Connect with us

Actualitate

Despre riscul votului online, vot mult dorit de catre activistii USR si nu numai!

Incisiv

Publicat

pe

Votul electronic nu este încă o soluție

Astăzi, România nu poate implementa niciun sistem de vot prin Internet, care să asigure securitatea votului în condiții de anonimat, imposibilitatea fraudei și auditarea pe scara largă a unui astfel de sistem și a rezultatelor, indiferent de soluția tehnică aleasă, din motivele explicate mai jos. Riscurile sunt mult prea mari față de potențialele beneficii și de aceea sunt extrem de puține state în lume care au astfel de sisteme funcționale.

Considerăm că este inutil și total neproductiv sa vorbim despre o inițiativă legislativă anume. Peste 5 ani, în funcție de dezvoltările tehnologice, am putea să reanalizăm această concluzie.

Pe larg, despre problemele votului electronic

Acum 4 ani, în 2015, a existat un mare avânt pentru adoptarea votului electronic și, mai exact, a votului pe Internet, pentru prima dată în România. Am scris atunci mai multe articole [1], analizând atât situația din România, cât și din străinătate.

Acum, după 4 ani de relativă liniște pe frontul mioritic, această idee nefastă se arată din nou, fără a avea măcar o dezbatere substanțială pe analize științifice și fără a le cere experților în securitate informatică să studieze mai în detaliu riscurile și problemele inerente.

În primul rând, înțelegem problemele repetate ale votului în diaspora, inclusiv dorința absolut normală într-o societate care își dorește digitalizarea de a găsi o soluție electronică, care ar putea să rezolve nu doar problema participării la vot, dar și pe cea a deplasării la urne, în situația în care ești departe de locul unde trebuie să votezi. Cei de la Centrul de Inovare Publică au analizat mai în detaliu opțiunile alternative pentru îmbunătățirea votului din diaspora, inclusiv pentru proximele alegeri. Soluțiile se bazează pe îmbunătățirea votului pe hârtie, nicidecum pe folosirea votului pe Internet.

Noi ne vom raporta exclusiv la votul prin Internet, propus de mai multe partide prin diverse inițiative legislative în Parlament, care are probleme multiple la nivel principial, indiferent de soluția aleasă, exprimate pe scurt: securitatea votului în condiții de anonimat, fraudabilitatea și auditabilitatea.

De asemenea, ar trebui să mai evidențiem 3 aspecte noi, care au apărut după 2015:

  • Sunt relativ extrem de puține state care au sisteme de vot prin Internet (cu excepția notabilă a Estoniei). În schimb, Franța a renunțat la votul prin Internet în 2017 din motive de securitate, iar după un studiu realizat in 2017, Canada a decis sa nu permită votul online în alegeri federale din motive similare, la fel ca multe alegeri statale. Iar în 2019 Elevetia a renuntat la sistemul de vot electronic la urmatoarele alegeri, dupa ce s-a demonstrat ca nu este sigur.
  • Au existat dezvoltări tehnologice noi în ultimii ani, ce ne pot face mai optimiști cu privire la existența în viitor a unui astfel de sistem, dar nu trebuie să comparăm sisteme de autentificare din zona de Internet banking, unde este necesară identificarea continuă a clientului și unde există riscuri de securitate (dar pe care instituțiile bancare le pot asigura cu societăți de asigurare). În votul online nu există nicio plasă de siguranță, dacă ceva a mers greșit, iar nevoia de secretizare a votului se complică cu necesitatea asigurării anonimității votului.
  • Pentru a înțelege cât de departe suntem încă de un sistem de vot prin Internet funcțional, considerăm că cea mai apropiată șansă este cea inițiată de DARPA în SUA, care a anunțat abia în martie 2019 un proiect de 10 milioane de dolari pentru crearea unui sistem de vot open source, dar nu prin Internet, ci cu mașini de vot (deci secure hardware), sistem care ar trebui validat la două conferințe majore de securitate informatică (DEFCON), deci imposibil de aplicat înainte de 2021. Acest exemplu ar trebui să demonstreze cât de complicat tehnic este sistemul, dar și nivelul de securitate care trebuie dovedit pentru ca orice sistem de vot electronic să îndeplinească niște cerințe de securitate minimale.Explicat prozaic: Nu e vorba de vot prin Internet, ci de vot prin mașini de vot, unde mașina este sigură din punct de vedere hardware. La DEFCON, participarea este gratuită pentru toți hackerii. Dacă reușește ceva să supraviețuiască unui DEFCON, e spectaculos. Dacă reușește să supraviețuiască la două DEFCON-uri, e un miracol!

De atunci până acum, situația de fond nu s-a schimbat, problemele rămânând aceleași în mare. Așadar, un sistem de vot electronic prin Internet este nefezabil din punct de vedere tehnic în condițiile actuale (sau în condiții care pot fi întrevăzute pe termen scurt sau mediu), deci opțiunea votului electronic este o falsă ipoteză.

Astfel, sunt 3 elemente nesigure în orice comunicație:

  1. Dispozitivul utilizatorului: Calculatorul de la care votul prin Internet se transmite nu poate fi sigur. Aceasta depinde doar de măsurile de securitate ale calculatorului folosit pentru a vota (care sunt aproape imposibil de verificat pentru fiecare calculator în parte). Infectarea calculatoarelor care rulează pe Windows (care sunt majoritatea) este extrem de ușoară.

Explicat simplu: Tu votezi candidatul A și de pe calculatorul tău pleacă faptul că ai votat candidatul B.

  1. Conexiunea prin care are loc comunicația între dispozitivul utilizatorului și server: Există posibilitatea criptării de la un capăt la altul, dar tehnologiile de criptare nu au fost niciodată și nu au cum să fie, chiar și din punct de vedere teoretic, infailibile. Membrii comunității de securitate informatică știu asta de multă vreme iar pentru restul populației aceste lucruri au fost dovedite de ultimele revelații ale lui Edward Snowden: comunicațiile pot fi accesate și modificate cel puțin de NSA și alte agenții de securitate externe.

Explicat simplu: Tu votezi candidatul A și de pe calculatorul tău pleacă faptul că ai votat candidatul A, dar ajunge la final faptul că ai votat candidatul B.

 

  1. Serverul: Calculatorul care primește votul cu software-ul care contorizează poate că e sigur (deși orice expert în securitate informatică va spune că niciun calculator conectat la rețea nu poate fi sigur). Soft-ul de primire și contorizare a voturilor este imposibil de auditat perfect, astfel încât rezultatul votului poate fi ușor falsificat (indiferent de software-ul folosit), în special de națiuni care angajează hackeri (vezi incidentele recente cu Rusia sau chiar Coreea de Nord). Dacă nu este public codul sursă al software-ului, acest software este, practic, o cutie neagră în care bagi votul și nu se știe ce iese. Dacă este public codul sursă al software-ului, riscul este mai mic, însă posibilitatea de a găsi cineva o gaură de securitate pe care să nu o raporteze, ci să o exploateze în interes propriu, este uriașă. Putem să spunem că e obligatoriu să fie open Source software codul, sau să se facă auditări exhaustive, dar ce se întâmplă de la codul sursă până la executabilul / executabilele care rulează pe dispozitivele respective este o cale foarte lungă. Pot fi găsite breșe în codul sursă, poate fi atacat compilatorul astfel încât executatbilele create să facă altceva decât spune codul sursă, pot fi înlocuite executatbilele create corect cu executabile compromise înaintea sau chiar în timpul votului. Atacatorii pot fi la distanță sau se pot ascunde chiar printre cei care organizează votul. Suprafața de atac (attack surface) este imensă și, cu cât sistemul devine mai complex, cu atât suprafața de atac crește ca un balon. Și asta se aplică atât pentru software-ul de pe server cât și pentru software-ul de pe dispozitivul utilizatorului (alegătorului).

Explicat simplu: Tu votezi candidatul A și de pe calculatorul tău pleacă faptul că ai votat candidatul A, ajunge la calculatorul care face contorizarea că ai votat candidatul A. Cu toate acestea, în contorizarea voturilor, unde cineva cu interes a avut acces și se notează că ai votat candidatul B.

Mai sunt și multe alte probleme conexe:

  • Secretul și anonimatul votului nu pot fi asigurate. Explicat simplu: Tu votezi candidatul A și cineva poate ști ca ai votat candidatul A. Sunt mulți care spun “În ziua de azi, avem online banking, comerț electronic, comunicații criptate etc. De ce nu avem și vot pe Internet?”
    Răspunsul este un pic mai tehnic, dar crucial: modelul de securitate în cazul domeniilor online banking / comerț electronic / comunicații criptate etc. și cel din cazul votului pe Internet diferă în mod fundamental și radical. În cazurile enumerate, utilizatorul și serverul au același obiectiv: să comunice în siguranță și nimeni altcineva să nu interfereze cu comunicația lor. Ambele părți au același scop și lucrează împreună pentru a atinge acest scop. Chiar și în aceste condiții, există fraude ale sistemului, acoperite de obicei de bănci – fie direct, fie prin asigurare. La votul pe Internet, utilizatorul și serverul au doar parțial același obiectiv: ambii vor să contorizeze votul în mod corect, dar utilizatorul vrea și să-și păstreze anonimatul, în timp ce serverul ar vrea ca utilizatorul să nu fie anonim, pentru a verifica dreptul la vot și a împiedica votul multiplu. Așadar, ca în cazul sistemului de vot pe Internet din Estonia, se poate folosi o procedură complicată, dar până la urmă neverificabilă, pentru încercarea parțială de asigurare anonimității utilizatorului (alegătorului).
    Nu în ultimul rând, secretul votului și anonimitatea sunt un drept al omului, recunoscut prin Convenția Internațională privind Drepturile Civile și Politice (International Covenant on Civil and Political Rights)[2]. România a aderat la această Convenție ONU pe 27 iunie 1968, a ratificat-o pe 9 decembrie 1974 și aceasta a intrat în vigoare în România pe 23 martie 1976. Doar declararea faptului că secretul votului este important, fără garanții temeinice, este inutilă. Niciun sistem de vot pe Internet nu poate, la nivel tehnic, să ofere aceste garanții și se pare că această stare de fapt nu se va schimba, în mod realist, în viitorul apropiat sau mediu.
  • Sistemul de vot pe hârtie este robust la atacuri: Sistemul de vot pe hârtie este, de fapt, un sistem masiv distribuit și foarte robust. Este foarte greu să corupi întregul sistem. Poți corupe părți, mai mici sau mai mari ale acestuia, dar întregul sistem nu poate fi corupt cu ușurință. Practic, singura excepție care poate fi dată când un astfel de sistem a fost corupt în întregime în România este cea a alegerilor fraudate de către comuniști după ce de-Al Doilea Război Mondial. Dar acest lucru a fost posibil doar din cauza ocupației sovietice, așa că putem să spunem că situația era una excepțională. Într-o situație normală, fraudarea completă a alegerilor desfășurate pe hârtie este de domeniul teoriei, dar imposibilă în practică. În cazul unui sistem de vot electronic, situația se schimbă dramatic. Cu cât porțiuni mai mari ale sistemului sunt informatizate, cu atât sistemul devine mai centralizat. Cu cât sistemul este mai centralizat, cu atât orice compromitere a sistemului ridică spectrul compromiterii complete a votului. Un sistem de vot pe Internet reprezintă maximul de informatizare al unui sistem de vot și, prin urmare, reprezintă maximul de centralizare al unui sistem de vot. Așadar, compromiterea acestui sistem duce la compromiterea în întregime a tuturor voturilor sau a suficiente voturi pentru a determina câștigătorul.
  • Sistemul pe hârtie permite reverificarea procesului și rezultatelor sistemului de votare de la un capăt la celalalt, pe când sistemul electronic nu permite această facilitate, datele electronice fiind în esența lor volatile, deci este improbabilă verificarea lui, mai ales în condițiile asigurarii anonimitătii votului. Explicat simplu: Cum poți verifica faptul că cei care au votat candidatul A au fost înregistrați ca votând A?
  • Autentificare: cum trimiți datele de acces în sistem astfel încât nimeni să nu aibă acces la ele în afara alegătorului? Experiența cu Poșta Romana pentru trimiterea cardurilor de sănătate (total nesigură) ne arată că statul român nu are o minimă competență în acest sens.
  • Utilizabilitate: Cum te asiguri că software-ul este făcut suficient de „pe înțelesul tuturor” astfel încât cel care votează A să înțeleagă faptul că votează A și nu B?
  • Observabilitate: Cum găsești niște observatori care chiar pot să auditeze tot sistemul de la un capăt la altul? Cum pot observatorii să observe toate “secțiile de votare” dacă practic secția de votare se mută în calculatorul personal?
  • Suport tehnic: Cum poți să asiguri răspunsurile tehnice corecte și inteligibile la întrebările primite de la toți cei interesați?

Concluzie: Nivelul tehnic actual nu permite asigurarea unui sistem electronic de vot (și cu atât mai puțin a unui sistem de vot prin Internet) la un nivel de siguranță măcar acceptabil.

Autori: Matei-Eugen Vasile si Bogdan Manolea- Redacția ApTI

Bibliografie relevantă:

 

[1]. Pentru referință, iată, mai întâi, link-uri către toată seria de articole ApTI din 2015 privind votul electronic:

https://apti.ro/raspuns-apti-consultare-sar-vot-electronic

https://apti.ro/consultare-sar-vot-electronic-aar

https://apti.ro/workshop-tehnic-vot-electronic

https://apti.ro/electronic-voting-workshop-after-action-report

https://apti.ro/votul-electronic-in-lume

https://apti.ro/esecurile-votului-electronic-partea-1

https://apti.ro/esecurile-votului-electronic-partea-2

https://apti.ro/privire-critica-vot-estionia

https://apti.ro/vot_electronic_pozitie_de_politici_publice_apti_sponge

Cerem scuze tuturor în privința referințelor din link-urile de mai sus care, din păcate, după 4 ani, nu mai sunt funcționale. Ar fi fost un adevărat miracol să mai fie! Dar, chiar și așa, resursele respective pot fi regăsite și în ziua de azi cu relativă ușurință de un cititor interesat și cu acces la oricare motor de căutare.

[2] Convenția Internațională privind Drepturile Civile și Politice (International Covenant on Civil and Political Rights) spune la Articolul 25 (b): „Every citizen shall have the right and the opportunity, without any of the distinctions mentioned in article 2 and without unreasonable restrictions: […] (b) To vote and to be elected at genuine periodic elections which shall be by universal and equal suffrage and shall be held by secret ballot, guaranteeing the free expression of the will of the electors; […]”.

Photo credit: smjbk on Visualhunt / CC BY

 

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Cum apara statul roman interesul salariatilor acestui agent economic de interes public major? SRI “doarme” sau iar are alte interese “absconse”?

Incisiv

Publicat

pe

De

Dancila face parte din statul paralel intrucat nu a dat raspuns cu privire la protocolele incheiate intre SRI si institutiile. parte ale administratiei publice centrale. aflate in coordonarea sau subordinea Guvernului Romaniei!!!

Recent unul dintre sindicatele existente la nivelul operatorului de comunicatii electronice fixe si mobile – “Telekom Romania”, a trimis o scrisoare catre ministrul comunicatiilor si societatii informationale prin care il sesizeza de intentiile actionarului majoritar al companiei “Telekom Romania” de a  vinde actiunile detinute. Interesant este ca pe langa acest aspect actionarul majoritar OTE si DT are in vedere o serie de proceduri de externalizare a unor activitati interne ale operatorului catre terte parti interesate, dar fara se informeze salariatii posibili afectati de astfel de masuri de reorganizare manageriale situatie ce ar putea intra sub incidenta prevederilor Legii nr.67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora.

Semnalam faptul ca, avand in vedere interesul public intrucat operatorul “Telekom Romania” este un agent economic de interes public major si mai mult infrastructura de comunicatii a acestuia face parte din infrastructura critica nationala conform OUG nr.98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, respectiv normelor infralegale aplicabile,  situatie in care organele abilitate ale statului roman (MCSI, ANCOM, MAI, SRI, MMJS etc.) comisiile ITC ale Parlamentului Romaniei) ar trebui sa analizeze si sa ofere publicului cel putin un raspuns competent cu privire la situatia de fapt sus precizata.

De altfel, sindicatele comenteaza intern faptul ca managementul grupului “TELEKOM ROMANIA” intentioneaza ca pana la finele lunii septembie sa reduca numarul salariatilor grupului din Romania cu cel putin 800 de salariati din toate structurile organizatinale proprii, pe langa actiunea de externalizare a activitatilor de IT catre firme interesate ce vor raspunde cereri de oferta efectuate acum cateva luni de catre departamentul de achizitii al “TELEKOM ROMANIA”.

Cum apara statul roman interesul salariatilor acestui agent economic de interes public major, respectiv cum apara acelasi stat roman interesul sau economic si financiar detinut prin actiunile proprii la aceast operator de comunicatii eletronice, care in mod relevant mai are si protocoale clasificate incheiate cu SRI, dupa cum rezulta din raspunsul la o interpelare adresata, in mai 2018, de catre un parlamentar catre MCSI, dar si catre Primul – ministru al Romaniei ce nu s-a obosit sa raspunda nici pana la aceasta data, chiar daca conform Constitutiei art.112 avea o obligatie legala de serviciu.

Asteptam cu nerabdare un raspuns oficial din parte autoritatilor in drept atat in contextul prevederilor legale ale Legii nr.544/2001 dar si in contextul interesului national fata de situatiile create de managementul strain al operatorului anterior referit. (Cristina T.).

BNS
CAZAN 1529 A protocoale
CAZAN 1529 C protocol prim ministru
2 05 CAZAN 1529 A protocoale

Citeste in continuare

Actualitate

DGIA : ”Semnezi sau pleci”! Si a plecat!

Incisiv

Publicat

pe

De

(Preluare National – Catalin Tache):

Dupa cum dezvaluiam ieri, dintr-un document incendiar aflat inclusiv pe masa de lucru a premierului Romaniei reiese ca inalti demnitari ai statului roman de la varful Ministerului Apararii Nationale si generali sefi de structuri vitale ale Armatei Romane ar fi fost amenintati fatis de catre cei doi ministri  Mihai Viorel Fifor si Gabriel Beniamin Les, dar si de un colonel din cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei! Totul in urma refuzului acestora de a ceda presiunilor privind semnarea contractului de 1,6 miliarde de euro pentru achizitionarea a patru corvete multifunctionale de la un ofertant indicat cu ”subiect si predicat” .

Si asta cu toate ca atat in plangerile penale aflate pe rolul Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel, cat si a Directiei Nationale Anticoruptie nu doar ca erau prezentate probe privind vicierea procedurii de incredintare a acordului cadru, dar si suspiciunile rezonabile cu privire la faptul ca pretul ”ofertantului indicat” ar fi fost umflat cu nu mai putin de 150 milioane de euro pe corveta, ceea ce ”indica un posibil prejudiciu adus bugetului MApN de 600 milioane euro”! Iar astazi suntem in masura sa dezvaluim si identitatea a doi dintre conducatorii de la varful Ministerului Apararii Nationale care au fost supusi unor campanii agresive si, atentie, puternic sustinute financiar din strainatate pentru a ceda si a ”face abstractie de aspectele negative constatate”, dupa cum reiese din raportul contrainformativ intrat in posesia noastra. In care se mai noteaza si ca pe filiera oculta a ofiterilor de informatii militare li s-a atras atentia  ce repercursiuni ar putea suferi pentru  refuzul de a ”atribui acordul cadru destinat achizitiei celor patru corvete multifunctionale catre un anumit candidat”! Este vorba despre fostul secretar de stat pentru Armamente, Andrei Ignat si de generalul de brigada ing. Ionel Lotan, loctiitor al sefului Departamentului pentru Armamente! Cei care, la scurt timp dupa ce au refuzat ultimatumul DGIA privind ”cooperarea cu partea franceza” si  Ignat chiar a recurs la sesizarea oficiala a structurilor abilitate ale statului roman s-au trezit ”ejectati” de la virful MApN!

Ignat, ”mostenirea” lui Fifor pentru Les

Iar pentru ca umilinta inghitita de structuri informative care altfel se bat cu pumnul in piept cum apara ele tara de ”baietii rai” sa fie deplina, campania de satisfacere a unui partener extern prin plata unei adevarate ”taxe de smecherie” s-a derulat pe mandatul a doi ministri ai Apararii! Pentru ca, dupa cum se avertizeaza in raport, Mihai Fifor ar fi fost stopat la timp prin  nota informativa privind faptul ca ofertantul ”agreat” ar fi intarziat cu nu mai putin de cinci ani fabricarea si predarea catre Marina Armatei Australiene a corvetelor promise. Astfel ca, aflandu-se intre ”ciocanul” intalnirilor de taina cu ambasadoarea Frantei in Romania si ”rezistenta” unor demnitari si generali romani, totul sub nasul colaborationistei DGIA, fostul ministru a preferat in cele din urma politica ”strutului”, panicat fiind si de dezvaluirile de la acea vreme din ”National ”. ”Urmare a acestor discutii, ministrul Mihai Viorel Fifor nu a dat curs timp de mai multe luni unei note de informare referitoare la aspecte privind grave dificultati si probleme existente in activitatile competitorilor francezi”. Astfel ca ”avand in vedere ca pana la eliberarea sa din functie , ministrul Mihai Viorel Fifor nu a reusit sa impuna conducerii Departamentului pentru Armamente sa accepte atribuirea in conditii de incalcare a legii a acordului cadru destinat achizitiei celor patru corvete multifunctionale, demersurile efectuate in scopul satisfacerii prin metode incorecte a interesului unuia dintre competitorii inscrisi in cursa pentru atribuirea acordului cadru, demersurile sale au fost continuate de actualul ministru Gabriel Beniamin Les. Aceasta dupa ce in mod repetat a incercat sa il intimideze pe Andrei Ignat, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Armamente la acea data , pentru a accepta ca in conditii de nelegalitate sa accepte atribuirea acordului cadru destinat achizitiei celor patru corvete catre un anume competitor a propus eliberarea din functie a acestuia”.

Generalul Lotan, victima colaterala

Numai ca amenintarile nu au incetat nici dupa ”decaparea” secretarului de stat, intrucat ” dupa eliberarea la data de 10.06.2019 a lui Andrei Ignat din functia de secretar de stat si sef al Departamentului pentru Armamente, eforturile ministrului Gabriel Beniamin Les de a determina atribuirea acordului cadru destinat achizitiei celor patru corvete multifunctionale catre un anume competitor au fost exercitate asupra generalului de brigada ing. Ionel Lotan, loctiitor in acea perioada al sefului Departamentului pentru Armamente. Astfel ca generalul Lotan a fost pus la randul sau in situatia in care s-a aflat si secretarul de stat Ignat, amenintat de ofiteri de informatii militare sa dea curs cererilor imperative si abuzive ale conducerii MApN sau de a fi eliberat din functia pe care o ocupa. Situatie in care generalul Lotan a refuzat si el sa incalce legea, preferand mai bine sa-si depuna raportul de pensionare, 20.06.2019  fiind ultima sa zi de activitate in Ministerul Apararii Nationale”.

Si uite cum MApN nu are conducere la Departamentul pentru Armamente, achizitia de corvete a fost suspendata prin incheierea nr. 883/C1/1061 din 14.06.2019 a CNSC iar ministrul Apararii nu face niciun demers legal desi  Curtea Constitutionala a decis ca prelungirea mandatului generalului Ionel Ciuca in fruntea Armatei Romane este ilegala! Colonelul Preda de la DGIA stie bine de ce…Dar si noi!

 

 

Citeste in continuare

Actualitate

DEMASCAREA SECURISTILOR INCURCATI DE SIIJ

Incisiv

Publicat

pe

De

La DNA dospeau pentru vremuri ‘oportune’ peste 4.000 de dosare… Santaj, amenintari, intimidari…

Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto) ia pozitie in fata incercarilor disperate ale unor magistrati si politicieni care se zbat sa provoace desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Iata postarea facuta de Calin Popescu Tariceanu:

“Vad o agitatie neobisnuita in anumite zone dupa ce Comisia de la Venetia a opinat ca exista neclaritati in procesul de numire si functionare a Sectiei speciale de investigare a magistratilor. Poate membrii comisiei or fi avand unele semne de intrebare, dar voi, aparatorii vechiului sistem, sigur nu aveti.

Va prefaceti ca nu stiti de ce s-a infiintat aceasta sectie. Va reamintesc eu, pe scurt: pentru ca, atunci cand de anchetarea magistratilor se ocupa DNA, aveam parte, in fapt, de o ampla operatiune de confectionare a unor dosare pentru santajarea instantelor de judecata. Cand Sectia s-a infiintat, la DNA dospeau pentru vremuri ‘oportune’ peste 4.000 de dosare pe numele unor magistrati. Cand a fost momentul transferului acestor dosare la noua sectie, acelasi DNA a clasat mai mult de jumatate dintre ele. Dovada clara ca erau tinute doar ca metoda de santaj. Pe atunci era totul in regula, nu-i asa, pentru ca doamna Kovesi si acolitii ei aveau drept de viata si de moarte asupra Justitiei, punand pumnul in gura judecatorilor si fortandu-i sa danseze in campul tactic dupa muzica serviciilor.

Acum cand avem o sectie dedicata anchetarii magistratilor, o sectie complet independenta si plasata sub autoritatea CSM, garantul independentei justitiei, brusc nu mai e in regula.

Oare de ce?

Simplu: din interes, ignoranta, ori pur si simplu ticalosie, sunteti gata sa sacrificati libertatea si independenta judecatorilor. Sunteti gata sa faceti orice ca sa ingropati greselile – eufemistic spus greseli – trecutului. Sau si mai simplu: din pura complicitate cu artizanii mentinerii Justitiei in genunchi, de ani si ani de zile.

Comunistii au facut justitia cu procurorii si securistii. Regimul Macovei-Kovesi-Basescu a adaugat acestora arhiva SIPA, CNSAS, ANI sau interceptarile ilegale ale SRI.

Santaj, amenintari, intimidari, nu ati precupetit niciun efort. In tara lui Negulescu-Portocala, Romania a devenit, intr-adevar, o imensa portocala, una mecanica, exact ca in romanul lui Burgess. Naturala si colorata la exterior, dar ascunzand sub coaja un imens si tenebros mecanism de mare precizie – mecanismul dictaturii statului paralel cu sprijinul nepretuit al procurorilor.

De asta si nu de altceva va repugna Sectia speciala, nu va mai ascundeti pe dupa plop, baieti. Si mai rasfirati-va, cat de cat, ca bate la ochi”. (Paul D.).

 

Citeste in continuare

Parteneri


Parteneri speciali-probleme juridice

Știri calde

Actualitate10 ore ago

Cum apara statul roman interesul salariatilor acestui agent economic de interes public major? SRI “doarme” sau iar are alte interese “absconse”?

Dancila face parte din statul paralel intrucat nu a dat raspuns cu privire la protocolele incheiate intre SRI si institutiile....

Actualitate10 ore ago

DGIA : ”Semnezi sau pleci”! Si a plecat!

(Preluare National – Catalin Tache): Dupa cum dezvaluiam ieri, dintr-un document incendiar aflat inclusiv pe masa de lucru a premierului...

Actualitate10 ore ago

DEMASCAREA SECURISTILOR INCURCATI DE SIIJ

La DNA dospeau pentru vremuri ‘oportune’ peste 4.000 de dosare… Santaj, amenintari, intimidari… Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto) ia...

Actualitate10 ore ago

“Mai tineti minte cum se straduia o unitate de seama a online-ului sa scuze limbajul de borfas al lui Negulescu?”

Foarte buna comparatia cazurilor procurorilor Piturca-Portocala pe care o face Cristoiu! Si atunci, ca si acum, s-a incercat salvarea lor,...

Actualitate10 ore ago

PSD nu va vota ,,reînnoirea” vetustului Isărescu la BNR

Pun și eu aici 2 cenți: PSD nu va vota ,,reînnoirea” vetustului Isărescu la BNR. Tăriceanu, brațul din Senat al...

Actualitate10 ore ago

Exploziv: Liiceanu, filosoful cu misiuni de la PCR

(PRELUARE INPOLITICS.RO): Cel mai bun articol, fără doar și poate, pe care l-am citit în ultimii ani. Nici măcar nu...

Actualitate10 ore ago

Șeful Institutului Wiesel vrea terenul Muzeului Antipa: Este adevărat că zona este protejată, dar asta nu însemnă că nu se pot face construcții acolo

Preluare FLUX 24: Propunerea ca Muzeul Holocaustului să fie construit în curtea Muzeului Antipa a fost făcută de Institulul ”Elie Wiesel”,...

Actualitate10 ore ago

Executarea sumară a domnului Rareș Bogdan

Ludovic Orban, președintele PNL a decis. Contrar așteptărilor, Rareș Bogdan nu va prelua președinția celei mai mari organizații PNL din...

Actualitate1 zi ago

Editorial/ Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule!

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al...

Actualitate1 zi ago

In administratia lui Adrian Dobre se inmultesc doar numarul de sobolani

Primim la redactie: Buna ziua, Va transmit acest email; cu speranta ca veti publica un articol si despre situatia din...

Actualitate1 zi ago

Atac mafiot la varful MApN!

(Preluare National – Catalin Tache): Continuam astazi publicarea mai multor fragmente din raportul contrainformativ intrat in posesia noastra si in...

Actualitate1 zi ago

PNL Bucuresti in pragul exploziei: Violeta Alexandru presedinte interimar

(PRELUARE INPOLITICS.RO): Biroul Executiv al PNL, reunit azi, a decis ca Violeta Alexandru să conducă interimar organizația București, cea mai...

Actualitate1 zi ago

Falsa lecție încasată de PSD

Există o gravă contradicție în termeni. Pe de-o parte, unii dintre șefii PSD, în frunte cu doamna Dăncilă, afirmă că...

Actualitate3 zile ago

Omul lui Dragnea de la M.A.E/Incompetenta, ilegalitatile, morti “supecte” si “parfum” de servicii (I)

Avocata Laura Elena Chiorean (foto) din Cluj Napoca este, începând cu data de 8 Martie a.c., noul Secretar general al...

Actualitate3 zile ago

Carmen Dan, ”Denuntul Secolului” la DNA!

(Preluare National – Catalin Tache): Gata, este tot mai groasa pentru Carmen Dan! Cea care parca a avut gura aurita,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate

Top Articole Incisiv