Actualitate
CSM are o problemă cu Adina Florea, nesemnatară de protocol cu SRI
Pentru a 4-a oară, plenul CSM în care trebuia să se ia act de câștigarea concursului de șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție, a fost amânat. Spun doar atât: Dacă în 20 de ani de presă, o singură dată nu m-aș fi prezentat pentru a realiza emisiunile TV, o singură dată ar fi fost prea mult. Și încă ceva: plenul CSM nu a avut o problemă să se reunească și nici cu secția atunci când la conducerea ei a fost desemnat câștigător, în urma concursului, fostul adjunct de la Inspecția Judiciară – Gheorghe Stan , semnatar de protocol cu SRI (actual judecător constituțional). Dar are o problemă cu Adina Florea, nesemnatară de protocol cu SRI. Este un abuz de încredere publică ceea ce fac aceia care nu se prezintă, ca membrii, ai plenului CSM? În opinia mea, cei care refuză să se prezinte (și să își îndeplinească atribuțiile) nu fac decât să tergiverseze procesul de justiție. Nu cred că greșesc dacă afirm că puciștii prin absență dau o lumină și mai puternică studiului meu, în care am reliefat, pentru prima dată, proporția judecătorilor și procurorilor care nu dau doi bani pe lege, precizeaza pe pagina sa de socializare jurnalistul Radu Teodor Soviani.
Cel mai recent studiu al meu arată că, în căile definitive, 67% dintre judecătorii din Romania nu dau doi bani pe lege
În premieră vă anunț că lucrez la un model econometric privind proporția judecătorilor din România care respectă legea. Rezultatele intermediare ale modelului îmi indică faptul că 33% dintre judecători respectă legea integral, 17% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 50% nu dau doi bani pe lege.
Modelul include sentințe în fond și în calea definitivă de atac. În ceea ce privește calea definitivă de atac, aflată în atenția specială a SRI, care și-a subordonat instituțiile din justiție, situația este mult mai rea: mai puțin de 20% dintre judecători respectă legea integral, 13% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 67% dintre judecătorii din căile definitive nu dau doi bani pe lege. În model am folosit ca variabilă dummy subordonarea instanțelor de fond sau din calea definitivă față de SRI, prin protocoale. Economiștii știu că variabilele dummy sunt folosite în analiza econometrică a seriilor de date pentru a indica prezența foarte improbabilului, precum războiul. Nu am găsit o variabilă dummy mai bună decât protocoalele ticăloase cu SRI.
Modelul, care desigur este criticabil măcar pentru motivul că până la el nu a mai existat o modelare econometrică a judecătorilor care nu dau doi bani pe lege în România și nu există până la el o referință, folosește o metodologie relativ nouă ,,bucket approach” care în alte studii a reușit să estimeze rezultate care nu au putut fi estimate prin metodele clasice. Spre exemplu în cazul estimării multiplicatorului fiscal, abordarea narativă și bucket approach a reușit să estimeze rezultate chiar și pentru economia României, deși seriile de date sunt grav distorsionate.
Din model pot fie extrase rezultate și în ceea ce privește proporția procurorilor care nu dau doi bani pe lege, dar deocamdată nu le fac publice, întrucât rezultatele sunt, realmente, groaznice, și încerc să văd dacă nu s-a strecurat o eroare esențială.
Ca orice model care folosește instrumente statistice, derivat dintr-o abordare narativă, și modelul creat de mine este criticabil și prin prisma intervalului de referință ales (2015-2019),dar rezultatele preliminare indică o sensibilă îmbunătățire în instanțele civile, după ce SRI nu a mai acordat protecție tuturor magistraților din civil furnizori sau colaboratori ai serviciului, prin devoalarea publică a protocoalelor. Am convingere că, odată ce vor fi lustrați și primii furnizori/colaboratori din justiție ai SRI de către CNSAS, ponderea judecătorilor care nu dau doi bani lege se va reduce.
Ideea acestui model mi-a venit după o discuție cu persoana pe care o respect cel mai mult în domeniul economic și care m-a întrebat: Care crezi că este adevărata problemă a României, cea care ține economia în subdezvoltare? Am răspuns că mimarea luptei anti-corupție prin subordonarea justiției de către lichele și oameni fără căpătâi care doar mângâie pe creștet mari corupți (atunci când nu îi protejează) și mimarea bunei administrații. Mi-a răspuns: ai dreptate doar parțial. Principala problemă a României este că unei proporții mari din rândul populației nu îi pasă de respectarea legii, chiar și din neînțelegere, dar mai ales că o proporție și mai mare din rândul judecătorilor și procurorilor (raportată la ponderea populației nepăsătoare față lege), la rândul ei, nu dă doi bani pe lege.
Vestea bună este că începe să se diminueze ponderea populației care nu dă doi bani pe lege. Am achiesat, integral și am început să lucrez la model, inspirat și de o intenție a CSM anunțată la finalul anului trecut, de îmbunătățire a imaginii justiției. Concluziv, primele rezultate îmi arată că, în căile definitive, 67% dintre judecători nu dau doi bani pe lege, 13% respectă selectiv legea și doar 20% o respectă integral. Am convingerea că la acest rezultat contribuie lipsa reală a răspunderii magistraților. Vestea bună este că totuși, 20% dintre judecători o respectă, integral.
Notă: Perioada de după denunțarea protocoalelor cu SRI este prea scurtă pentru a avea relevanță statistică și nu poate fi relevantă atâtat timp cât rețelele din justiție subordonate în trecut prin protocol tind să se subordoneze unui soi de mafie, în interesul altor rețele decât cele ,,supravegheate” de SRI.
Later edit:
În România sunt aproximativ 4500 de judecători. Întăresc rezultatele preliminare ale studiului:
Un judecător de la Cluj – Cristi Dănileț. Dacă l-am întreba ce se întâmplă în situațiile când la motivare îș dă seama că a greșit soluția, greu am găsi un alt răspuns decât că nu dă doi bani pe lege, din moment ce a pronunțat o soluție greșită
Un alt judecător, dintr-o altă instanță, judecând pe excepții și care nu intrase pe fond ,,Oricum ar fi, noi trebuie să dăm termen, pentru că noi avem două apeluri, și nu știu cum le resping”.
Un alt judecător, dintr-o altă instanță și care se ghidează și promovează mesajul:,,cunoaște legea ca să știi cum să o încalci”.
Un alt judecător, de la București, care, după ce e întrebat de justițiabil în ședință publică dacă consideră necesar să se abțină și răspunde nu, după ce justițiabilul depune cerere de recuzare, pe care o timbrează cu 100 de lei, în timpul judecării cererii de recuzare își aduce aminte că e incompatibilă și vâră o cerere de abținere, iar apoi recuzarea este respinsă ca rămasă fără obiect, dar suta justițiabilului este pierdută.
Un alt judecător, tot de la București care, atunci când justițiabilul îi argumentează cu o decizie a Curții Constituționale în privința unei executări silite îi explică: ,,Dacă nici noi la judecătoria…. nu știm cum se face o executare silită….’
Un alt judecător, de la Arad care îi spune unei colege judecătoare:: ,fă-te că nu vezi. Dacă nu vezi, nu poți fi acuzată de abuz în serviciu”.
Un alt judecător, de la București, care pronunțându-se pe o cerere de a nu fi amânată judecata, găsește ca argument: ,,n-ați avut noroc cu soțul”.
Un alt judecător, tot de la București, care își judecă singur cererea de recuzare și tot el își scrie motivarea, uitând pentru ce era cererea pe care nu el, ci completul următor era învestit să o judece. Pentru celeritate.
Un alt judecător, dintr-o altă instanță: ,,Eu dacă am greșit o soluție, Curtea de Apel vine și o schimbă în calea de atac”. E atât de simplu! Și dacă pronunți o hotărâre într-o cale definitivă, cine o mai schimbă? Adina Daria Lupea?
Un alt judecător, dintr-o altă instanță, de la Cluj: Adina Daria Lupea: ,,În vremurile tenebroase de altă dată când între noi mai exista colegialitate, respect și normalitate, solicitam un dosar pe cale scurtă. În vremurile reformate și iluminate, ne amendăm colegii de la alte instanțe pentru nerăspunsul la termen la o adresă”. Doamna Lupea, vă recuz! La fel interpretați și probele din dosare cum vă pronunțați pe internet? Este superioară colegialitatea interesului superior al justițiabilului sau prevederilor legale care prevăd că o revizuire se judecă cu celeritate și cu precădere? Cum apreciați respectarea justițiabililor când 3 termene la rând ,,colega” uită să trimită dosarul și nici măcar nu răspunde la adrese? Cum apreciați faptul că justițiabilul vine special în țară, din vacanța cu familia, doar că să vadă că nici la acest al treilea termen de ,,celeritate și precădere” colega nu a trimis dosarul?
Sincer, dacă considerați că e prioritară colegialitatea față de in justițiabil, nici nu vreau să îmi închipui câți bani dați pe lege, într-o revizuire. (Irinel I.).
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
Actualitate
Armata americană îşi rafinează sistemul de achiziții: O nouă etapă în eficientizarea birocrației
La doar un an după o restructurare majoră a sistemului de achiziții, Armata americană a implementat noi ajustări la nivelul portofoliilor de armament. Măsura, deşi de o amploare mai redusă, urmăreşte optimizarea proceselor interne şi conformarea la cerințele legislative recente.
Eliminarea barierelor birocratice
Principalul obiectiv al noii strategii este eliminarea unui nivel de birocrație care intermedia relația dintre Executivii de Portofoliu pentru Achiziții (PAE) și managerii de program. Această reorganizare vine ca răspuns direct la prevederile Legii Autorizării Apărării Naționale (NDAA) pentru anul 2026, având rolul de a asigura o sincronizare mai strânsă între echipele care se ocupă de achiziții și componentele operaționale ale forțelor armate.
Rolul esențial al noilor structuri: Program Manager Executives
În cadrul acestor schimbări, structurile cunoscute anterior sub numele de Capability Portfolio Executives (CPE) au fost redefinite ca Program Manager Executives (PME) și au fost repoziționate pentru a lucra direct alături de PAE. Această schimbare strategică vizează o mai bună gestionare a programelor, fără a crea o structură de raportare ierarhică rigidă care să blocheze activitatea managerilor de program, aceștia din urmă fiind cei care interacționează nemijlocit cu militarii din teren. Oficialii subliniază că PME-urile sunt vitale pentru gestionarea sarcinilor zilnice și pentru sprijinirea managerilor de program, oferind o structură similară cu cea din mediul corporativ (CEO/COO), menită să accelereze luarea deciziilor.
Profesionalizarea achizițiilor și rezultate imediate
Un alt pilon al reformei impuse de legislația din 2026 vizează certificarea riguroasă a tuturor oficialilor implicați în procesul de achiziții. Dacă anterior doar o parte dintre aceştia dețineau acreditările necesare, noua directivă impune ca toți executivii să fie „oficiali de achiziții certificați”, în timp ce adjuncții acestora vor proveni din roluri operaționale sau din centre de excelență. Prin concentrarea cerințelor, resurselor și autorității decizionale sub umbrela PAE, Armata elimină „transferurile secvențiale” care încetineau procesele în trecut, oficialii raportând deja primele rezultate concrete ale acestei abordări integrate.
Actualitate
Cine controlează piața jocurilor de noroc online din România și ce obligații au operatorii licențiați
Un cazino sau o casă de pariuri nu poate accepta legal jucători din România doar pentru că deține o licență emisă într-o altă țară. Pentru a opera pe piața locală, compania trebuie să îndeplinească cerințele legislației românești și să dețină licența și autorizațiile necesare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Controlul nu se oprește, însă, în momentul autorizării. Operatorii trebuie să respecte în continuare reguli privind verificarea jucătorilor, protecția minorilor, plățile, autoexcluderea, securitatea platformei și desfășurarea jocurilor.
ONJN este instituția care supraveghează piața jocurilor de noroc
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este autoritatea specializată care reglementează și supraveghează această industrie în România. Instituția acordă licențe și autorizații, verifică activitatea operatorilor și intervine atunci când aceștia nu respectă legislația.
În cazul jocurilor de noroc online, nu este de ajuns ca un site să fie disponibil în limba română, întrucât nu demonstrează automat că operatorul funcționează legal. Platforma trebuie să aibă dreptul de a oferi servicii jucătorilor din România. Cei care vor să înțeleagă mai bine rolul ONJN și reglementarea jocurilor de noroc pot găsi informații suplimentare pe InfoCazinouri.ro.
Legislația face și o distincție între companiile care organizează efectiv jocurile și firmele care furnizează servicii industriei. Operatorii care exploatează jocuri de noroc dețin licențe clasa I, în timp ce clasa a II-a acoperă anumite activități conexe, precum software-ul specializat, găzduirea platformelor sau procesarea plăților.
O licență nu este același lucru cu autorizația de exploatare
Pentru a funcționa legal nu este suficient ca un operator să obțină doar licența de organizare. OUG 77/2009 prevede obligativitatea deținerii atât a licenței de organizare, cât și a autorizației de exploatare corespunzătoare activității desfășurate.
În procesul de autorizare sunt analizate compania, persoanele implicate în administrarea acesteia, infrastructura tehnică și modul în care vor fi organizate jocurile. Pentru activitatea online există cerințe adiționale legate de sistemele informatice.
Operatorii de jocuri de noroc la distanță trebuie, de asemenea, să opereze printr-un sediu permanent înregistrat aici. Prin urmare, faptul că o companie are sediul principal într-un alt stat nu o scutește de obligațiile impuse pentru piața românească.
Jucătorii trebuie să aibă minim 18 ani
Una dintre obligațiile de bază ale operatorilor este împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc. O persoană trebuie să aibă cel puțin 18 ani pentru a participa legal.
În mediul online, operatorii trebuie să verifice identitatea jucătorilor pentru a confirma, printre altele, că aceștia au împlinit vârsta de 18 ani. Platforma trebuie să știe cine folosește contul și să poată solicita informațiile și documentele necesare pentru verificarea identității.
Contul de joc este personal și nu poate fi creat, transferat sau utilizat în numele altei persoane. Datele furnizate la înregistrare trebuie să aparțină jucătorului care folosește contul.
Verificarea identității are și un rol financiar
KYC sau „Know Your Customer” este procesul prin care operatorul confirmă identitatea jucătorului și verifică dacă datele furnizate la crearea contului sunt reale. Aceste controale sunt necesare atât pentru respectarea limitei de vârstă de 18 ani, cât și pentru prevenirea fraudelor și a spălării banilor.
De regulă, jucătorului i se pot solicita un act de identitate și, în anumite situații, documente suplimentare. Verificări mai amănunțite pot apărea dacă există diferențe între informațiile din cont și documentele prezentate, dacă sunt identificate tranzacții neobișnuite sau dacă operatorul trebuie să stabilească proveniența fondurilor.
Astfel de verificări pot avea loc inclusiv înaintea procesării unei retrageri. Solicitarea documentelor nu înseamnă automat că operatorul refuză plata, ci poate face parte din verificările obligatorii înainte ca retragerea să fie aprobată.
Depunerile și retragerile trebuie să poată fi urmărite
Controlul unei platforme online include și circuitul banilor. Operatorul trebuie să păstreze evidențe privind conturile jucătorilor, sumele depuse, mizele, câștigurile și retragerile.
Acest lucru este important atât pentru supravegherea activității, cât și în cazul unei dispute. Dacă un jucător reclamă, de exemplu, că o retragere nu a fost procesată sau că soldul contului s-a modificat incorect, istoricul operațiunilor poate fi verificat.
Și jucătorul ar trebui să păstreze confirmările tranzacțiilor și mesajele primite de la operator atunci când apare o problemă. În cazul unui conflict, data, suma și istoricul comunicării sunt esențiale.
Autoexcluderea trebuie respectată de operatori
Legislația românească prevede mecanisme prin care o persoană poate solicita autoexcluderea de la jocurile de noroc.
Operatorii au obligații privind persoanele autoexcluse și nu pot trata solicitarea ca pe o simplă preferință a clientului. Sistemul urmărește să împiedice continuarea participării atunci când jucătorul a cerut în mod expres să nu mai aibă acces.
Pe lângă autoexcludere, platformele pot oferi și alte instrumente de joc responsabil, precum limite pentru depuneri, pierderi sau sumele pariate într-o anumită perioadă.
Site-urile fără licență pot ajunge pe lista neagră
ONJN poate identifica platformele care oferă jocuri de noroc în România fără dreptul legal de a face acest lucru. Domeniile respective pot fi incluse pe lista neagră a instituției, iar accesul la acestea poate fi restricționat.
Din 2025, legea interzice și anumitor furnizori licențiați să ofere servicii domeniilor aflate pe această listă atunci când accesul jucătorilor din România nu este blocat.
Prin urmare, supravegherea pieței nu urmărește numai operatorii care au deja licență. Sistemul încearcă și să limiteze accesul companiilor neautorizate la infrastructura, serviciile și clienții de care ar avea nevoie pentru a funcționa pe piața românească.
Licența presupune obligații pe toată perioada de funcționare
Autorizarea unui operator nu reprezintă o aprobare permanentă acordată fără alte verificări. Respectarea legislației trebuie să continue atât timp cât compania oferă jocuri de noroc în România.
Operatorii care nu respectă legislația riscă amenzi, iar în cazurile mai grave pot rămâne fără licență sau autorizație. OUG 82/2023 a prevăzut, de exemplu, revocarea licenței pentru operatorii existenți care nu făceau dovada, în termenul stabilit, că îndeplinesc noile cerințe privind societatea înregistrată în România sau sediul permanent.
Pentru jucător, acesta este și motivul pentru care verificarea unui operator nu ar trebui să se rezume la logo, reclame sau notorietatea brandului. Elementul decisiv este dacă platforma are dreptul să funcționeze în România și se află sub supravegherea autorităților competente.
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
Confirmarea oficială: Incisiv de Prahova a avut dreptate Acum doi ani, Incisiv de Prahova scria negru pe alb că la...
Reforma cu sfoara și scotch: cum a reorganizat MEDAT ministerul la xerox și l-a dus la judecată
ORGANIGRAMA MINUNE”: CUM FACE MEDAT REFORMĂ CU PIXUL ȘI CU OCHII ÎNCHIȘI „Reforma” de la MEDAT: când organigrama devine scut...
IPJ Brăila vs. semnătura penală – Cum să faci dintr-o semnătură simplă un șir de patru șefi plictisiți de viață
Introducere în absurd: când Ordinul spune „una”, IPJ Brăila aude „patru” Ordinul comun MAI–PÎCCJ zice așa, negru pe alb: „Adresa...
„Polițist la dispoziția șefului”: program după horoscop și chef de superior
„Serviciu polițienesc”, varianta 2026: vii la muncă atunci când visează șeful În ultima perioadă, tot mai mulți polițiști își pun...
M.A.I. – IPJ Botoșani vs. 20 de lei
700 de lei „pagubă la buget”, 20 de lei „lux de nedescris” Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a descoperit, cu...
Dosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova: De ani de zile scriem că Sistemul Național...
Stat de drept cu strămutare: când Guvernul își caută instanță de casă (DOCUMENTE)
Guvernul supărat pe judecător: Când nu-ți iese HG-ul, dai vina pe instanță! Reforma administrativă pe genunchi, cu 109 posturi șterse...
„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
De la BMW-ul de aur la Renaultul „kamikaze”: IPJ Prahova lovește din nou După BMW-ul transformat în fier vechi și...
IPJ Sibiu, spălat pe mâini cu dezinfectant imaginar: 5 sedii „curate” pe hârtie, restul la mila epidemiilor
Când poliția îți cere buletinul într-o clădire fără autorizație sanitară, dar cu „temei legal” din manualul de scos basma curată....
Droguri la promoție, pedepse la reducere. România între „consum propriu” și haos organizat
Trei senatori, o lege și o întrebare: ce-ar fi să dăm doar amendă la droguri? La 5 octombrie 2026, trei...
-
Exclusivacum 3 zile
„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 14 ore
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zile
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 4 zileLa MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
-
Featuredacum 3 zilePrimele mega-secrete ale României: M.A.I. – cine ia sporuri de 50% și de ce e atât de grav să afle prostimea
-
Exclusivacum 4 zilePolițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!
-
Exclusivacum 3 zileGuvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov