Actualitate
JUSTITIA IN MANA SERVICIILOR
Interviu cutremurator pentru Klaus Iohannis si SRI.
(Preluare Lumea Justitiei):
Dana Girbovan: „Ce a facut Iohannis este o procedura nereglementata constitutional… O Romanie normala inseamna sa fie si transparenta…. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil au afectat justitia… Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa… Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA”.
Acum o sa inteleaga toata lumea de ce presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a refuzat-o pe judecatoarea Dana Girbovan (foto) in fruntea Ministerului Justitiei, si care sunt concret „valorile democatice” pe care nu le impartaseste cu aceasta, astfel cum insusi a declarat. Totul pare sa se rezume la serviciile de informatii, la lupta pe care Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) condusa de judecatoarea Dana Girbovan a dus-o in ultimii ani impotriva serviciilor de informatii, mai cu seama SRI, a imixtiunii pe care acest serviciu de informatii a facut-o grosolan in actul de justitie, dar si a stradaniei de a scoate Justitia din „campul tactic” in care a fost introdusa cu ajutorul unor protocoale de colaborare semnate de trio-ul George Maior – Laura Kovesi – Florian Coldea si declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala.
Intr-un interviu exploziv acordat jurnalistului Marius Tuca in cadrul emisiunii „Marius Tuca Show”, difuzata de Mediafax.ro, judecatoarea Dana Girbovan afirma ca presedintele Klaus Iohannis a urmat o procedura nereglementata constitutional atunci cand a decis sa o respinga la sefia Ministerului Justitiei, alegand sa faca „o cumulare a doua proceduri”, respectiv ca „a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate”.
Trecand peste fierea varsata de criticii fideli ai demersurilor UNJR si ale Danei Girbovan, precum si peste fake-news-urile aparute in perioada in care era propusa pentru functia de ministru al Justitiei, judecatoarea Dana Girbovan se declara siderata de faptul ca nicio autoritate romana nu a fost in stare sa arate institutiilor europene care este de fapt situatia in tara noastra, care sunt institutiile din justitie care functioneaza si care sunt cele care au ajuns sa fie sugrumate de serviciile de informatii, ori mai rau, care sunt efectele imixtionarii in actul de justitie ale unor institutii precum SRI.
In acest sens, Dana Girbovan aminteste episodul din 2016 cand i-a solicitat presedintelui Iohannis si CSAT-ului sa hotararile care vizau justitia dar si transparentizarea procedurii prin care au fost verificati magistratii, astfel incat sa se ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori: „Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala'”.
Acest lucru, dar probabil si faptul ca de-a lungul timpului, la fel ca si in interviul acordat joi, 12 septembrie 2019, jurnalistului Marius Tuca la Mediafax.ro, Dana Girbovan a semnalat maniera ilegala in care SRI a pus ani de zile in executare mandatele de interceptare, tot Serviciul facand si transcriptul si obtinand astfel acces la informatii care nu ii erau destinate, precum si critica permanenta la adresa caracterului ilegal al protocoalelor de colaborare au facut ca Iohannis sa ajunga la concluzia ca nu impartaseste acelasi valori democratice cu presedinta UNJR.
In cadrul interviului acordat de Dana Girbovan nu sunt trecute cu vederea nici episodul cu judecatoarea Andrea Chis din CSM, nici modul in care functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, dar nici activitatea DNA.
Publicam in continuare principalele declaratii facute de judecatoarea Dana Girbovan in cadrul interviului acordat jurnalistului Marius Tuca la emisiunea „Marius Tuca Show” transmisa de Mediafax:
-De ce a fost refuzata Dana Girbovan de Klaus Iohannis:
„In afara de ce a comunicat domnul presedinte in comunicatul de presa, nu a existat o alta motivare a respingerii mele, desi acest lucru este obligatoriu, de a se da un act scris in care sa fie explicate motivele pentru care propunerea nu corespunde. Cata vreme presedintele si-a asumat respingerea individuala a fiecarui membru, astept motivele pentru care nu corespund. A exprimat intr-un mod foarte transant ca valorile constitutionale, democratice pe care le impartasesc ar fi contrare celor impartasite de presedinte si de o parte din cetatenii Romaniei.
(…) In esenta, ce a facut presedintele Iohannis a fost o cumulare a doua proceduri, pentru ca a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate. Este o procedura nereglementata constitutional„.
„A fost datoria mea ca judecator si ca cetatean sa explic si sa spun de ce este periculos sa folosesti populismul”(…).
„Acest lucru ar trebui sa il spuna presedintele. Eu mi-am expus public un program de 12 puncte. In timp am avut pozitii care nu au fost agreate de presedinte, mai ales in calitatea domniei sale de presedinte al CSAT. In 2016, cred, ceream cu insistenta presedintelui si CSAT toate hotararile care vizau justitia si care era procedura prin care CSAT a verificat judecatorii si procurorii din acesta tara, astfel incat sa ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori. Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala”.
-Atacurile politicienilor la adresa Danei Girbovan dupa propunerea la MJ:
„Dezamagitor din punct de vedere… nici macar al coerentei lor”.
-V-ati gandit sa candidati la o functie in stat dupa acest refuz?
„Am vazut ca au aparut in presa astfel de presupuneri. Unele m-au uimit… Domnul Traian Basescu cred ca a facut aceast speculatie. Nu am avut nicio discutie de a intra in politica. Propunerea facuta de doamna premier a vizat exclusiv portofoliul Justitiei. (…)
Erau foarte multe motivele pentru care nu trebuia sa accept aceasta propunere pentru Ministerul Justitiei. Este un act electoral, trei alegeri, o perioada politica foarte complicata, imi va fi afectata credibilitatea, mi s-a spus, dar sa refuz acum, in momentul in care puteam sa fac ceva pentru actul de justitie, ma decredibilizam”.
-Numirea Danei Girbovan, o hartie de turnesol. Surprinsa de reactiile din spatiul public:
„Atacurile vin din partea celor care au contestat actiunile asociatiei UNJR, dar nu am vazut critici punctuale referitoale la actiuni. Una din cele mai acerbe critici este ca as avea o pozitie anti-europeana. Faptul ca am criticat rapoartele CE sau GRECO este explicabil foarte simplu, pentru ca ele contineau informatii eronate, care au plecat tot din Romania si care erau baza acestor rapoarte si recomandari. Suntem intr-un cerc vicios.
Un prieten adevarat este cel care iti spune cand gresesti. La fel este si in cazul Romaniei. Faptul ca noi spunem ca da, sunt foarte bune recomandarile si le aplicam imediat, nu este o solutie. Noi am aratat punctual, argumentat, de ce unele recomandari nu sunt corecte. Asta inseamna sa avem un dialog constructiv. Eu sunt formata ca judecator. E ca si cand ai da o hotarare intr-un dosar pentru ca partea care iti pretinde ceva are credibilitate”.
-Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie
„Ceea ce GRECO spune ca este o anomalie, referitor la SIIJ, este prevazut intr-un document al Consiliul Judecatorilor Europeni.
As avea curiozitatea de a vedea care au fost pozitiile autoritatilor romane fata de aceste rapoarte. S-ar putea problema sa fie din partea Romaniei care nu poate sa prezinte si sa explice argumentat aceste rapoarte.
Pe procedura ad-hoc de la GRECO, daca Guvernul roman avea observatii, trebui sa le trimita in termen de o luna. Romania nu a trimis observatiile, pentru a fi atasate Raportului GRECO. La fel, Comisia Europeana, inainte de a publica Raportul, trimite un draft Guvernului.
In aceasta Sectie de investigare a infractiunilor din justitie stim cine lucreaza. Nu exista nicio implicare a politicului, ii vedem la interviul din fata comisiei formate din judecatori si procurori. Foarte greu de inteles si de-a dreptul revoltator este de ce se ignora toate problemele care au existat in Serviciul de anchetare a magistratilor din DNA, in ceea ce priveste dosarele cu magistrati. Au fost judecatori anchetati pentru solutiile pronuntare, ceea ce era un caz clar de incompatibilitate.
Avem acum un serviciu mult mai transparent, unde se prezinta anual un raport, au mandate clare, au experienta”…
-Acuzatiile aduse de judecatoarea Andrea Chis:
„Am cerut fata de gravitatea acestei acuzatii sa prezinte care este ziarul si care este jurnalistul. Dansa a revenit spunand ca este vorba de site-ul comisarul.ro. Or, este inaccetabil, este un site de fake-news, iar tu ca judecator sa spui ca un astfel de site este o sursa credibila. Voi sesiza Sectia pentru judecatori cu privire la acest lucru. Voi face o cerere de aparare a independentei si reputatiei profesionale.
Categoric nu m-am intalnit cu Iordache. Nimeni nu m-a sunat sa ma intrebe daca este adevarat sau nu dupa publicarea articolului, in schimb, dupa sedinta CSM au aparut titluri si am fost sunata si intrebata daca am fost in casa unui om politic”.
-Arhiva SIPA:
„Aceasta Arhiva care a generat multe suspiciuni de santaj la judecatori a creat multe discutii. Ministrul Toader a dat o hotarare prin care a spus ca urma sa fie reinventariata Arhiva SIPA, urmand ca semestrial sa fie facute raporarte. Au trecut 2 ani, ar fi trebui sa fie 4 rapoarte pana acum, dar noi nu avem nicio informatie. Este o pata neagra la adresa Justitiei. Este adevarat sau nu ca Arhiva SIPA a fost un instrument de santaj al judecatorilor si procurorilor? Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA!”
-Protocoalele SRI-PICCJ-ICCJ
„Nu au fost desecretizate actele de denuntare a acestor protocoale ilegale. Inclusiv SIE a avut protocol incheiat cu PICCJ.”
-Centrul National de Interceptare al SRI
„Nu exista o lege de infiintare a Centrului National de Interceptare. Este o institutie infiintata pe un act CSAT, iar prin OUG 6 a fost scoasa la suprafata. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil, au afectat justitia”.
„Nu stiu daca exista in continuare protocoale in vigoare, pentru ca nu au fost inca desecretizate. SRI, SIE, CSAT sa spuna. Instantele au inceput sa ceara in baza Deciziei CCR daca probele au fost obtinute cu sprijinul SRI, si procedeaza la eliminarea acestora din dosare.
Exista un raport al Inspectiei facut pe baza acestor protocoale care are, daca nu ma insel, 19 anexe secrete, asta apropo de cat de departe suntem inca de normalitate. Si eu vreau o Romanie normala, si o Romanie normala inseamna sa fie si transparenta.”
-Procurorii trebuie sa fie magistrati?
„Ar fi mai bine sa existe doua Consilii superioare diferite pentru a nu mai exista confuziune intre rolurile celor doua. S-a facut aceasta separare a carierelorf prin modificarile la Legile Justitiei si a fost un lucru cerut de catre asociatiile profesionale si de magistrati”.
-Propunerea UNJR ca racoloarea sau tentativa de racolare a magistratilor de catre serviciile de informatii sa fie pedepsita intre 5 si 10 ani inchisoare.
„Aceasta prevedere este lege, este in vigoare, a fost adoptata de Parlament in procedeul de adoptare a Legilor Justitiei. UNJR a venit cu acest amendament, de a se pedepsi aceasta racolare. Exista obligatia fiecarui judecator si procuror ca nu sunt colaboratori si ofiteri acoperiti. CSAT are obligatia de a-i verifica, iar rezultatul verificarilor paote fi atacat in instanta”.
-Cazul Tiberiu Nitu:
„Mi se pare nedrept sa vorbim de un astfel de caz. Tiberiu Nitu a fost un caz concret care arata vulnerbabilitatea unui magistrat. Acest caz care nu apare in rapoartele europene”.
Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa. Faptul ca SRI punea in executare mandatele de executare si facea si transcriptul dadea posibilitatea sa culeaga informatii. Asa s-a oferit accesul SRI la o masa de informatii la care in mod normal nu aveau acces”.
-Va accepta o noua propunere in functia de ministru al Justitiei?
„Voi decide in functie de circumstante”.
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 19 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 11 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



