Actualitate
CIRCULARA NENOROCITA/”Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.
Laura Kovesi si-a pus oamenii sa instruiasca procurorii in spiritul colaborarii cu serviciile de informatii, dezvaluie Lumea Justitiei in exclusivitate. Gasca ce ii invata meserie pe procurori era formata din judecatoarea Dana Titian, procurorii Marius Bulancea, Ion Vasilache si Marius Iacob, dar si actualul judecator ICCJ Horia Valentin Selaru. Kovesi: „Este necesar ca partea investigativ-operativa a activitatii sa fie armonizata… la aceste intalniri participarea ofiterilor SRI apare deosebit de utila”.
Evolutia Laurei Codruta Kovesi de la „procuror cu trei dosare” la „zeita catuselor” a fost posibila cu ajutorul unor documente interne prin care le ordona procurorilor din subordine cum sa ancheteze, pe cine sa ancheteze si impreuna cu cine sa ancheteze. O circulara semnata in 2011 de fostul procuror general al Romaniei Laura Kovesi (foto stanga) ne arata ca inca de pe vremea cand conducea Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de a fi pusa sefa la DNA, Kovesi facuse un obiectiv din prezentarea cu titlu de trofeu a persoanelor inculpate pentru coruptie, in functie de profesiile detinute. Iar cei care acordau un sprijin important in activitatile procurorilor erau nelipsitii ofiteri de informatii ai Serviciului Roman de Informatii, in fata carora anchetatorii trebuiau sa raporteze. Printre cei pe care Laura Kovesi se baza in instruirea procurorilor s-a aflat si actualul judecator de la Inalta Curte, Horia Valentin Selaru (foto dreapta).
Documentul pe care Lumea Justitiei il prezinta in integralitate este o circulara ce poarta numarul 677/C/2011 pe care Laura Codruta Kovesi a aprobat-o in calitate de procuror general al Romaniei. In cuprinsul acestui document, transmis tuturor parchetelor din tara, sub necesitatea implementarii dispozitiilor Codului penal si a Codului de procedura penala (intrate in vigoare in 2014) – nicio vorba despre protocolul semnat in 2009 de Kovesi cu directorii SRI George Maior si Florian Coldea – procurorul general al Romaniei ii informa pe procurori ca a dispus organizarea unor intalniri regionale care urmareau aplicarea dispozitiilor din noile coduri in urmatoarele domenii:
1.mica coruptie;
2.evaziune fiscala, contrabanda si spalarea banilor;
3.criminalistica;
4.justitie militara;
5.comunicare publica;
6.practica judiciara unitara.
Pentru fiecare dintre aceste domenii, Laura Kovesi a desemnat cate un apropiat care sa coordoneze intalnirile regionale, la care, in mod obligatoriu, cu nota de „punct distinct”, trebuiau sa participe reprezentanti SRI carora procurorii le prezentau cazuri relevante, „cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Astfel, Circulara pe care o prezentam mai jos demonstreaza ca inca din 2011 Laura Codruta Kovesi avea trasata o tinta foarte clara cu privire la calitatea persoanei cercetate pentru fapte de coruptie, cautand inca de atunci trofee. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta sesiunile regionale coordonate de fostul sau consilier Marius Bulancea, unde erau analizate si dezbatute dosarele privind fapte de coruptie, cu atentia pe condamnari, achitari si pedepsele aplicate si, atentie, „profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie”. In cadrul acestor intalniri regionale coordonate de Bulancea, un „punct distinct” il constituia „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Tinand cont in acel context ca protocolul de cooperare care prevedea constituirea unor echipe mixte formate din procurori si ofiteri de informatii, fusese semnat in 2009 de Parchetul General, prin Laura Codruta Kovesi, si procuroarea Gabriela Scutea, si de Serviciul Roman de Informatii, prin directorul general George Maior si directorul adjunct Florian Coldea, era evident, nu-i asa, sa se cuantifice si rezultatele sprijinului acordat de aceste institutii de informatii.
Judecatoarea Dana Titian instruia procurorii pe comunicare
Potrivit proiectului, pentru domeniile comunicare publica si practica judiciara unitara a fost desemnata in calitate de coordonator nimeni alta decat judecatoarea Dana Titian, la acea data consilier al procurorului general al Romaniei Laurei Codruta Kovesi.
La combaterea micii coruptii a fost desemnat coordonator procurorul Marius Bulancea, la randul sau ocupant al functiei de consilier al lui Kovesi la PICCJ, care trebuia sa organizeze sesiune regionale la care „se impune si participarea ofiterilor din cadrul unitatilor teritoriale ale DGIPI”, si in care, printre altele, sa fie prezentate rezultatele evalurilor dispuse in cursul anului 2010 de instante in cauze privind savarsirea infractiunilor de coruptie pentru care rechizitoriul nu a fost intocmit de DNA, fiind expuse numarul de condamnari nedefinitive sau definitive, achitarile nedefinitive sau definitive, dar si profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie. Desigur, astfel cum am precizat si mai sus, „un punct distinct al intalnirilor regionale” coordonate de Marius Bulancea avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Judecatorul ICCJ Valentin Horia Selaru specializa procurorii alaturi de SRI
Pe partea de criminalistica, Kovesi il desemnase coordonator de intalniri regionale pe cunoscutul procuror Marius Iacob, care mai tarziu la DNA i-a fost si adjunct, si care la acea data ocupa functia de sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica in cadrul Parchetului General, in timp ce pentru domeniul „justitie militara”, fusesera desemnati coordonatori de „lucrare” procurorul sef al Sectiei parchetelor militare, generalul maior Ion Vasilache, dar si fostul consilier al Laurei Kovesi, astazi mare judecator de instanta suprema, Valentin Horia Selaru.
Acelasi Valentin Horia Selaru a fost pus de fostul procuror general Kovesi sa coordoneze si domeniul „combaterea evaziunii fiscale, contrabandei si spalarii banilor”, unde, conform documentului, actiuni precum neachitarea taxelor si impozitelor aferente operatiunilor comerciale derulate, crearea unor grupuri infractionale specializate cauzau „o prejudiciere importanta bugetului general consolidat al statului fiind lezate grav valorile de securitate nationala prevazute de Constitutie si legislatia in domeniul securitatii nationale. Ei bine, sub aceasta palarie, PICCJ a invitat SRI sa ia parte la intalnirile cu procurorii. Caci din document reiese clar ca la intalnirile regionale coordonate de Horia Valentin Selaru se impunea ca fiind necesar ca, „pentru anul 2011”, alaturi de procurori sa participe si reprezentati din cadrul Inspectorului General al Politie Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, dar si Serviciul Roman de Informatii.
Mai mult, in cadrul acestor intalniri se dispune aprofundarea riscurilor, metodelor si modalitatilor de cooperare inter-institutionala necesare obtinerii unor rezultate pozitive in domeniie prioritare, dar si punerea in discutie a noilor dispozitii legale prevazute in noul Cod penal.
Iar pentru ca tacamul sa fie complet, prin ordinul semnat de Kovesi s-a trasat obligativitatea prim-procurorilor de la parchetele de pe langa tribunale ca, „in urma unor analize comune cu conducerile teritoriale ale IPJ, IJPF si SRI, sa prezinte: i) care sunt factorii de risc identificati a fi incidenti in activitatea ilegala desfasurata in domeniile prioritare specifice fraudei fiscale; ii) modalitatea si rezultatele analizelor de informatii provenite din surse deschise si inchise; iii) care au fost si care vor fi domeniile cu caracter prioritar stabilite a fi incidentale in circumscriptia din competenta; iv) metodele stabilite care sa permita monitorizarea domeniilor prioritare”.
De altfel, si in cadrul acestor intalniri, „un punct distinct” avea sa il constituie „prezentarea unor cazuri relevante instrumentate cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii”.
Vazand in integralitate circulara Laurei Codruta Kovesi din 2011, emisa la circa 2 ani de la semnarea protocolului de colaborare cu SRI, al carui continut a fost declarat neconstitutional de CCR, devine evident pentru orice om de buna credinta ca in toti acesti ani, mai cu seama pe vremea cand Kovesi conducea PICCJ si DNA, procuratura a fost sub jugul SRI, fiind emise in tot acest timp tot felul de circulare si note care sa dea senzatia ca activitatile desfasurate alaturi de ofiterii de informatii se situeaza sub umbrela legii.
În timp ce armata americană își reorganizează forțele pentru a putea desfășura rapid drone și alte sisteme fără pilot, școala de operații speciale pregătește o nouă categorie de specialiști: tehnicienii în robotică, încadrați în specialitatea militară 390A.
Prima promoție a absolvit recent cursul, iar cea de-a doua urmează să-și încheie pregătirea printr-un exercițiu de teren la Clarke Range, în Alabama. Scenariul, programat pentru prima săptămână din noiembrie, va pune la încercare capacitatea cursanților de a improviza și de a-și adapta echipamentele în condiții de luptă. Exercițiul se inspiră din lecțiile desprinse din conflictele din Ucraina, Caucaz și Orientul Mijlociu.
„Construim un soldat capabil să adapteze un sistem robotic la misiune, la adversar și la teren”, a declarat generalul-maior Jason Slider, comandantul Centrului și Școlii de Război Special John F. Kennedy al armatei SUA.
Adaptarea, miza exercițiului final
În timpul simulării, amenințările se vor schimba constant, obligând cursanții să-și revizuiască tacticile și să reprogrameze roboții pe loc. Războiul electronic le va bruia comenzile radio, le va bloca accesul la GPS și îi va deconecta de instrumentele de programare cu inteligență artificială disponibile prin cloud.
Cursanții vor trebui să se descurce cu tehnologia pe care o pot transporta și utiliza în teren, inclusiv în condiții dificile. „Când totul se întrerupe, trebuie să poată apela la instrumentele pe care le au la dispoziție și să folosească programele necesare pentru a face robotul să-și îndeplinească misiunea”, a explicat ofițerul tehnic-șef Michael Updike.
La exercițiul final al primei promoții, desfășurat la începutul acestui an, cursanții au echipat o dronă cu patru rotoare cu o cameră HD de 1.000 de dolari și au conectat-o la o rețea descentralizată de tip mesh. Astfel, datele au putut ocoli nodurile afectate de bruiaj.
Inovație fără sprijinul internetului
Pe fronturile din Ucraina, serviciile cloud, modelele lingvistice de mari dimensiuni și chiar navigația GPS sunt adesea perturbate. Chiar și atunci când comunicațiile funcționează, transmisiile radio pot dezvălui poziția militarilor și îi pot expune unor lovituri de precizie.
Din acest motiv, exercițiul final de la Clarke Range este conceput să reproducă presiunea unui câmp de luptă modern: cursanții trebuie să găsească soluții fără acces la internet și fără a se baza pe modele AI mari, conectate la rețea.
Organizatorii au construit intenționat scenarii în care lucrurile pot eșua. Scopul este ca participanții să fie nevoiți să încerce din nou, să-și regândească abordarea și să învețe să continue misiunea chiar și după un eșec.
Mai mult decât operatori sau programatori
Specialiștii 390A nu sunt doar operatori de drone, deși pot pilota astfel de sisteme. Nici nu sunt simpli programatori, chiar dacă pot scrie cod și pot folosi instrumente AI compacte, instalate pe laptopuri robuste, pentru a lucra în teren.
Rolul lor este de a integra sisteme: au cunoștințe aprofundate despre dronele armatei, roboții tereștri și rețelele care le conectează. Ei fac legătura între ofițerii care comandă forțele și militarii care operează sisteme specializate, adaptând echipamentele și modul în care acestea funcționează împreună la cerințele misiunii.
Experiența conflictelor recente arată că specializarea exclusivă în pilotarea dronelor nu este suficientă. Unitățile care nu-și pot adapta rapid tehnologia și tacticile riscă să piardă avantajul în fața unui adversar capabil să se schimbe și să răspundă.
Tehnologia nu înlocuiește rezistența soldatului
Adaptarea nu se limitează la echipamente. Ea presupune și schimbarea tacticilor, precum și capacitatea militarilor de a rezista și de a acționa în condiții grele.
Tehnologia poate ajuta soldatul să ajungă la obiectiv, însă succesul misiunii depinde în continuare de capacitatea acestuia de a opera în teren, de a se apropia de adversar și de a duce lupta până la capăt.
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Dosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN
Într-un colț de Europă unde ploile fug, grâul crapă și fermierii își vând vaca să mai plătească un credit, statul...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații
Dacă în Episodul 2 (aici) l-am disecat pe agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul care s-a împiedicat în propriul body-cam,...
M.A.I. – 12,5% anticorupție – marea majorare care se acordă doar în teorie și se taie la practică
Cum a ajuns Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți să fie palma financiară peste fața celor care previn corupția, dar...
Polițist la facultate: ai uitat de concediu în anul I? Nu-i nimic, vine MAI cu scutirea!
Studenți pe șest, cu bocancul în bibliotecă Sindicatul Europol a întrebat, politicos și la obiect, Ministerul Afacerilor Interne: „Ce facem...
Guvernarea prin FARAise: România, vândută la Washington și taxată la ghișeu
În timp ce românului i se predică austeritate de la tribuna Parlamentului, în birourile de la București și în firmele...
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic
Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu
„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)
Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”
Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe
Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...
-
Exclusivacum 4 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 3 zile
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi