Actualitate
De ce a scazut sub 2,85 milioane numarul de scolari si prescolari care au inceput scoala ieri
În urmă cu 4 ani, populația școlară la începutul anului școlar 2015-2016 era de 2.939.356. În patru ani, numărul celor care începe școala în septembrie a scăzut 114.762. Scăderea a înregistrat o medie anuală de 28.690 de copii pierdere a sistemului de învățământ românesc. Cititi continuare, aici:
De ce a scazut sub 2,85 milioane numarul de scolari si prescolari care au inceput scoala ieri
Pentru prima oară în istoria de după 1990 a României, numărul de elevi și copii de grădiniță care începe anul școlar (2019-2020) a scăzut sub 2,85 milioane. Azi, 2.824.594 elevi și copii însriși au început școala. Spre comparație, în urmă cu 4 ani, populația școlară la începutul anului școlar 2015-2016 era de 2.939.356. În patru ani, numărul celor care începe școala în septembrie a scăzut 114.762. Scăderea a înregistrat o medie anuală de 28.690 de copii pierdere a sistemului de învățământ românesc. Anual. În 2018, 44.048 de cetățeni români cu vârstă între și 19 ani au EMIGRAT din România.
De ce?
Explicația am dat-o într-un articol anterior, și o reiau, pe scurt, aici, însoțită de fapte: numai în 2018 un număr de aproape 30.000 de copii în vârstă de până la 14 ani a părăsit definitiv România.
Românii pleacă cu tot cu familii într-o măsură din ce în ce mai mare. Aproape 12.000 de copii de până la 4 ani au părăsit definitiv România în 2018 cu familiile lor. 30.000 de copii în vârstă de până la 14 ani au părăsit România în 2018, împreună cu familiile lor.
Vreți să știți ce a făcut forța de muncă hiper-activă în 2018? Ei bine, a emigrat. 38.000 de persoane în vârstă de 25-29 de ani au părăsit România, iar plecarea românilor cu vârste cuprinse între 20 și 44 de ani a înregistrat un vârf în 2018: 144.463 de persoane. Cât întreaga populație a orașului Sibiu sau cea a orașului Bacău. Dispărută într-un singur an.
Citiți continuarea articolului din PS News, și explicația pe care am oferit-o, mai jos precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:
S-ar putea să vă intereseze și structura anului școlar 2019-2020, inclusiv a vacanțelor:
- Semestrul I: 9 septembrie 2019 – 20 decembrie 2019
- Vacanta de iarnă: 21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020
- Semestrul II: 13 ianuarie 2020 – 12 iunie 2020
- Vacanta de primavara: 4 aprilie 2020 – 21 aprilie 2020
- Vacanta de vara: 13 iunie 2020 – ??? septembrie 2020.
“Cum și de ce fug românii de creșterea economică peste așteptări”
Încă 239.000 de români au emigrat în 2018 (aproape cât întreaga populație a orașului Brașov) în cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere economică, potrivit datelor transmise astăzi de Institutul Național de Statistică. Dacă ritmul se păstrează și în 2019 (și văzând tendința permanent ascendentă din 2015 încoace are motive să facă asta), până la finalul zilei de azi, încă 655 de români spun ,,La revedere România’’.La fel până la finalul anului. Mai dispare așa, în 2019, populația echivalentă a Galațiului sau Craiovei.
Am folosit ,,la revedere’’ și nu ,,pa’’ întrucât datele INS sunt netezite de numărul imigranților. Da, în aceeași perioadă (2018), 181.000 de persoane au imigrat în România. Datele furnizate de INS astăzi nu relevă câte persoane sunt de naționalitate română – repatriate sau chemate în misiune (pentru detalii apelați cu încredere la USR) și câte persoane sunt de altă naționalitate, imigranți reali în România. Ceea ce putem extrage însă chiar și din aceste date incomplete este că dinamica persoanelor imigrante (care vin în România) este mai alert în privința celor de alte naționalități, în condițiile în care deficitul de forță de muncă generat de micșorarea României din punct de vedere al populației este din ce în ce mai mult acoperit de forță de muncă ex-comunitară.
Chiar și așa, numărul celor care au părăsit țara în 2018 a fost mai mare cu 57.582 decât numărul celor care au ales să devină rezidenți ai României. Împreună cu sporul negativ al populației (numărul persoanelor decedate este semnificativ mai mare decât numărul nou-născuților), tendința a condus la o pierdere de 125.500 de persoane din populația României într-un singur an – 2018. Anul trecut, populația României s-a micșorat cu 0,6%. Din 2014 până în 2018, populația rezidentă a României s-a micșorat de la 19,87 milioane la 19,4 milioane. Așa că, în plină perioadă de expansiune economică (2014-2018), România a pierdut net 465.000 de persoane, ca populație. Mai mult decât cele 400.000 de locuri de muncă pierdute în perioada recesionistă 2009-2012.
În adâncimea lor și privite istoric, datele INS sunt mai dramatice: numărul persoanelor care au părăsit România(emigranți) doar în ultimii 4 ani se apropie de un milion (855.175 din 2014 până în 2018) prag ce va fi depășit în 2019. Sau aproape 4,5% din populația României în condițiile în care pierderea netă de populație a fost de 465.000 în aceeași perioadă (2,3%).
Românii pleacă cu tot cu familii într-o măsură din ce în ce mai mare. Aproape 12.000 de copii de până la 4 ani au părăsit definitiv România în 2018 cu familiile lor. 30.000 de copii în vârstă de până la 14 ani au părăsit România în 2018, împreună cu familiile lor.
Vreți să știți ce a făcut forța de muncă hiper-activă în 2018? Ei bine, a emigrat. 38.000 de persoane în vârstă de 25-29 de ani au părăsit România, iar plecarea românilor cu vârste cuprinse între 20 și 44 de ani a înregistrat un vârf în 2018: 144.463 de persoane. Cât întreaga populație a orașului Sibiu sau cea a orașului Bacău. Dispărută într-un singur an.
Desigur, nu sunt sociolog pentru a da un verdict clar în privința motivelor emigrării din România, dar pot intui: lipsa certitudinilor privind dezvoltarea României, mimarea administrării eficiente – de facto proasta administrare, lipsa oportunităților reale într-un stat capturat de către corupți/politruci/incompetenți indiferent de partid, mimarea opoziției, politici permanente de creștere fragilă pe datorie, toate ținând România în subdezvoltare.
Și pentru că aceia care au plecat au realizat că în România nu a fost demarat de nicio forță politică un ciclu real de creștere economică, România crescând economic mai mult din întâmplare.
Creșterea economică din acest ciclu economic pe lângă faptul că accelerat depopularea a adâncit și inegalitatea. Clasa de mijloc (și așa fragilă în România) și-a văzut standardul de viață stagnând, în beneficiul celor cu venituri mari și a unei bune părți neproductive din aparatul politico-bugetar, care au capturat în ultimii ani o parte tot mai mare din veniturile și averea națională.
Cei care au plecat au simțit că oportunitățile se îngustează în România și au simțit că, pe fondul mimării creșterii economice reale, pentru prima dată în ultima sută de ani (în 4 generații) riscă faptul ca această generație să o ducă mai rău decât au dus-o părinții lor. Cash-ul tezaurizat în bănci de cei privilegiați (ale căror salarii din administrație mari au devenit și mai mari, ale căror pensii speciale au devenit și mai speciale) nu a fost angajat în activități productive pentru economie. Băncile au fost încurajate permanent să îndatoreze populația la dobânzi mari, tăindu-le din perspectivă iar companiilor limitându-le potențialul antreprenorial. Ciclul sănătos de creștere economică a fost inversat: ar fi trebuit să înceapă printr-o performanță financiară și politică care să asigure plasarea în economie a banilor adevărați, nu a celor puși pe numele mamelor diverșilor Cristi Borcea, cu proveniență dubioasă în contextul puternicii înclinații a tuturor guvernelordin 2014 încoace pentru albirea sumelor provenite din infracțiuni, prin cod fiscal.
Finalitatea acestui ciclu (și nu debutul) ar fi trebuit să fie majorarea salariilor și nu o politică salarială care de fapt a fost politică de ajutor de stat, și pe care, de facto, au implementat-o administrațiile, întrucât majorarea salariilor (necesară) nu a fost însoțită de restructurare. 4,3% din populația României a emigrat în ultimii 4 ani. Ați regăsit o scădere similară a aparatului bugetar? Nu, ci din contră, o creștere. Nu bugetarii sunt de vină, ci aceia care au capturat economia bazându-se pe faptul că o bună parte din populația României nu dă doi bani pe lege, iar o proporție și mai mare din rândul celor care ar trebui să fie legea (procurori judecători) raportată la numărul total din casta lor, nu dă doi bani pe lege.Așa cum am detaliat, aici.(Irinel I.).
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



