Actualitate
O recesiune nu mai poate fi evitată în România
Să ne fie clar: o recesiune nu mai poate fi evitată în România. Soluții pentru domolirea ei încă există dar autoritățile ar trebui să se concentreze în primul rând pe recunoașterea ei, aplicarea de măsuri rapide, ferme și țintite în scopul diminuării severității recesiunii care va urma. Doar că domniile lor, fie ele autoritate fiscală sau monetară, încă nu realizează, instituțional, că numărătoarea inversă spre recesiune a început. Individual însă realizează. Am detaliat pentru PS News, precizeaza analistul Soviani Radu:
Numărătoarea inversă spre recesiune a început
O criză nu reprezintă neapărat o recesiune (o contractare generalizată și abruptă a economiei), atâta timp cât formarea ei este identificată din timp iar autoritățile încep să ia măsuri imediate, graduale, progresive și mai ales, țintite acolo undeeste nevoie. Ceea ce în România nu s-a întâmplat din 2015 încoace.
Din 2015 încoace, România și-a construit propria criză bugetară, prin stimuli fiscali nenecesari într-o perioadă de creștere economică (reducerea TVA prea târziu și prea mult, nefiind progresivă, majorarea tuturor salariilor din sectorul public fiind făcută fără restructurare, și inițiindu-se sarabanda majorării pensiilor uriașe ale ,,oamenilor serioși’’). Cu alte cuvinte, administrația fiscală a pus foc, iar apoi, gaz peste foc.
Ca Popicu de la Caracal, a intervenit și Banca Națională. Văzând focul, i-a dat mai mult oxigen, ,,tunurile’’ politicii monetare – BNR, fiind folosite ca un biet arzător improvizatde vizuină În 2015, când începea sarabanda stimulilor fiscali nenecesari BNR a redus rata de dobândă cheie și nu a majorat-o, păstrând dobânzile jos pentru o perioadă prea mare de timp, stimulând la rândul ei, nenecesar, în primul rând consumul pe datorie și creditele de consum ale statului.
Inflația a început din nou să afecteze ceea ce ar fi putut să fie o economie robustă, câștigurile pentru cei cu venituri mici fiind erodate de majorarea prețurilor și de îndatorare, rămânând robuști ,,oamenii serioși’’ – cei care au fost stimulați, nenecesar – în general cei cu venituri mari din administrație sau pensionați fără contribuție și perioadă de contributitivitatepe măsura pensiilor. Am ajuns astfel în criză bugetară (veniturile conjuncturale date de supra-inflamarea creșterii economice sunt deja mult mai mici decât cheltuielile fixe iar diferența se acoperă din împrumuturi de consum cu prețuri din ce în ce mai mari). Este doar o chestiune de puțin timp până când pragul de 3% din PIB deficit bugetar va fi depășit semnificativ, marcându-se criza bugetară 2.0 și apropierea numărătorii inverse spre recesiune, de final.
Administratorii finanțelor s-au mirat și ei că merge sarabanda împrumuturilor – că reușesc să ia bani pe termen lung pentru acoperirea cheltuielilor curente, la dobânzi mai mici decât dacă ar fi fost o economie globală normală. România se împrumută mult mai scump decât Bulgaria (care are finanțe publice sănătoase) și chiar decât Grecia (țară hiperîndatorată), mai grav fiind că banii aceștia nu se duc în investiții.
Subliniez: nu arată vreo performanță costurile mai reduse la care se împrumută statul român (dobânzi de 3-4%) față de trecut, în condițiile în care la nivel global, peste 16 mii de miliarde de dolari sunt plasate în titluri de stat cu randament negativ. Este chiar amuzant: Tocmai când România se lăuda (administratorii economiei neînțelegând de ce) că a reușit să se împrumute (infim și mult mai scump ca alții) pentru prima dată pe termen lung – 12 ani, 20 de ani, pe plan global se schimbă durata împrumutului pe termen lung. Ieri, Trezoreria Americană tocmai a anunțat că intenționează să consulte investitorii despre posibilitatea unor împrumuturi de stat pe termen de 50 de ani sau chiar 100 de ani. Și nu este întâmplător atâta timp cât Congresul American a anunțat un program pentru modernizarea infrastructurii în Statele Unite. Ceea ce România nu a făcut prin creșterea excepțională a îndatorării în ultimii 5 ani, prin complicitatea băncii naționale, care a ținut dobânzile jos pentru consumul statului și nu pentru economie, adică pentru pentrufinanțarea cheltuieilor curente ale statului. Politica monetară a BNR s-a limitat la a încuraja statul român să ia credite de consum.
Când piața americană a ras săptămâna aceasta într-o singură zi 3% din valoarea de piață a companiilor listate, Președintele American a pus mâna pe telefon și i-a sunat pe cei mai importanți bancheri să îi întrebe despre sănătatea economiei și despre cum merge consumul în condițiile în care inclusiv războiul comercial inițiat de administrația Trump față de China țintește stimularea producătorului american și nu al consumatorului.
În timp ce România a stimulat producătorii externi prin creșterea capacității de îndatorare a consumatorului (bunurile și serviciile produse în România sunt insuficiente/incompatibile cu dorințele de consum din România, prin urmare se apelează la importuri majorându-se îndatorarea și vulnerabilitatea externă). Consumul merge bine, au răspuns bancherii, dar ar duce-o și mai bine dacă s-ar rezolva chestiunile comerciale legate de China, au adăugat ei.
Producătorul american merge bine – rata șomajului este la cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani, pentru că războiul comercial a fost țintit pentru a aduce înapoi în America locuri de muncă. Măsurile prin care economia americană a trecut excepțional peste Marea Recesiune din 2009, continuate cu măsurile care au țintit întărirea producătorului american au asigurat și cea mai lungă fază de expansiune economică a Statelor Unite, din istorie. Desigur, perspectiva recesiunii apare și în SUA, de aceea, Rezerva Federală Americană (sistemul lor de băncă centrală) a redus rata de dobândă. Ceea ce România nu poate face, pentru că inflația este cea mai mare din Uniunea Europeană.
Pentru că BNR a majorat dobânzile prea târziu și prea puțin, acum nu mai există un spațiu rezonabil de reducere a ratei de dobândă (și de impulsionare a economiei în momentul în care va crăpa prin creșterea costurilor de finanțare). Nimic nou față de 2008-2009, la acel moment BNR accentuând severitatea recesiunii prin majorarea ratei de dobândă în criză. Vă reamintesc faptul că dobânzile la împrumuturile în lei pentru companiile care s-au împrumutat în lei ajunseseră și la 23%, generând contractarea activității și pierderi istorice de locuri de muncă, precum și cea mai draconică recesiune din Uniunea Europeană. Diferența față de 2008-2009 este că datoria publică era de 16% din PIB. Adică era spațiu, care oricum a fost folosit prost. Acum este de 35%, iar nominal, cvadruplă.
Să ne fie clar: o recesiune nu mai poate fi evitată în România. Soluții pentru domolirea ei încă există dar autoritățile ar trebui să se concentreze în primul rând pe recunoașterea ei, aplicarea de măsuri rapide, ferme și țintite în scopul diminuării severității recesiunii care va urma. Doar că domniile lor, fie ele autoritate fiscală sau monetară, încă nu realizează, instituțional, că numărătoarea inversă spre recesiune a început. Individual însă realizează, la nivelul bunului simț, pentru că fug care încotro din pozițiile în care nu le-a păsat de economie (din consiliul de administrație al BNR spre exemplu) în poziții ce reprezintă ,,recompense’’ pentru că nu le-a păsat de economie și pentru beneficiile private ale altora derivate din suma inacțiunilor plătite din bani publici. Simte și Mugur Isărescu, care ar fi fugit la mustăria lui de la Drăgășani, dacă ar fi putut. Doar că Mugur Isărescu a fost forțat în primul rând de ,,oamenii serioși’’ să mai țină tira băncilor privatizate și supravegheate dubios pentru încă un mandat, să se asigure că fraudele bugetare făcute de bînci prin externalizarea la 5 la sută din valoare a împrmuturilor ,,neperformante’’ mai au încă pavăză. Și întrucât Isărescu este și un tip șovăielnic (așa cum este și politica sa monetară) Mugur Isărescu mai simte ceva:deși e convins că va pleca la mustăria lui după BNR, tot la nivel de bun simț, realizeză că, nemafiind util ca guvernator BNR, riscă să ajungă la altă mustărie. (Paul D.).
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 10 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 10 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



