• Astăzi îşi aniversează ziua de naştere:

Adriana Veronica Holhoș-Stoian, jucătoare de handbal (n. 1987);

Alina Sorescu, cântăreață și prezentatoare tv (n. 1986);

Alexandru Gheorghiu, actor al Teatrului Nottara (n. 1977);

Anemona Niculescu, actriță (n. 1979);

Anna Tamaş, artist decorator (n. 1945);

Constantin Berechet, f. deputat PD/FSN de Teleorman (n. 1956);

Constantin Sava, f. senator, f. secretar general al Senatului (n. 1949);

Cristian Brăneț, fotbalist (n. 1977);

Fabian Anton, jurnalist și editor (n. 1975);

Gheorghe Răducanu, preşedinte al Partidului Romilor Social Democrat (n. 1951);

Ion Lostun, preşedintele Camerei Notarilor Suceava (n. 1949);

Ionel Pascota, Maestru al Sportului la motociclism (n. 1979);

Lavinia Stan, profesoară de științe politice (n. 1966);

Marcel Lucaciu, eseist și publicist (n. 1966);

Madalina Draghici, vedetă TV (n. 1988);

Mihail Iușut, f. deputat FSN de Giurgiu (n. 1953);

Mircea Geoană, politician, f.preşedinte al Senatului, f. preşedinte al PSD (n. 1958);

Miruna Boruzescu, pictor de costume (n. 1945);

Oreste Alexandru Scarlat Teodorescu, jurnalist (n. 1975);

Ovidiu Alin Hațegan, medic, arbitru de fotbal (n. 1980);

Pamfil Bilțiu, folclorist (n. 1939);

Ramona Maier, jucătoare de handbal (n. 1979);

Teodor Drăgulescu, compozitor (n. 1932);

Vasile Pavel, lingvist (n. 1934);

o==–  Comemorări:  –==o

Gheorghe Iliescu-Călinești, sculptor (n. 14 iulie 1932, Călinești, jud. Argeș – d. 12 martie 2002); 

Lucian Bratu, regizor (n. 14 iulie 1924, București  – d. 9 mai 1998, București)

Mădălina Manole, solistă vocală (n. 14 iulie 1967, Vălenii de Munte, jud. Prahova – d. 14 iulie 2010, Otopeni, jud. Ilfov)

Miruna Boruzescu, creatoare de costume de teatru și film (n. 14 iulie 1945, Craiova – d. 4 aprilie 2014, Villecresnes, Val-de-Marne, Franța)

Theodor Drăgulescu, compozitor (n. 14 iulie 1932 – d. 6 iulie 2002)

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit luni seara, la un post de televiziune, despre evoluția epidemiei de coronavirus în România, în contextul în care zilnic se înregistrează tot mai multe cazuri.

Astfel, Nelu Tătaru a precizat că că măsurile de relaxare depind de mai mulți factori, iar prelungirea stării de alertă este aproape iminentă. De asemenea, ministrul Sănătății a declarat că este posibilă și carantinarea unor anumite localități.

„În acest moment nu avem evoluție pentru o stare de urgență. Noi suntem pregătiți pentru 14 zile să avem o evoluție, poate un 700, cu alternanță, dar prelungirea unei stări de alertă e aproape iminentă. Suntem într-o stare în care eram pregătiți de la 1 iulie pentru noi măsuri de relaxare, dar nu mai e cazul. Măsurile de relaxare depind de evoluție, evoluția depinde de sistemul medical, dar și de populație și de agenții economici care trebuie să respecte niște reguli”, a declarat Nelu Tătaru la B1 TV.

Ministrul Sănătății a afirmat că este posibilă carantinarea unor localități

„E posibilă carantinarea unor anumite localități, unor anumite regiuni, dar în general e mecanismul izolării de care avem nevoie. Acel pacient în izolare își consumă boala. Nemergând în mediul său, nu face acea transmitere și se închid focarele. Dacă nu acceptăm, mergem la acele distrații la mare, fără distanțare, fără măști… Guvernul și-a asumat măsuri de relaxare într-un context în care acestea au fost discutate cu agenții economici, care și-au asumat regulile. Noi am avut discuțiile astea în contextul scăderii cazurilor, în contextul în care am avut o perioad grea, economia a scăzut, populația a răbdat, merita niște măsuri de relaxare într-un context în care poate nu era chiar favorabil unor măsuri de relaxare, dar ne-am asumat. Vor veni controale. Fiecare relaxare a venit după discuții de-ale mele cu miniștrii de resort. Fiecare ministru avea în spate acea presiune a agenților economici care erau tributari lui”, a mai spus Nelu Tătaru.

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat luni, 13 iulie, la ora 13.00, că în ultimele 24 de ore, la nivel național, au fost confirmate 413 noi cazuri de infecție cu coronavirus, astfel că bilanțul total al îmbolnăvirilor a ajuns la 32.948.

În data de 9 iulie, în România s-a înregistrat un număr record al cazurilor de îmbolnăviri cu noul coronavirus, într-un interval de 24 de ore: 614!

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.
 Calendar ortodox: Sfantul Nicodim Aghioritul
 Calendar catolic: Sf. Camil de Lellis, pr. *

Sfantul Nicodim Aghioritul

Sfantul Nicodim Aghioritul s-a nascut in anul 1749 in orasul Naxos, situat in sud-estul arhipelagului Ciclade din Marea Egee. Pana la intrarea in monahism, s-a numit Nicolae Kallivurtzis. La varsta de 16 ani este trimis la Smirna, pentru a deprinde invatatura dascalului Ierotei. Aici a invatat latina si franceza, devenind un bun cunoscator al Sfintilor Parinti, al aghiografiei si sfintelor canoane.
 
In anul 1770, dupa terminarea studiilor, Nicolae se intoarce la Naxos, unde mitropolitul Antimos il angajeaza secretar. La 26 de ani, dupa cateva vizite in Sfantul Munte, intra in monahism, la Manastirea Dionisiu. Dupa doi ani de ascultare, este tuns rasofor si primeste numele de Nicodim.

Episcopul Macarie al Corintului ii va cere sa corecteaze si sa pregateasca pentru tipar „Filocalia”. Este tiparita in anul 1782, in Venetia. Numarul de autori patristici cuprinsi in colectie este de 36 si acopera o perioada de unsprezece secole: IV-XV. Tot la cerearea acestuia revizuieste si Everghetinosul si Despre Impartasania necontenita.

Datorita dorintei de a se darui total rugaciunii in liniste, Sfantul Nicodim Aghioritul paraseste Manastirea Dionisiu si se retarge intr-o chilie aproape de Haries. Doreste sa intre in obstea Cuviosului Paisie Velicikovski, insa, nu reuseste sa ajunga in Moldova din cauza unei furtuni. Intelege din acesta intamplare ca Dumnezeu avea alt plan cu el  si merge sa vietuiasca intr-o chilie din Capsala, din zona pustniceasca intre Karies si Manastirea Pantocrator, unde va copia multe manuscrise. Apoi se retrage intr-o insula aproape pustie langa Eubeea, in anul 1782.
 
Aici, la cererea varului sau, Episcopul Ierotei din Euripos, Sfantul Nicodim a scris „Manualul sfaturilor bune”, sau „Paza celor cinci simtiri”. El invata cum se poate dezrobi mintea (nous) de inlantuirea placerilor simturilor, pentru a-i permite inaltarea prin rugaciunea inimii la cugetarile duhovnicesti ale contemplatiei.
 
Revine in Sfantul Munte si i se incredinteaza traducerea si editarea operelor complete ale Sfantului Simeon Noul Teolog. A redactat si un „Indreptar de spovedanie” care este folosit regulat in Biserica Greaca de azi. El a publicat, de asemenea, doua opere adaptate dupa vestitele carti duhovnicesti din Apus, adica „Razboiul nevazut” de Lorenzo Scuppoli (1589) si „Deprinderi duhovnicesti”, care au cunoscut pana in zilele noastre un mare ecou. Precizam ca daca Sfantul Nicodim Aghioritul a folosit literatura spirituala apuseana, aceasta nu a afectat invatatura lui ortodoxa.
 
Ieromonahul Agapie din Peloponez i-a propus Sfantului Nicodim sa traduca o antologie a Sfintelor Canoane. Dupa doi ani de munca a terminat aceasta opera, pe care a numit-o „Pidalion”. Aceasta lucrare a fost editata prima data la Leipzig, in anul 1800, insotita de binecuvantarea sfantului sinod si a patriarhului ecumenic. In limba romana a aparut tradus in anul 1844 la Manastirea Neamt.
 
Amintim ca Sfantul Nicodim a corectat si pregatit pentru tipar scrierile complete ale Sfantului Grigorie Palama, insa lucrarea a fost distrusa la Viena, in timpul razboiului.

A trecut la cele vesnice pe 14 iulie, 1809. Tomosul de canonizare al Sfantului Nicodim Aghioritul a fost emis de patriarhul ecumenic Atenagora I impreuna cu membrii Sinodului pe 31 mai 1955.

Tot astazi, facem pomenirea:
 – Sfantului Apostol Achila;
 – Sfantului Mucenic Just;
 – Sfantului Cuvios Onisim, facatorul de minuni;
 – Sfantului Ilarie;
 – Sfantului Mucenic Petru cel Nou;
 – Sfantului Mucenic Iraclie;
 – Sfantului Cuvios Nicodim Aghioritul.
 
Maine, facem pomenirea Sfintilor Mucenici Chiric si Iulita.
 
Sursa: CrestinOrtodox.ro