid targetare facebook ads 2020
Administratie1 săptămână ago

Ghid Remarketing Prin Facebook Ads – Romania 2020

Într-un scenariu ideal, toți vizitatorii site-ului dvs. ar decide să cumpere produsele dvs., să se înscrie pentru serviciile dvs., să...

Barfoteca Zilei1 săptămână ago

Model de administratie liberala/Cântăreața fotomodel Codruța Filip, angajată la Sănătate să monitorizeze spitalele regionale

Newsweek publica un material despre cantacioasa de la Ministerul Sanatatii angajata fara concurs. Ministerul Sanatatii dezminte, spune ca nu exista...

Actualitate1 săptămână ago

Bogdan Toader: Abuz, șantaj și intimidare, metode de campanie, la PNL Prahova

Bogdan Toader, candidatul Alianței pentru Prahova la un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Prahova, acuză reprezentanții Partidului Național...

Aveti un Pont1 săptămână ago

Model de administratie liberala/UN BREZEAN PENTRU BREZENI/VECHIUL SI NOUL CANDIDAT NAE NICOLAE FEREASTRAERU – PRIMARUL CARE A VANDUT CRUCEA BREZENILOR, dand-o, printr-o suveica, in propietate private

Dupa ce am prezentat si dezvaluit in exclusivitate modelele de administratie liberala propuse de PNL Prahova – “Tragi-comedia din „statul...

Aveti un Pont1 săptămână ago

Model de administratie liberala- Brebu – Prahova/”Sa imi suga p_la babele de la biserica…sa imi suga cu popa cu tot…pai acolo e o mahala si niste idioate”/Imi suge mie p_la USR-ul”/Inregistrari audio halucinante…” (I)

Ne cerem scuze pentru vocabularul utilizat de primarul cocalar girat de PNL Prahova! Cu ceva timp in urma am primit...

Aveti un Pont2 săptămâni ago

„Unde dai și unde crapă” poposeste in curtea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) va începe audierile în calitate de suspecți a unor personaje din Prahova...

Aveti un Pont2 săptămâni ago

Campanie electorala dura-marca PNL Prahova/Candidatul PNL la Primaria Comarnic a comandat controale la firmele care sustin PSD-ul si utilizeaza supermanii de la Antifrauda pe post de „bata electorala” (III)

Candidatul PNL la primaria Comarnic, cinstitul liberal Dorian Botoaca (ala care a furat de a rupt, ala care face parte...

Aveti un Pont2 săptămâni ago

OPINIE/După umila mea analiză a primilor 3 candidați cu șanse la Primăria Ploiesti, ținând cont de criterii precum competența administrativă, independența față de partid în urmărirea obiectivelor și caracterul

După umila mea analiză a primilor 3 candidați cu șanse la Primăria Ploiesti, ținând cont de criterii precum competența administrativă,...

Aveti un Pont2 săptămâni ago

Tragi-comedia din „statul Republica PLOIESTI”/Increngaturi periculoase: DNA, DIPI, Negulescu Mircea, Sergiu Lascu, Laura Codruta Kovesi, Adrian Dobre si Andrei Volosevici/Recompensa administratiei liberale fata de gasca penala (I)

Chiar daca PNL si Andrei Volosevici se comporta la Ploiesti de parca nu ar fi avut primar in functie, trebuie...

Actualitate2 săptămâni ago

Reamintim ca – ziarul Incisiv de Prahova a lansat o aplicatie de mobil care ofera utilizatorilor posibilitatea sa gaseasca toate stirile importante intr-un singur loc/Ne respectam pentru ca va respectam!

Ziarul Incisiv de Prahova a lansat o aplicatie de mobil care ofera utilizatorilor posibilitatea sa gaseasca toate stirile importante intr-un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!