Actualitate
Ancheta Buda: Sturioni sau droguri?
(Preluare National – Catalin Tache):
Cu toate că poate părea din start o adevărată blasfemie să te gândești numai că poate exista o tragedie mai mare decât ”Casa Groazei” de la Caracal și în care să fie implicate nume grele din Poliție și din Ministerul de Interne deopotrivă, iată că sistemul și societatea românească pot fi zguduite cât de curând de un nou caz și mai cutremurător. Mai ales că, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, una dintre cele cinci anchete ”paralele” declanșate după halucinanta găsire de către localnici a tone de droguri pe Litoralul românesc a reușit totuși să avanseze suficient încât s-a ajuns deja la primele concluzii prealabile. Și asta în ciuda ”Legii tăcerii” care pare să fie chiar deasupra Codului penal la vârful ministerului cu privire la modul în care sute de pachete cu cocaină au plutit în derivă până ce o parte din ele au fost în cele din urmă reperate cu totul întâmplător pe plajă. Dar nu de polițiști, ci de simpli civili…
Iar dacă la Caracal, cel puțin deocamdată, se poate vorbi doar de o incompetență criminală a tuturor organelor de anchetă, indiferent de ce structură aparțin acestea, în ancheta privind traficanții de droguri care au penetrat Garda de Coastă cu tot cu mult trâmbițatul SCOMAR deja primele concluzii sunt absolut șocante. Iar un prim raport informativ intrat în posesia noastră în urmă cu puțin timp indică drept principală variantă de lucru a anchetatorilor o posibilă complicitate, fie ea și tacită, între traficanți și unii capi ai polițiștilor de Frontieră, cei care trebuiau să asigure respectivul perimetru situat pe raza județelor Tulcea și Constanța. Culmea este însă că, pentru a ”traduce” mai pe înțelesul tuturor primele concluzii ale raportului, frontieriștii ”închideau ochii” la activitatea ilicită a braconierilor de sturioni, mai ales că vorbim de o perioadă de totală prohibiție. Numai că știind de această complicitate a unora dintre polițiști, traficanții ar fi profitat pe deplin de această inconștientă vulnerabilitate și au efectuat masive transporturi de droguri în plină perioadă de prohibiție, știind că polițiștii prinși în această rețea nu vor mai efectua în anumite perimetre controalele pe care de altfel erau obligați să le facă la absolut fiecare barcă…
Controale la reproducere!
Ce-i drept, chestorul Ioan Buda nu a reușit nici măcar acum să dea nici cel mai nesemnificativ răspuns, în ciuda ”iureșului” de anchete interne declanșate de atâția ani încoace la ”marea întrebare” pe unde a părăsit ”fugarul” Sebastian Ghiță frontiera României pentru a ajunge în cele din urmă la Belgrad, acolo unde era așteptat să fie ”stors ca o lămâie” de către structurile informative ale serviciilor ostile sau partenere… Astfel că este de ”noaptea minții” să mai aștepți ca același ”nemuritor” Ioan Buda să ducă la bun sfârșit și ancheta privind cea mai mare penetrare a frontierelor României și totodată granița externă a Uniunii Europene de către traficanții internaționali de droguri. Fie și pentru simplul fapt că această ”umilință ” absolută înghițită de către autoritățile române care se tot ”umflă” cu sutele de milioane de euro băgate în tehnica de supraveghere de pe Coasta Litoralului s-a petrecut exact când chestorul Ioan Buda era ditamai șeful Poliției Române! Iar șansele de a se face din interior lumină cu privire la acest caz scad și mai mult după ce Buda a fost nevoit să părăsească, într-adevăr, șefia Inspectoratului General al Poliției Române, dar s-a întors tocmai la comanda Poliției de Frontieră… Și dacă alte servicii s-au ferit ca de tămâie să avanseze pe această pistă, iată că structura contrainformativă care a avansat încet, dar sigur cu propria anchetă a pornit tocmai de la ”amănuntul” că perioada în care tone de cocaină ajungeau pe malul românesc era ”calată” peste perioada de prohibiție la sturion… Pește a cărui captură este strict interzisă în respectiva perioadă, în care intră din Marea Neagră în Dunăre pentru a se reproduce. Și în care raportările către conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Ministerului de Interne dau asigurări că se efectuează controale amănunțite la absolut orice ambarcațiunile din perimetru vizat, pentru a nu fi compromisă reproducerea respectivei specii.
Buda – Popescu – Cicu – Antip – Pintilie!
Numai că din câte reiese din raportul contrainformativ incendiar care cât de curând va ajunge nu doar pe biroul noului ministru de Interne, indiferent care va fi acesta, dar și în lucru procurorilor, ”cu număr de penal” există indicii temeinice că astfel de controale pentru prevenirea și combaterea braconajului de sturioni nu ar mai fi avut loc! Sau cel puțin nu în totalitate, așa cum prevedeau planurile inițiale de acțiune transmise organelor ierarhice superioare. Însă adevărata informație ”bombă” este că doar cu câteva zile înainte de transporturile masive de droguri ar fi fost împiedicate, fără nicio explicație oficială, misiuni care se desfășurau operativ la malul Mării Negre în perioada de prohibiție la sturion. Repet, este vorba de misiuni operative care au fost stopate intempestiv de către unii șefi ai Gărzii de Coastă, cunoscuți pentru puternicele relații personale pe care le întrețin la vârful Poliției de Frontieră! Astfel că după încheierea ciclului procedural al punerii la dispoziție către beneficiarii legali a respectivului raport contrainformativ este foarte posibil ca, dincolo de anchetele oficiale ținute în sertar până acum să fie audiați și mai mulți ofițeri superiori. Capi de listă fiind, după cum susțin sursele noastre, chestorul Ioan Buda, actualul inspector general al Poliției de Frontieră, comisarul șef Adrian Popescu, adjunctul acestuia, directorul Gărzii de Coastă, comisarul șef Laurențiu Cristian Cicu, Antip Colea, directorul adjunct operativ al Gărzii de Coastă și Sorin Pintilie, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Sulina.
”Manechinul”, victimă colaterală…
Iar cum ”pîrghia” atât de des întrebuințată în trecut pentru a se mai pune ”frână” unora dintre anchetele Direcției Naționale Anticorupție nu mai poate fi folosită de ceva vreme, temerea chestorului Buda că de această dată chiar s-ar putea ”închide cercul” anchetelor în jurul său este cu atât mai îngrijorătoare pentru acesta. Și asta chiar dacă, așa după cum deja se pare, Buda nu va ezita nicio clipă în a arunca peste bordul Poliției de Frontieră ”balastul” Adrian Popescu… Numai că rămâne de văzut și dacă, de această dată, ”lumea bună” a sistemului se va mulțumi cu acest ”trofeu de consolare” reprezentat de comisarul șef Adrian Popescu, ”manechinul” care era la comanda Poliției de Frontieră atunci când traficanții de droguri aduceau tone de cocaină pe malul românesc, chiar sub ”ochii” SCOMAR-ului și ai unora dintre polițiștii Gărzii de Coastă a căror singură grijă părea ca nu cumva alte misiuni operative să dea fie și din greșeală peste braconierii de sturioni. Astfel că ancheta care a fost demarată de Buda, dar care în cel mai scurt timp – ghinion !- va fi preluată de altcineva s-ar putea să ia o întorsătură cu totul neașteptată… Rămânând de văzut doar dacă ”portița” Frontierei a fost lăsată ”întredeschisă” și pentru droguri sau ”doar” pentru sturioni…
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum o ziArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă




