Actualitate
DIICOT MEHEDINȚI, sistemul ticălos, SRI și procurorii de la Craiova mușamalizează de ani buni un dosar de prostituție cu eleve minore din liceele municipiului Drobeta Turnu Severin!
Cerem redeschiderea dosarului minorelor, eleve de liceu, din Drobeta Turnu Severin, care a fost musamalizat de DIICOT Craiova, în care sunt implicați: secretari de stat ai României, procurori, primari, ziariști, avocați, oameni de afaceri!
Nu se poate face lumină în acest caz fiindcă, procurorul șef al DIICOT Mehedinți, Ctin Șopalcă și întreaga echipă a BCCO Mehedinți a fost destructurată de sistemul puternic paralel ce la instalat pe Iulian Odihnă în funcția de procuror șef al DIICOT Mehedinți.
Nu se poate face lumină în acest caz fiindcă prietenul intim al secretarului de stat Constantin Miclău, Doru Dumitrescu, este omul de casă al PSD Mehedinți și mai nou a ajuns consilierul personal al ministrului de interne Fifor.
Caracatița este bine întinsă până la nașa de casă a familiei Dumitrescu, Florica Bejenaru, fostă colaboratoare a securității, judecător astăzi, soția lui Bejenaru, directorul portului din Drobeta Turnu Severin, unde Ctin Miclău, a primit cadou un parc ce la transformat în cort de nunți la Dunăre!
Dosarul prostituatelor minore. DIICOT: Primarul din Severin se distra cu fetiţe de liceu. Poreclele tinerelor: „CD-uri“ sau „fotbalişti“
Pe lista multor clienţi care apelau la serviciile proxenetului Dănuţ Ovidiu Mârţ apare şi numele primarului municipiului Drobeta Turnu Severin, Constantin Gherghe, aşa cum se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă a procurorului DIICOT Mehedinţi.
Din rechizitoriul procurorului DIICOT Mehedinţi, Constantin Şopalcă, reiese clar că o mare parte din tinerele exploatate sexual erau minore. „Are exact 14 în cap”, spunea Dan Ovidiu Mârţ, capul reţelei, lui Eugen, un alt membru al reţelei, care încerca să găsească fete pentru doi clienţi stomatologi de profesie.Adolescentele erau numite „CD-uri“ sau „fotbalişti“.
Din relatările unei fete, Dan Ovidiu Mârţ îi găsea într-o lună circa 15-20 de clienţi, iar tariful prcaticat de aceasta era de 200 de lei. “Ne învăţa să fim discrete, să nu dăm numărul de telefon la clienţi şi să ne îmbrăcăm elegant. Ştia că sunt minoră”, a declarat anchetatorilor una din tinerele exploatate sexual.
Făcea rost de scutiri pentru fete
Anchetatorii mai spun că Ovidiu Dănuţ Mârţ se ocupa şi de obţinerea unor scutiri de la şcoală pentru elevele care practicau prostituţia în timpul cursurilor, iar unele întâlnire puse la punct între fete şi clienţii lor se consumau chiar în locuinţa lui Mârţ.
“Dănuţ Mârţ ştia de mine că am 15 ani şi că sunt elevă. Ştiu că făcea rost de scutiri medicale pentru motivarea absenţelor minorelor care veneau acasă la el sau care locuiau la el. Din acel moment, de când m-a cunoscut, acesta mi-a cerut numărul de telefon şi a început să mă sune chemându-mă la el acasă, prezentându-mi diverşi bărbaţi, cu care să întreţin relaţii sexuale”, spune o altă tânără.
“Un anume Bidilici, slab, mic şi negru”
“Ştiu că la domiciliul acestuia venea în mod frecvent avocatul Valon Marian, procurorul Stoica Marian, un farmacist pe nume Tănase, avocatul Bordea Narcis, un anume Bidilici, slab, mic şi negru, despre care ştiu că lucrează la Tele 2 şi alţii de care nu îmi aduc aminte acum cum îi cheamă”, mai spune aceeaşi fată.
“Mi-a intermediat să mă văd pentru a întreţine relaţii sexuale cu un tânăr doctor şi cu un cetăţean italian pe care cărui nume nu îl ştiu. (,,,) Fac precizarea că majoritatea fetelor care practicau prostituţia la Mârţ Ovidiu era minore”, povesteşte o altă minoră.
Liderul grupării, Dan Ovidiu Mârţ, negocia cu clienţii tariful pentru aceste tinere, care erau catalogate drept nişte CD-uri. La 28.01.2014, ora 20,45, Giget Emil este contactat de Alinuş:
Alinuş: “Păi i-a venit ciclul?
Giget: Lasă atunci, dacă e, i-o trece zilele astea.
Giget: Păi să vorbesc cu ea, să facă vreunul oral.
Totodată, în referatul procurorilor sunt pomenite numele unor cunoscuţi avocaţi şi procurori, precum şi numele primarului municipiului Drobeta Turnu Severin, Constantin Gherghe, printre cei care ar fi plătit pentru serviciile fetelor racolate de reţeaua de proxenetism.
Plăteam între 70 şi 100 de lei
Un client a relatat anchetatorilor că partidele de amor cu tinerele minore se consumau la domiciliul lui Dan Ovidiu Mârţ. “Menţionez că pentru fiecare act sexual Plăteam între 70 şi 100 de leii, bani pe care îi dădeam fetelor. Deşi Dan Ovidiu Mârţ mi-a spus că fetele sunt datoare la el cu contra-valoarea cazării, apei, energiei electrice, eu am dat banii de fiecare dată fetelor şi nu ştiu dacă ele dădeau mai departe acestuia”, a spus bărbatul în timpul anchetei.
Liderul grupului cunoştea foarte bine situaţia şcolară a tinerelor pe care le exploata sexual. La data de 31.03.2014 îi trasmite unui client care vroia o fată că “toate dorm (n.r. la internat) şi că nu e decât Georgiana”. La 4.04.2014, Dănuţ Ovidiu Mârţ ia legătura cu o tânără şi o cheamă urgent la el acasă:
“Oana”: Păi să vin repede acasă că avem treabă.
Dan Mârţ: Vino, f…în gură, că veni Rad, vino acasă.
“Oana”: Să vin iară?
Dan Mârţ: Păi da.
“Oana”: Hai că vin.
Conform aceluiaşi document, o altă minoră audiată în dosar le-a declarat anchetatorilor că pe „Luigi de la Herculane (n.r. – Tămaş Laurenţiu Ionuţ) “l-a cunoscut prin Dănuţ Ovidiu Mârţ, aceştia fiind prieteni. „Acesta îmi găsea clienţi, în special italieni, şi pentru acest lucru primea şi el bani de la italieni. Luigi, pentru că nu mi-a găsit client odată m-a luat la el acasă şi m-a obligat să-i fac sex oral în schimbul a 200 de lei. Când a venit Ancuţa să mă ia, Luigi a ieşit cu un cuţit deoarece îi era frică ca aceasta să nu aibă spray paralizant“, a spus fata.
Primarul neagă acuzaţiile
Întrebat de jurnalişti cum comentează faptul că mai multe tinere au declarat că au întreţinut relaţii sexuale cu acesta, Constantin Gherghe neagă că ar fi avut vreo legătură cu fetele proxenetului Dan Ovidiu Mârţ. „Adevărul nu este ăsta, o să vedeţi. Vorbe, poveşti total neadevărate“, a declarat joi primarul, vizibil iritat de faptul că numele său apare în acest dosar.
După trei ani de judecată s-a dat o primă sentință în cel mai răsunător dosar cu prostituate de lux din Severin, în care au fost implicaţi politicieni, avocaţi, medici, primari şi oameni de afaceri din Mehedinţi. Dosarul a fost instrumentat de DIICOT Mehedinţi și s-a judecat la Secţia penală şi pentru cauze cu minori din cadrul Curţii de Apel Craiova.
Curtea de Apel Craiova s-a pronunţat zilele acestea în cel mai cunoscut dosar cu prostituate din municipiul de la Dunăre. Doar unul proxeneţii trimişi în judecată, Mârţ Ovidiu Dănuţ, va face puşcărie, ceilalţi primind pedeapsa închisorii cu suspendare.
Astfel, în cazul lui Mârţ Ovidiu Dănuţ, judecătorii au decis ca acesta să fie condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru proxenetism, deşi iniţial a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional. Din pedeapsa de trei ani, se scad perioadele în care acesta a fost reţinut în arest preventiv şi arest la domiciliu, de la 11.02.2015 la 12.02.2015 şi de la 12.07.2015 la 28.10.2016.
Al doilea proxenet, Tămaş Laurenţiu Ionel, scapă de puşcărie, magistraţii dispunând suspendarea executării pedepsei de trei ani de închisoare sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani pentru proxenetism. De asemenea, este obligat ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, la Primăria oraşului Băile Herculane (Caraş Severin).
Cel de-al treilea proxenet din acest dosar, Giget Emil, a fost condamnat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare şi a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 3 ani. Totodată, îl obligă, ca pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate şi să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile, la Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin.
Marian Valon, trimis în judecată pentru proxenetism, a fost achitat. A încetat dosarul penal şi în cazul lui Petrescu Narcis Mircea pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, ca urmare a decesului acestuia intervenit la data de 25.04.2016.
Lucian Picior s-a ales cu o pedepsă de 2 ani şi 2 luni de închisoare cu suspendare. La 2 ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat Gutuleanu Narcis Iulian, iar Constantin Miclău a fost condamnat la 2 ani şi 2 luni de închisoare cu suspendare pentru proxenetism, cu un termen de supraveghere de 2 ani şi şase luni.
Şi Miclău este obligat ca pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate şi să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin. Un alt inculpat în dosar, Păsat Gigi, a fost condamnat la pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare cu suspendare.
Fiecare dintre inculpaţii din acest dosar, Mârţ Ovidiu Dănuţ, Giget Emil, Tămas Laurenţiu Ionel, Picior Lucian, Gutuleanu Narcis Iulian, Păsat Gigi, Miclău Constantin trebuie să achite câte 4.000 de lei cheltuieli de judecată către stat.
Hotărârea a fost cu apel în termen de 10 zile de la comunicare… Dar cine să-l facă?
Va urma. (Alin GHICIULESCU).
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 17 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 9 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



