Uncategorized
Cum am căzut în capcana lui Florian Coldea
Zilele trecute, premierul Viorica Dăncilă a făcut din nou nominalizări pentru ocuparea posturilor vacante din Guvern. Un moment numai bun pentru fabricanții de diversiuni. Una dintre acestea l-a vizat pe un anume Dumitru Daniel Chirilă, secretar în Ministerul de Interne, propus pentru un portofoliu la vârful acestei instituții de forță. Instantaneu, au fost lansate pe piață câteva informații devastatoare la adresa acestuia.
Iar ceea ce este extrem de interesant este că autorii diversiunii au lucrat, cum se spune în popor, cu materialul clientului. În fruntea acestora este nimeni altul decât Florian Coldea. Iar eu am căzut în capcana sa. Și iată, abia după câteva zile, încerc să-mi îndrept greșeala. Dacă ea mai poate fi cumva îndreptată.
„Pe surse”, opiniei publice, dar și nouă, celor prezenți în acel moment al nominalizării în platourile unor televiziuni de știri, le-a fost servită o salvă de informații vizându-l pe candidatul de la Ministerul de Interne. Toate false. Toate cu cârlig. Utilizând rezervele sau chiar disprețul și antipatia față de Florian Coldea. Sau chiar față de Klaus Iohannis. Și, înainte de a mă dezmetici, eu și alții care au căzut în aceeași capcană, am aflat – și trebuia să comentăm pe loc – că:
1). Dumitru Daniel Chirilă i-a fost băgat pe gât lui Klaus Iohannis în Administrația Prezidențială în poziția de consilier de către Florian Coldea. Că ar fi, prin urmare, omul acestuia.
2). Că Eduard Hellvig, care cu chiu cu vai a reușit să-i facă vânt lui Florian Coldea de la conducerea operativă a Serviciului Român de Informații, i-a trimis note informative președintelui Klaus Iohannis, avertizându-l asupra acestui fapt. Dar președintele nu a ținut cont de sfaturile lui Hellvig și astfel l-a luat pe Dumitru Daniel Chirilă, integrându-l în aparatul de la Cotroceni.
3). Într-un târziu, Klaus Iohannis a realizat că a fost tras pe sfoară și l-a dat pe Chirilă afară de la Cotrceni.
4). Aruncat peste bord, Chirilă, împins tot de Coldea, a aterizat în brațele PSD, iar Dragnea s-a lăsat convins să-l plaseze în poziția de secretar de stat la Ministerul de Interne.
5). Că, anterior, Chirilă fusese agent la „Doi și-un sfert”, unde se ocupase de poliție poltică.
6). Iar de acolo, când a plecat, a plecat pensionându-se cu o sumă frumușică de bani, peste 7.000 de lei pe lună, la numai patruzeci și ceva de ani.
Să recunoaștem că, având în față pe neașteptate un asemenea portret robot, reacția spontană a unuia ca mine este de respingere a unui asemenea personaj. Cu atât mai mult cu cât, pe loc, fiind pus să comentez această nominalizare în studioul unei televiziuni de știri, a trebuit să-mi formulez o opinie. În aceeași situație, din păcate, s-au aflat și alții. Care și ei au căzut în aceeași capcană. Așa se face că, în scurt timp, spațiul virtual, mai ales, a fost inundat de comentarii negative la adresa acestei idei aparent trăsnite a doamnei Viorica Dăncilă de a-l propune pe acest individ într-o funcție atât de importantă în stat și asta chiar în prag de alegeri. În paranteză fie spus, vedeam prin această nominalizare și o abilă provocare la adresa lui Klaus Iohannis. Îl va refuza acesta pe fostul consilier, în care a avut încredere timp de un an?
Cum aș fi putut eu sau cum ar fi putut alții sau cum ar fi putut chiar redacțiile de investigații ale televiziunilor de știri să verifice cu mare rapiditate autenticitatea informațiilor livrate pe surse și în mod insistent mediei și analiștilor politici? Era imposibil. Dacă mergeai pe Google, ce aflai?
1). Că domnul Chirilă absolvise cursurile Academiei de Informații, fapt perceput astăzi drept un punct negativ după ce au ieșit la lumină practici neortodoxe săvârșite acolo, scoase la iveală chiar de către conducerea SRI.
2). Că, într-adevăr, lucrase la „Doi și-un sfert”
3). Că era adevărat că se pensionase la patruzeci și ceva de ani.
4). Că se confirma și știrea potrivit căreia lucrase timp de un an la Cotroceni în Administrația Prezidențială.
5). La fel se confirma și informația, despre care nu am amintit mai sus, că venise secretar la Ministerul de Interne cu câteva zile înaintea demonstrației din 10 august anul curent din Piața Victoriei.
Unde nu se putea însă obține vreo confirmare? Nimeni nu avea posibilitatea să pună mâna pe telefon și să-l întrebe pe Eduard Hellvig dacă este adevărat sau nu că i-ar fi trimis note informative președintelui Klaus Iohannis, prin care îi atrăgea acestuia atenția asupra faptului că domnul Chirilă urma să fie plantat la Cotroceni de către renegatul Florian Coldea. De ce nu puteam obține niciunul dintre noi informații asupra acestui subiect? Pentru că nimeni nu-i putea cere lui Hellvig să divulge un document strict secret sau conținutu acestuia. Nu puteam să aflăm de la Dragnea, întrucât acesta este după gratii și refuză să comunice cu exteriorul, cum de a ajuns să-l preia pe Chirilă și să-l plaseze practic la butoanele Ministerului de Interne taman în pragul alegerilor europarlamentare și a referendumului și doar cu câteva zile înainte de o manifestare de protest, cea din 10 august, care se anunța de-a dreptul explozivă. Și, firește, unii ca mine nu-l puteam contacta nici pe Coldea, un personaj cu care nu am avut niciun fel de contact, pentru a-l întreba în felul următor: „Domnule general, este adevărat că acest Chirilă este omul dvs. de încredere? Și că dvs. l-ați împins la Cotroceni, apoi în poziția pe care o are la Ministerul de Interne și că tot dvs. ați apăsat pe butoanele pe care încă le mai aveți sub control, pentru a-l proiecta în poziția de ministru de Interne?”. Evident că nu puteam obține de niciunde, pe loc, informațiile atât de prețioase rezumate mai sus. Și astfel tocmai pentru că eu unul suflu și în iaurt când aud de Florian Coldea și am și rezervele mele serioase legate de onestitatea lui Klaus Iohannis, iată, am căzut în capcană, alăturându-mă celor care l-au călcat literalmente în picioare pe Dumitru Daniel Chirilă.
Acum, când mi-am dat seama de greșeală – și am să vă explic în ce fel – încerc să o repar ferindu-mă însă să cad în cealaltă extremă și să încerc să fac din el un erou. Am reușit să aflu în câteva zile cam cu ce s-a îndeletnicit Chirilă în serviciul secret al Ministerului de Interne. Conducea partea operativă. Era unul dintre principalii săi șefi. Se ocupa de rețelele de crimă organizată din interiorul și din afara Ministerului de Interne. În acea perioadă, acest serviciu secret, poreclit „Doi și-un sfert”, încerca să contrabalanseze informațiile furnizate de SRI-ul butonat de Maior și de Coldea și care se profilase ca principală poliție politică a României. Tocmai de aceea, acest serviciu secret a stat ca un ghimpe în ochii lui Traian Băsescu, lui Maior, lui Coldea și doamnei Laura Codruța Kovesi. Sub guvernarea Cioloș, situația s-a tensionat și mai mult, astfel încât practic această instituție a Ministerului de Interne a fost paralizată peste noapte și apoi desființată. Statul subteran a înregistrat atunci una dintre marile sale victorii. Și nu doar Dumitru Daniel Chirilă, ci încă vreo 700 de ofițeri ai acestui serviciu secret, cărora li s-a arătat ușa, au ales să se pensioneze în acel moment, conform unui act normativ care le dădea această posibilitate, dacă îndepliniseră condiția a 22 de ani de muncă.
Și ce am mai aflat făcând uz de relațiile la vârf pe care le am? Că cel care l-a adus la Cotroceni în administrația lui Klaus Iohannis nu a fost nicidecum Florian Coldea și nici Klaus Iohannis însuși, ci George Scutaru. Un om pe care l-am cunoscut, l-am prețuit și-l prețuiesc în continuare și care, să ne amintim, a fost pentru scurt timp după victoria lui Klaus Iohannis consilierul pentru securitate și siguranță națională al acestuia. Și care a fost mătrășit de tandemul Coldea-Kovesi. El l-a adus acolo pe Chirilă. Și ce a făcut Chirilă la Cotroceni? A pregătit în beneficiul președintelui un material amplu, temeinic documentat, despre uriașele rețele de crimă organizată patronate de echipele și prepușii lui Florian Coldea. Iar președintele Klaus Iohannis nu a reacționat în niciun fel. În consecință, Chirilă a demisionat de la Cotroceni. Nu i-a dat nimeni un picior în frund, așa cum fusesem dezinformați.
Mă opresc aici cu relatarea circumstanțelor în care a fost lansată pe piață o salvă fake-news, de care mă fac și eu, iată, responsabil. Recunosc și îmi cer scuze. Chiar dacă asta nu mai poate repara nimic.
Sorin Rosca Stanescu
Președintele Nicușor Dan va participa, în 15 și 16 noiembrie, la Summitul Francofoniei de la Phnom Penh. Pentru România, reuniunea are o miză diplomatică importantă: obținerea sprijinului statelor membre pentru candidatura lui Dacian Cioloș la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF).
53 de state, o agendă axată pe pace
Cea de-a 20-a ediție a summitului îi va reuni pe liderii celor 53 de state membre cu drepturi depline ale OIF. Tema reuniunii, „A reinvesti în pace pentru o prosperitate comună și o stabilitate durabilă”, pune accentul pe cooperarea internațională și pe consolidarea stabilității.
Cioloș, în cursa pentru mandatul 2027–2030
Fost premier al României și fost comisar european, Dacian Cioloș candidează pentru funcția de secretar general al Francofoniei în perioada 2027–2030. Candidatura sa este prezentată ca o oportunitate pentru România de a-și spori influența în comunitatea francofonă și de a aprofunda relațiile cu statele membre.
Planul propus de Cioloș urmărește relansarea și dezvoltarea organizației. O Francofonie mai activă ar putea extinde cooperarea în mai multe domenii, inclusiv în educație și mediul academic, cu beneficii deosebite pentru tineri.
Liderii decid la Phnom Penh
Desemnarea noului secretar general este programată pentru 16 noiembrie, când liderii celor 53 de state membre cu drepturi depline urmează să ia decizia. Rezultatul va arăta dacă România poate obține consensul necesar pentru ca un candidat român să preia conducerea organizației.
Sursa: Administrația Prezidențială.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, propune transformarea funcției civile care coordonează operațiunile speciale într-un post cu influență comparabilă cu cea a secretarilor armelor militare. Schimbarea ar putea redesena raporturile de putere din interiorul Pentagonului și ar consolida rolul forțelor speciale în planificarea și finanțarea apărării.
Într-un memorandum datat 2 noiembrie și făcut public ulterior, Hegseth susține că resursele alocate operațiunilor speciale nu țin pasul cu misiunile și postura operațională actuală. El cere o schimbare de amploare, menită să întărească poziția acestor structuri în cadrul armatei.
O funcție de subsecretar, cu aprobarea Congresului
Propunerea centrală este ca funcția de asistent al secretarului apărării pentru operațiuni speciale și conflicte de intensitate redusă — ocupată în prezent de Derrick Anderson — să fie ridicată la rangul de subsecretar pentru servicii strategice.
O asemenea modificare ar necesita intervenția Congresului. Hegseth a cerut echipei legislative a departamentului să pregătească propuneri pentru ca legislatorii să poată schimba statutul funcției.
Ideea ca forțele speciale să aibă propriul departament militar a mai fost discutată, însă nu a câștigat susținere consistentă în Congres. În schimb, dezbaterea s-a concentrat în trecut pe consolidarea biroului responsabil de operațiunile speciale și pe acordarea unor competențe suplimentare de achiziții Comandamentului pentru Operațiuni Speciale al SUA.
Un titlu nou și acces la cercurile de decizie
Până la o eventuală modificare legislativă, Hegseth vrea ca funcția să poarte și titulatura de „asistent al secretarului de război pentru Biroul Serviciilor Strategice”. Este o denumire alternativă, fără efectul unei schimbări oficiale de nume, care ar urma să fie decisă de Congres.
Memorandumul prevede însă și măsuri pe care conducerea departamentului le poate aplica din interior. Biroul ar urma să fie încadrat în categoria „Cod 2” a ordinii de precedență a Pentagonului, ceea ce i-ar conferi, cel puțin formal, un rang comparabil cu al secretarilor serviciilor militare.
Reprezentantul operațiunilor speciale ar trebui să participe la principalele reuniuni de conducere, de la consiliile pentru priorități și buget până la structurile care stabilesc cerințele comune ale forțelor armate și supraveghează programele sensibile.
Personal suplimentar și 45 de milioane de dolari anual
În termen de 60 de zile, biroul ar urma să primească 75 de angajați civili și 25 de membri ai Statului Major Întrunit. Totodată, biroul de control financiar al departamentului trebuie să identifice anual 45 de milioane de dolari din fondurile pentru operațiuni și întreținere, destinate activității curente a structurii.
Planul indică și intenția de a spori investițiile în capabilitățile forțelor speciale. Hegseth cere ca acestea să fie evidențiate distinct în documentele de planificare a apărării și ca modernizarea, înlocuirea platformelor majore și nivelul de pregătire să primească o atenție sporită.
Departamentele militare ar trebui, de asemenea, să sprijine cerințele forțelor speciale atunci când este posibil, inclusiv prin furnizarea de platforme comune și înlocuirea echipamentelor pierdute în luptă.
Cererile de buget, prioritare în planificarea viitoare
Memorandumul le cere responsabililor de buget să identifice posibilități de finanțare în execuția bugetară pentru anul fiscal 2027. În pregătirea bugetului pentru perioada 2028–2032, solicitările de resurse și personal înaintate de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale ar trebui tratate drept priorități de prim rang, în limitele misiunilor stabilite de conducerea Pentagonului.
Susținătorii unei finanțări mai mari pentru forțele speciale au cerut în trecut creșteri substanțiale. Chris Miller, fost responsabil pentru domeniul operațiunilor speciale și fost secretar interimar al Apărării în ultima perioadă a primei administrații Trump, a pledat pentru un buget anual de 24 de miliarde de dolari.
Critici privind autoritatea și alocarea resurselor
Kori Schake, expertă în domeniul apărării, și-a exprimat scepticismul față de plan. În opinia sa, Hegseth nu poate modifica de unul singur statutul funcției și nici nu poate garanta finanțarea: ambele decizii depind de Congres și de procesul de alocare a fondurilor.
Schake contestă și direcția bugetară propusă, argumentând că investițiile în forțele speciale sunt deja excesive. Ea a invocat observația mareșalului britanic William Slim că războaiele nu sunt câștigate de grupuri restrânse de militari de elită.
Uncategorized
UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a contractat 42 de proiecte de cercetare, în valoare de aproape 200 de milioane de lei, în primele zece luni din 2026
- Proiectele vizează domenii precum neuroștiințele, bolile cardiovasculare și combaterea rezistenței la tratamentele antiinfecțioase
- Universitatea participă la dezvoltarea a trei centre naționale de excelență în cercetarea medicală, cu bugete alocate de 19,1 milioane de lei
- Cercetătorii UMF „Iuliu Hațieganu” au prezentat mai multe invenții cu potențial de aplicare practică în cadrul Technology Transfer Days 2026
Cluj-Napoca, 12 noiembrie 2026 – Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a încheiat, în primele zece luni ale anului 2026, contracte pentru 42 de proiecte de cercetare, cu o valoare cumulată de 198,6 milioane de lei. Proiectele acoperă domenii importante ale medicinei, de la cercetarea bolilor neurodegenerative și cardiovasculare până la dezvoltarea unor noi metode de diagnostic și tratament, inclusiv pentru infecțiile rezistente la medicamente.
Prin aceste proiecte, universitatea își dezvoltă capacitatea de cercetare și participă la inițiative naționale care urmăresc identificarea unor soluții pentru probleme majore de sănătate. O parte dintre cercetări sunt orientate către medicina personalizată, utilizarea inteligenței artificiale și dezvoltarea unor tehnologii care ar putea contribui la diagnosticarea mai rapidă și la îmbunătățirea tratamentelor.
Cercetare pentru boli neurodegenerative, cardiovasculare și infecții rezistente la tratament
Printre proiectele importante din 2026 se numără participarea UMF „Iuliu Hațieganu” la dezvoltarea a trei centre naționale de excelență în cercetare, dedicate unor domenii cu impact major asupra sănătății.
Primul dintre acestea, Centrul Român de Excelență în Neuroștiințe Clinice – NeuRoX, urmărește identificarea unor noi abordări pentru diagnosticarea și tratarea bolilor neurodegenerative, inclusiv Alzheimer. Cercetările vor utiliza tehnologii avansate, precum modele biologice tridimensionale, organoizi cerebrali și inteligență artificială, pentru studierea mecanismelor bolilor și evaluarea unor potențiale terapii.
În domeniul cardiovascular, UMF „Iuliu Hațieganu”este partener în dezvoltarea Centrului de Excelență în Cercetare Avansată Translațională în Boli Cardiovasculare și Neurovasculare – Search-Vasc, care își propune să dezvolte metode mai precise de diagnostic și tratament pentru aceste afecțiuni. Cercetările vizează inclusiv identificarea pacienților cu risc crescut și adaptarea strategiilor terapeutice la particularitățile individuale.
Universitatea participă și la Centrul Național Multidisciplinar de Excelență pentru Combaterea Rezistenței la Tratamentele Antiinfecțioase – ARES, dedicat cercetării infecțiilor rezistente la tratament. Proiectul urmărește dezvoltarea unor noi compuși cu potențial terapeutic și a unor metode de diagnostic rapid, într-un context în care rezistența microorganismelor la medicamente reprezintă o provocare importantă pentru sistemele de sănătate.
Cele trei proiecte sunt dezvoltate în parteneriat cu universități, institute de cercetare și instituții medicale din România, iar implementarea lor se desfășoară până la sfârșitul anului 2030. Bugetele alocate UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca în cadrul acestora însumează aproximativ 19,1 milioane de lei.
„Investițiile în cercetare sunt esențiale pentru dezvoltarea medicinei și pentru capacitatea universităților de a contribui la rezolvarea unor probleme importante de sănătate. Proiectele în care suntem implicați ne permit să dezvoltăm colaborări cu instituții de cercetare și centre medicale, să utilizăm tehnologii avansate și să susținem activitatea unor echipe interdisciplinare. Ne interesează în mod special cercetarea care poate genera rezultate cu aplicabilitate medicală, de la metode mai precise de diagnostic până la noi abordări terapeutice. Un obiectiv important este ca rezultatele obținute în laboratoare să poată fi dezvoltate și valorificate, astfel încât să contribuie, în timp, la îmbunătățirea îngrijirii pacienților”, spune prof. dr. Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Invențiile cercetătorilor UMF „Iuliu Hațieganu”, prezentate în cadrul Technology Transfer Days 2026
O parte dintre rezultatele activității de cercetare a universității au fost prezentate în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului UMF Cluj Technology Transfer Days, organizat în perioada 29–30 octombrie 2026. Evenimentul a reunit cercetători, reprezentanți ai mediului economic, investitori și instituții implicate în susținerea inovării, cu scopul de a facilita transformarea descoperirilor științifice în tehnologii și soluții aplicabile.
Printre invențiile și proiectele prezentate pentru care au fost obținute brevete sau au fost depuse cereri de brevet se numără:
- metode de detectare a bacteriilor Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa, inclusiv prin testare pe teren;
- un pansament sub formă de film, care aderă la piele și este conceput pentru protejarea și regenerarea acesteia;
- geluri cu peptide, dezvoltate pentru remineralizarea și regenerarea smalțului dentar;
- metodă de evaluare a răspunsului la mai multe terapii, prin analiza unor molecule numite microARN-uri;
- un senzor flexibil pentru detectarea, în transpirație și salivă, a unor substanțe implicate în inflamație;
- membrană cu proprietăți de autodezinfecție, activate prin stimulare optoelectrică;
- metodă de detectare în salivă a unor substanțe implicate în glicare, procesul prin care zaharurile se leagă de proteine sau de alte molecule din organism.
Technology Transfer Days 2026 a inclus și Salonul Alianței Universitare G6-UMF, dedicat prezentării rezultatelor cercetării din universitățile medicale membre. Programul a fost completat de sesiuni susținute de reprezentanți ai OSIM, ADR Nord-Vest și ai mediului investițional, dedicate protejării invențiilor, accesului la finanțare și dezvoltării colaborărilor cu industria.
„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă
Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...
M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...
M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”
Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...
Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990
Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
Biroul unde mediul moare cu ștampilă Oficial, pe siglă scrie „Agenția pentru Protecția Mediului Prahova” și „Garda Națională de Mediu...
Pensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi
Promisiunea de An Nou – „Luați de aici… dacă mai rămâne ceva” De la 1 ianuarie 2027, pensiile militare de...
Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister
„Omul de nădejde” al chestorului: 8 luni șef, apoi picat la psihologic În România, țara unde „merge și-așa” e politică...
IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zile
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zile
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zile
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zile
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zile
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu