Actualitate
Succesorul lui Klaus Iohannis

Succesorul lui Klaus Iohannis la președinția României s-ar putea să fie altcineva decât Klaus Iohannis. Vehiculez acest scenariu de peste un an de zile, când am semnalat că la sfârștul acestui an expiră cel d-a doilea mandat al lui Donald Tusk la președinția Consiliului Europei. Locul devine vacant și teoretic este accesibil pentru România. Tot de atunci susțin că se vor înfrunta la prezidențiale cu totul alți candidați decât cei aflați anterior pe firmament. Ce s-ar putea întâmpla?
Unul dintre posibilii candidați, nume vehiculat la greu pentru candidatura la prezidențiale a fost însuși președintele PSD, Liviu Dragnea. Eșecul de la referendum suprapus peste eșecul de la europarlamentare și ambele succedate de încătușarea sa i-au pecetluit soarta. Astăzi, PSD nu mai are altceva de făcut decât să numere cele circa un milion și jumătate de voturi furate de instituția militară care măsoară votul suveran al poporului și să regrete că, anesteziat de condamnarea lui Dragnea, a omis să conteste alegerile. Iar în continuare să identifice un candidat. Un întreg spectru politic în acest moment este lipsit de un jucător care să se încălzească pentru alegerile prezidențiale. A căzut cel puțin pentru moment, dar poate chiar definitiv și prezumtiva candidatură a lui Călin Popescu Tăriceanu. Partidul său a fost eliminat din cursa europarlamentară, el însuși a suferit un afront politic iar aliatul său PSD este încă în stare de șoc.
În aceste condiții descrise mai sus, cu mic cu mare ne uităm doar în direcția frontului anti-PSD, unde vedem că se conturează mai mulți prezidențiabili. Asta până când se va trezi cumva și frontul PSD. Afirmam mai sus că există toate șansele ca profeția mea să se împlinească. Un candidat de mână forte a fost măturat de pe scenă, iar un al doilea candidat, Klaus Iohannis s-ar putea să se îndrepte către un loc călduț.
Poziția de președinte al Consiliului European este una călduță. Președintele Consiliului nu face parte din Guvernul Europei. Este mai mult un personaj simbolic. Tocmai din acest motiv, statele din nucleul dur al Uniunii Europene au convenit tacit ca acest rol să-i fie atribuit estului Europei. Astfel încât fostele state comuniste să nu poată ridica pretenții la poziții mai importante din Executivul European. Mandatul este de doi ani jumătate, dar poate fi prelungit încă doi ani și jumătate. La 1 decembrie a acestui an expiră mandatul polonezului Donald Tusk. Al doilea stat ca mărime și ca importanță după Polonia dintre state aflate în trecut sub influența Moscovei este România. Iar Klaus Iohannis, după ce a deținut un mandat de cinci ani de președinte și după ce a executat întocmai și la timp poruncile Germaniei, dar și dispozițiile altor state din nucleul dur, este numai bun pentru a juca acest rol de marionetă trasă de sfori de cine trebuie. În paranteză fie spus, nu a fost îndeplinit nimic din mandatul extern al lui Klaus Iohannis. Niciunul dintre angajamentele sale, luate în fața națiunii române, dar inconfortabile pentru nucleul dur european. Nu a fost ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare. Nu a fost accesat de către România Spațiul Schengen. Dar mai ales nu a fost îndeplinită promisiunea lui Klaus Iohannis cum că se va pune de-a curmezișul unei Europe cu mai multe viteze. De câteva zile, mai marii Europei a decis, fără ca președintele României să sufle o vorbuliță, că Europa va trece la două viteze. Noi, la viteza a doua. Și la nicio viteză atunci când vine vorba de Repulica Moldova. Unde întreaga chirugie politică a fost executată prin ignorarea totală a decidenților de la București.
Prin urmare, Klaus Iohannis este numai bun pentru poziția de președinte al Consiliului European. Doi ani și jumătate și apoi încă doi ani pe atât. Cât un mandat de președinte al României. Dar fără nicio bătaie de cap. Și cu nenumărate voiaje externe. Care vor include firește și weekenduri petrecute a Sibiu. Lângă Prima Doamnă. Pentru că Iohannis își mută capitala la Bruxelles. Pentru el, România va deveni în acest scenariu o îndepărtată și exotică străinătate. Mai este necesară încă o paranteză.
Victor Ponta, devenit extrem de activ în ultima vreme, a făcut o afirmație șocantă. Dar nu lipsită de substanță. El a prognozat că Iohannis va abandona spre sfârșitul acestui an nu numai cursa prezidențială, ci chiar și mandatul său de la Cotroceni. Lăsând postul vacant. Astfel încât vom avea un președinte interimar începând din luna septebrie în persoana lui Călin Popescu Tăriceanu. Care este al doilea om în stat. Cristian Preda, o zgomotoasă goarnă a statului paralel, a sărit ca ars și numai că nu l-a făcut tâmpit pe Ponta. El a susținut, aparent pe bună dreptate, că numai de la 1 decembrie expiră mandatul lui Donald Tusk. Și în consecință Klaus Iohannis și-ar duce mandatul până la capăt. Întrucât poziția de președinte al Consiliului European nu va rămâne vacantă din septembrie. În realitate lucurile sunt mai complicate și tot ce este prea complicat e greu de înțeles pentru domnul Cristian Preda. Chiar și pentru ocuparea unei poziții simbolice, cum este cea de președinte al Consiliului European, este necesară o pregătire temeinică, aceasta presupunând numeroase contacte și dialogul la vârf cu responsabilii europeni, cunoașterea aprofundată a viitorilor jucători de prim rang de la nivelul Uniunii și, în definitiv, un soi de campanie electorală care presupune o anumită durată de timp. Ceea ce l-ar putea determina pe Klaus Iohannis să se conformeze cutumei europene și să consacre o parte din toamna acestui an pregătirilor pentru preluarea respectivului mandat. Deci este perfect posibil și plauzibil să asistăm la evenimentul anunțat de Victor Ponta.
Dacă se întâmplă astfel, atunci tot nu se rezolvă în mod automat marea problemă și marea dilemă a unui candidat prezidențial din partea frontului PSD. În schimb, se produc mișcări spectaculoase în interiorul frontului anti-PSD. Începând chiar de la renunțarea la un candidat care astăzi pare invincibil. Ieșirea din cursă a lui Klaus Iohannis deschide cutia Pandorei. Și făă asta asistăm la o cursă nebună pentru un contracandidat al său. Cine va fi acesta? Dacian Cioloș sau Dan Barna? Dacian Cioloș miroase din ce în ce mai pregnant a om politic expirat, tăvălit prin servicii, compromis de fel de fel de parteneriate externe dn perioada în care, susținut de Franța, a devenit și a exercitat funcția de comisar european pentru agricultură. Oricând fermierii români, dar și ceilalți cetățeni se pot întreba cum de a fost posibil ca sub mandatul lui Cioloș subvenția pentru țăranul român să fie de câteva ori mai mică decât subvenția pentru țăranul francez. Și mai este tăvălit Cioloș și de fel de fel de parteneriate politice interne, aproape exclusiv cu urmași, cum este și el însuși, ai Securității ceaușiste. În schimb, Dan Barna este un candidat neexpirat, proaspăt intrat în cursă, un politician tânăr și care conduce un partid care a reușit să-și apropie un sfert din electoratul României. Competiția dintre cei doi este cu cuțitele pe masă. Profitând de lipsa de notorietate încă a lui Dan Barna, sistemul, care îl susține pe Dacian Cioloș, a scos repede un sondaj, prin care îl plasează în față pe fostul prim-ministru, deși acesta, în alianța creată, conduce o formațiune politică insignifiantă. Și lipsită de cine știe ce susținere cetățenească. S-ar putea ca Cioloș să aibă o surpriză și să descopere cât de cinic[ este marea politică la nivel european. Parisul s-ar putea să-l lase din brațe și să-l îmbrățișeze pe Dan Barna, care s-a aliniat cu arme și bagaje zilele trecute lângă Emmanuel Macron și noua familie europeană pe care acesta a nășit-o. Iar Germania ar putea să se mulțumească cu poziția de președinte al Consiliului European deținută de Klaus Iohannis, renunțând la pretenția de a-l face pe acesta a doua oară președinte al României.
Numai că în aceste condiții PSD, cel ai important partid al opoziției și primul clasat în România conform unei ierarhii sui generis reieșită din europarlamentare, ar rămâne fără candidat. Și va trebui să găsească degrabă unul. Și dacă privim în tabăra liberală, ne ia de cap. Cine ar putea fi candidatul? Că doar nu Ludovic Orban? Sau Crisian Bușoi? Sau Raluca Turcan? Singurul personaj care ar putea juca acest rol este cel venit din urmă cu mare viteză, cu mult aplomb și care se bucură de susținerea nu numai a unei părți semnificative din activul PNL ci și de o largă susținere externă. Și care a dovedit acest lucru. Este vorba despre Rareș Bogdan.
Până la urmă s-ar putea să vedem în zona frontului anti-PSD o confruntare între doi lupi tineri, Dan Barna și Rareș Bogdan. O confruntare, dar în același timp și un tandem. În care unul se vrea dus la Cotroceni, iar celălalt se vrea dus la Palatul Victoria, dacă nu va fi finalmente la fel de bine plasat.
Și rămâne desigur în discuție inevitabila surpriză pe care ar putea să ne-o aducă bătălia internă din frontul PSD. În definitiv, vorbim despre o jumătate din țară și despre un partid cu un număr dublu de activiști și cu un număr dublu de electori în comparație cu PNL. Este obligatoriu ca PSD să vină cu un candidat. Care în mod inevitabil a fi și el un candidat surpriză.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Trump anunță un proiect de 175 miliarde de dolari pentru un scut antirachetă de ultimă generație, condus de generalul Guetlein

Un plan ambițios cu perspective de extindere internațională
Președintele Donald Trump a anunțat astăzi un nou proiect de amploare, denumit „Golden Dome” (Cupa de Aur), al cărui cost estimat depășește 175 miliarde de dolari. Proiectul, menit să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, va fi condus de generalul Michael Guetlein, vicecomandant al Forței Spațiale, și va avea ca scop interceptarea rachetelor chiar și dincolo de granițele terestre, inclusiv din spațiu.
Un sistem de apărare capabil să contracareze orice amenințare
„Odată finalizat, Golden Dome va putea intercepta rachete lansate din orice parte a lumii, chiar și din spațiu, și vom avea cel mai performant sistem vreodată construit”, a declarat Trump într-un briefing în Biroul Oval, fiind însoțit de secretarul Apărării, Pete Hegseth, senatori americani și generalul Guetlein.
Președintele a afirmat cu convingere că proiectul va fi complet operațional până la sfârșitul mandatului său. La nivel internațional, Canada a exprimat deja interesul de a se alătura inițiativei. „Vor să se implice și să vadă dacă pot fi parte a acestui proiect”, a explicat Trump referindu-se la vecinii de la Nord, cu care administrația sa avut relații tensionate. „Nu va fi foarte dificil. Vor plăti partea lor de contribuție”, a adăugat el.
Finanțare și provocări tehnice
Inițial, proiectul Golden Dome va fi finanțat cu o sumă de 25 miliarde de dolari, provenind dintr-un proiect de legislație republicană pentru reconciliere bugetară, însă această lege se află în prezent în impas, din cauza opoziției din partea partidului Republican din Camera Reprezentanților.
Deși președintele și cei prezenți în Biroul Oval au fost mai puțin clari în privința arhitecturii exacte a sistemului care ar urma să fie operațional până la sfârșitul mandatului, expertul în apărare antirachetă Tom Karako a explicat că „depinde de modul în care se definește ‘operațional’” și a subliniat că procesul va fi evolutiv, în mai multe etape.
Guetlein, o figură cheie pentru spațiu
Generalul Guetlein, considerat printre cei mai potriviți pentru conducerea acestui proiect datorită experienței sale volume în domeniul spațial, aduce cu sine o vastă experiență în comandarea sistemelor spațiale, fiind anterior șef al Space Systems Command și colaborând direct cu constelația de sateliți de avertizare și urmărire a rachetelor a Pentagonului.
El a subliniat necesitatea de a intensifica protecția teritorială, mai ales în fața amenințărilor moderne, precum rachetele de croazieră capabile să elude radarul și sistemele de apărare. „Este crucial să ne concentrăm mai mult pe apărarea națiunii”, a spus Guetlein, descriind inițiativa ca fiind „o abordare curajoasă și agresivă”.
Un complex sistem de apărare, inspirat de sistemul israelo-palestinian Iron Dome
Inițiativa Golden Dome, denumită după sistemul israelian Iron Dome, urmărește crearea unui adevărat scut aerian pentru Statele Unite. Nu vorbim însă despre un singur sistem, ci despre o „sistem de sisteme” format din multiple straturi de apărare, ce includ senzori terestrați și sateliți, precum și interceptori de pe teren și din spațiu.
Primul nivel va consta din senzori de la sol și până în orbită, pentru colectarea datelor despre amenințări, aceste informații fiind folosite apoi pentru a ghida un arsenal de interceptori, capabili să doboare rachetele inamice în faza de boost, în spațiul de lansare.
Obstacole majore: finanțare și tehnologie
Totuși, Golden Dome se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cele financiare, estimările variază de la câteva sute de miliarde până la trilioane de dolari, oficiali precum senatorul republican din Montana, Tim Sheehy, avertizând că costurile totale ar putea ajunge chiar și la nivelul de „trilioni de dolari”. În plus, realizarea efectivă a unei arhitecturi spațiale de interceptare rămâne un obstacol tehnic major, având în vedere necesitatea utilizării radarelor în banda de frecvențe 3.1-3.45 GHz, iar utilizarea comercială a acestor porțiuni de spectru poate compromite sistemele critice ale inițiativei.
O altă problemă majoră este integrarea și funcționarea în tandem a diverselor sub-sisteme, astfel încât acestea să devină un sistem eficient, nu doar o colecție de componente.
Critici și riscuri geopolitice
Inițiativa nu este privită favorabil de toți, experții în controlul armamentelor avertizând că o astfel de tehnologie ar putea destabiliza echilibrul nuclear global, periclitând doctrina descurajării reciproce. De asemenea, criticii se tem că implicarea unor companii private precum SpaceX, condusă de Elon Musk, ar putea aduce riscuri etice și strategice, având în vedere influența majoră pe care o are industria spațială privată în aceste proiecte.
Participare largă a industriei și competiție globală
Senatorul republican din Alaska, Dan Sullivan, a menționat că sistemul va cuprinde interceptori de la mari contractori precum Lockheed Martin și Raytheon, dar și companii mai mici, noi pe piață, interesate să ofere tehnologii mai ieftine și inovatoare. Trump a amintit de „cele mai strălucite minți din Silicon Valley”, sugerând că inovația tehnologică ar putea veni de oriunde.
„Ce e important este că oricine poate participa, poate concura”, a spus senatorul republican Kevin Cramer, din Dakota de Nord.
Perspectiva experților și importanța proiectului
După anunț, analiști de la TD Cowen, precum Roman Schweizer și Liz Huseynov, au exprimat rezervări privind fezabilitatea unui scut continental imun total, dar au subliniat că Golden Dome reprezintă un catalizator vital pentru dezvoltarea și implementarea capacităților spațiale critice.
Președintele Trump și-a exprimat convingerea că Statele Unite dispun de o „super-tehnologie” pe care nimeni altcineva nu o are, susținând că această avantaj reprezintă un atu major în cadrul inițiativei Golden Dome, chiar dacă nu a intrat în detalii.
Actualitate
Acord istoric între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru apărare și securitate post-Brexit

O nouă etapă în colaborarea de securitate
După ani de tensiuni politice generate de Brexit, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit asupra unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității, ca parte a unui pachet economic mai amplu. Anunțul a fost făcut în cadrul unui summit desfășurat la Londra, unde Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că parteneriatul vizează consolidarea colaborării într-o serie de domenii, inclusiv industrie, mobilitate militară, menținerea păcii, gestionarea crizelor și contracararea amenințărilor hibride.
Primul pas spre integrare în programele europene de apărare
Von der Leyen a subliniat că acest acord reprezintă un „prim pas” către implicarea Regatului Unit în programele și inițiativele de apărare ale UE, dar a menționat că va fi nevoie de negocieri suplimentare pentru ca industria britanică să poată concura pentru achiziții comune, în cadrul proiectului SAFE, care are o valoare de 150 miliarde de euro (aproximativ 169 miliarde de dolari).
Un document comun, semnat tot astăzi între UE și Regatul Unit, menționează că cele două părți “trebuie să exploreze rapid posibilitățile de cooperare sporită, benefică reciproc, create de instrumentul SAFE, odată ce acesta va fi adoptat, în conformitate cu cadrul legal propriu fiecărei părți”.
Initiativa EU ReArm și potențialul pentru companii britanice
Acordul se înscrie în cadrul inițiativei ReArm a UE, estimată la până la 800 de miliarde de euro, destinată creșterii cheltuielilor militare și capacităților industriale din tot continentul. SAFE permite statelor membre să acceseze credite pentru investiții în echipamente militare majore, sporind interoperabilitatea și acoperirea lacunelor militare.
Von der Leyen a afirmat că acest program va „crea noi oportunități pentru industriile de apărare” ale UE și va “contribui la sporirea pregătirii militare”. Decizia Marii Britanii de a părăsi UE în 2020 a restricționat companiile locale de la participarea la contractele de apărare ale blocului comunitar. Cu toate acestea, noul acord deschide perspective semnificative pentru companii precum BAE Systems, Babcock și Rolls Royce.
Reacții mixte și așteptări
Kevin Craven, CEO al organizației britanice ADS Group, a calificat acordul drept “o dezvoltare binevenită”, dar a adăugat că este prea devreme pentru a se bucura, deoarece detaliile nu sunt încă clare:
„Este un pas important, dar încă trebuie să vedem exact cu ce beneficii concrete vine pentru industria de apărare a Marii Britanii.”
De cealaltă parte, Antonio Costa, președintele Consiliului European, a salutat acordurile ca pe un “nou început” în relația UE-Regatul Unit, afirmând că acestea “reprezintă mai mult decât simple documente, ci un angajament comun pentru securitate, prosperitate și dezvoltare”.
Împreună, liderii promit o colaborare mai profundă în apărare și un rol întărit pentru Europa în comunul front NATO, precum și sprijin pentru eforturile de pace din Ucraina, inclusiv prin sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Un angajament politic, cu semne de întrebare despre ambiție
Premierul britanic Keir Starmer a subliniat că noua înțelegere de comerț asigură Regatului Unit cel mai bun acces la piața UE, păstrând totodată angajamentele de a nu reîntregi unilateral piața unică, uniunea vamală sau libertatea de mișcare.
Pe de altă parte, expertul Ed Arnold de la Royal United Services Institute a exprimat scepticism cu privire la nivelul de ambiție al acestui parteneriat, menționând lipsa de „obiective concrete sau repere realizabile” până în prezent.
Actualitate
Odin plyus nol’ ravno odin. Matematika vsegda prosta.

Nikushor Dan, novyy prezident Rumynii: yavnaya pobeda na vyborakh, sostyazaniyakh i politicheskikh vyzovakh
-
Exclusivacum 3 zile
Jaf și corupție la nivel național: Incisiv de Prahova dezvăluie adevărul despre mafia deșeurilor din Prahova – autoritățile, complice sau ineficiente?
-
Exclusivacum o zi
Corupție și afaceri cu statul în Vălenii de Munte: Lumea ascunsă a ilegalităților și a înțelegerilor oculte
-
Exclusivacum o zi
Ploieștiul, orașul sfidării și al corupției: de la stalpi montati la mașini pe trotuar/O nouă fază a scandalului WHITE TOWER
-
Exclusivacum 3 zile
Electromecanica Ploiești: O promisiune minciunoasă? Cum Sistemul Antigrindină joacă la două capete, ignorând disperarea fermierilor
-
Actualitateacum 5 zile
Frauda electorală în Republica Moldova: o criză în plină desfășurare
-
Exclusivacum o zi
Scandalul Coca-Cola din România: Între practici ilegale, manipulare și protecție dubioasă
-
Exclusivacum 4 zile
Împuternicirea pe funcție: de excepție, aproape regulă în MAI
-
Ancheteacum 2 zile
Virusul periculos se apropie de România, iar autoritățile din UE sunt neclare privind intervențiile