Connect with us

Actualitate

Mașinile de MAI sunt folosite în campania electorală a PSD Mehedinți!/DOCUMENTE/INREGISTRARI VIDEO

Incisiv

Publicat

pe

Alina Teiș merge prin prefectură Duminica că prin biserica soțului ei, iar enoriași i se închină că la icoană că de nu îi desființează ,, prietenul- prefectul!

Dar dacă nu sunteți convinși după ce urmăriți video, aflați cine decide poimâine pe 26 pentru România!

 Vin alegerile, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva există vreo problemă ( legală, dar și morală) în cazul în care un organizator al alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu o persoană din instituţia care se ocupă cu reglementarea scrutinului (AEP)…Soția fiind chiar șeful instituției!

Mai putem vorbi despre imparţialitate într-un asemenea context?

Soţul organizează alegerile, soţia le controlează, fiul este fostul inspector șef al IPJ Mehedinți, actualmente șeful poliției Gorj, iar ,,prietena,, Alina Teiș, deputat PSD beneficiază de birou personal în  prefectura Mehedinți, și face campanie electorală PSD-ului cu touaregul de MAI!

,,Cu alte cuvinte, soţul organizează alegerile, iar soţia le controlează.

Situaţia ar părea o simplă tehnicalitate, care ar putea fi inclusă la rubrica „fapt divers”. Dar haideţi să mai citim o dată: Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.). Cu alte cuvinte, este ca şi cum un arbitru s-ar vedea pus într-o situaţie delicată, aflându-se în situația de a fi proprietar de echipă de fotbal și tot el o arbitrează!, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, o astfel de situaţie se găseşte în Mehedinţi, unde o mai tânără soţie,  a prefectului Nicolae Drăghiea (susţinut de PSD) nu numai că lucrează la filiala judeţeană a AEP, dar o și conduce.

,,Surse politice au declarat, pentru ziariști  că prefectul însuşi şi-ar fi angajat soţia acolo, iar ziariști  l-au contactat pe oficialul judeţean, pentru lămuriri. Prefectul a confirmat că soţia sa, Ani Drăghiea (născută Roşca), este funcţionar în AEP Mehedinţi (mai precis, expert parlamentar), l-am întrebat pe reprezentantul Guvernului în teritoriu dacă ştie ce atribuţii are consoarta în instituţie…Iar  Drăghiea a răspuns:

„Dar credeţi că eu mă ocup de aşa ceva? Întrebaţi Autoritatea!” a fost răspunsul lui.

La insistenţele ziariștilor, privind un eventual sprijin acordat consoartei la angajarea în AEP, temperatura discuţiei a crescut: „Domn’e, am impresia că ori mă jigniți, ori e ceva tendenţios. Păi, dumneavoastră credeți că se pot face angajări în Drobeta Turnu Severin sau în judeţul Mehedinţi? Tot ceea ce se organizează se organizează la nivelul Bucureştiului. E concurs – uitaţi-vă pe site-ul AEP-ului, uitaţi-vă când a dat (nici nu era cu mine atunci)… E o altă poveste! Domn’e, totul e legal. Lăsaţi… Ăstea-s chestiuni de vrăjeli, de nu ştiu cine… politice. Eu nu fac politică”…

Și cum nici usturoi nu a mâncat și nici gura nu-i ,,pute,,…

Prefectul a rămas ferm pe poziţii şi când l-am confruntat cu informaţia obţinută de la sursele noastre, potrivit căreia oficialul ar urmări să o angajeze pe soţia şoferului său, tot la AEP…Ori că ia dat birou personal în prefectura Mehedinți,,prietenei,, Teiș, ori că Alina Teiș folosește mașinile de MAI ori face ședințe PSD și audiențe în prefectura Mehedinți păzită de jandarmi!

„Domn’e, eu nu pot să sprijin pe cineva! Dumneavoastră  n-auzi-ți că se organizează de către Autoritatea Electorală Permanentă totul? Pe cine dracu’ să sprijin eu?” s-a enervat reprezentantul Guvernului României în teritoriu.

Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe Nicolae Drăghiea dacă, în opinia lui, există vreo contradicţie (legală sau morală) în situaţia în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu un funcţionar din supraveghetorul alegerilor (AEP).

„Domn’e, staţi puţin. Deci absolut nu există nicio contradicţie şi nicio ilegalitate. Unu: concursul este deschis oricui. Doi: a luat acest concurs înainte de a se căsători cu mine, deci sunt probleme care n-au nicio legătură una cu alta. E un concurs în desfăşurare. Puneţi, fraţilor, să pună examenul, să dea examenul! Ce să le facem? Ştiinţa de carte e foarte importantă astăzi. Puteţi să spuneţi acest lucru: ştiinţa de carte e foarte importantă. Totul e pe bază de examen. Nu există incompatibilitate, nu există absolut nimic. Nu facem noi etapele vieţii că le vrea nu ştiu cine”, a încheiat prefectul susţinut de PSD…Care încă nu a răspuns la întrebarea:

-Domnule prefect Nicolae Drăghiea, reprezentant al Guvernului României în teritoriu, puteți răspunde la o întrebare?

Un politician, un parlamentar, indiferent de culoarea politică, poate folosi mașina prefecturii unui județ?

  1. a) în interes propriu!
  2. b) în campania electorală pentru un partid!
  3. c) niciodată, fiind o încălcare a legii!

Așteptăm un răspuns oficial din partea celui mai longeviv angajat al Guvernului României, (știind că ați fost, treaptă cu treaptă, membru activ al PCR, (până în 1989), membru PSD, secretar al prefecturii județului Mehedinți, subprefect, inspector Guvernamental și prefect al județului Mehedinți!

Vă mulțumesc anticipat!, Alin Ghiciulescu ziarist independent în România.

  1. Și tăcerea poate fi un răspuns, (dar am filmat episodul și parcă mi-ar fi greu să public fără a vă cere un punct de vedere).

 

Minciuna însă are picioare scurte…O să vedeți imediat!

 După cum am scris mai sus, am aflat, „pe surse”, că prefectul a umărit s-o angajeze în AEP pe soţia şoferului său. Astfel, ziariști au contactat-o Gabriela Căpitănescu (persoana în cauză), pentru precizări.

După ce a confirmat că şi-a depus dosarul pentru concursul, Gabriela Căpitănescu, (soția bărbatului care în filmare îi deschide Alinei Teiș ușa touaregului de MAI și cel ce conduce mașina), a subliniat că, în opinia ei, nu există vreun conflict de interese sau orice altă neregulă în această situaţie.

„Autoritatea Electorală Permanentă nu are nici în clin, nici în mânecă cu Instituţia Prefectului. Eu sunt un om liber, apolitic, care pot să-mi desfăşor activitatea oriunde. Dacă dumneavoastră aveţi vreo problemă legată cu domnul prefect Nicolae Drăghia sau cu alte probleme, este problema strict a dumneavoastră. Da? Eu sunt o persoană publică şi am dreptul să-mi depun dosarul de candidatură şi să mă înscriu la un concurs şi la Ministerul de Interne, la Ministerul Justiţiei, să particip ca simplu cetăţean care vreau să fiu, de exemplu, preşedintele României. Este vreo problemă că soţul meu lucrează undeva? Vă rog frumos să încetaţi cu chestia asta, iar dacă o astfel de ştire va apare în vreunul dintre ziare, pe Internet, indiferent unde, vă dau cuvântul meu de onoare că o să vă acţionez în judecată şi o să mergem până în pânzele albe. Punct. La revedere!” a conchis Căpitănescu…

(Doamna Căpitănescu, să priviți imaginile…Duminica,  soțul cu MAI-ul prefecturii…)

În urma solicitării noastre telefonice pentru precizări într-o astfel de situaţie (în care organizatorul alegerilor are legături de rudenie cu un funcţionar al supraveghetorului alegerilor – respectiv AEP), Autoritatea Electorală Permanentă ne-a indicat să ne îndreptăm cu astfel de cereri către Agenţia Naţională de Integritate.

Să vezi și să nu crezi…

 ANI confirmă: pe prefectul de Mehedinţi îl poate paşte puşcăria / Dar cine să-l fi anchetat? Fiul lui inspector șef,  ori subalternii acestuia?

 Agenția naţională de Integritate (ANI) confirmă: prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghia (susţinut de PSD), ar putea fi pasibil de o condamnare la închisoare.

Cu alte cuvinte, Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.).

 ,,Pe 14 ianuarie, ziariști au adresat către ANI o solicitare în baza Legii 544/2001, în care întrebam ce se întâmplă dacă un prefect este rudă cu un funcţionar din AEP. Redăm mai jos textul solicitării:

„Prin prezenta, în baza Legii 544/2001, vă solicităm să ne precizaţi dacă există vreo problemă legală în situaţia în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă, filiala din judeţul condus de către prefectul respectiv. Mai precis, dorim să ştim dacă apare vreo problemă în cazul în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu cineva din supraveghetorul/reglementatorul alegerilor (AEP)”.

Pe 15 februarie, a sosit răspunsul ANI, în care instituţia dă de înţeles că prefectul ar putea fi acuzat de conflict de interese administrativ sau chiar penal. Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al Agenţiei:

„1. Situația de fapt analizată: dacă există o problemă legală în cazul în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă.

 Dispoziții legale aplicabile:

 Conform dispozițiilor art. 70 și următoarele din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:

,,Art. 70:

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Art. 71:

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.″

În conformitate cu dispozițiile art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:

“Art. 72:

(1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.

(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.”

Articolul 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penalreglementează conflictul de interese în materie penală ca fiind:

„Art.301*:

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 603/2015 a constatat că

– sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională;

– sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională.,, Alin Ghiciulescu ziarist,  reproducând solicitarea celor de la PSnews.ro.

Și răspunsul ANI:

,,Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm că, exercitarea funcției de prefect simultan cu exercitarea de către o rudă a acestuia a unei funcții în cadrul Autorității Electorale Permanente poate să genereze o situație de conflict de interese în cazul în care sunt întrunite condițiile menționate de dispozițiile art. 72 din Legea 161/2003 (conflict de interese de natură administrativă), respectiv de dispozițiile art. 301 Cod Penal (în cazul infracțiunii de conflict de interese).

Precizăm că acesta reprezintă punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate și nu o interpretare generală și obligatorie a textelor de lege amintite”…

 Scandal în aparatul de stat de abia acum începe!

 Funcţionarul public, soția prefectului, a ajuns în AEP fără concurs, deci prefectul a mințit, când a venit vorba de actuala şefă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Mehedinţi, soția lui.

 Este o situaţie problematică, despre care însăşi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ne-a transmis, în scris, că ar putea intra în conflict cu legea: soţia unui prefect este preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) din judeţ. Este vorba despre Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia prefectului de Mehedinţi, Nicolae Drăghiea. Cu alte cuvinte, prefectul (ca reprezentant al Guvernului) organizează alegerile, iar AEP verifică respectarea corectitudinii, a transparenţei lor etc.

Parcursul profesional al celei care avea să devină consoarta prefectului…Este cusut cu ață albă și pentru favorul obținut PSD câștigă, “numărătoarea” alegerilor la pas!

,,Practic atunci când vreau să scriu ceva de Drăghia și clanul său,  orice lider politic mi-ar oferi orice numai să nu o fac,  și să afle prefectului cine a intervenit să nu continuui anchetele…Să primească,, îngăduință,, la rezultatul final al votului!”, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Dar să vedeți de când conduc ăstia…

,,În 2005, prefect de Mehedinţi era Lazar Madaras (susţinut de UDMR), iar secretar general al prefecturii era Nicolae Drăghiea (încă din luna mai a anului 2001). În acelaşi an 2005, Ana Roşca a absolvit facultatea la universitatea privată „Gheorghe Anghel” din Drobeta Turnu Severin, apoi a fost încadrată ca funcţionar public debutant, după ce, până atunci, lucrase ca dactilograf la cabinetul secretarului general (iniţial, Nicolae Bădoiu, apoi Nicolae Drăghiea…Deci povestea de dragoste, s-a infiripat între Draghia și sunalternă, logic, în birou, când Draghiea era însurat).

Până aici, nimic curios. Partea ciudată este că, potrivit surselor încadrarea ar fi fost făcută fără concurs, ci în baza unui ordin al prefectului, ordin pe care ar apărea inclusiv semnătura secretarului general din acel moment, Nicolae Drăghiea…Al iubitului!

Conform surselor noastre, situaţia ar fi fost sesizată de către cineva din Ministerul de Interne, care ar fi continuat să ceară explicaţii Prefecturii Mehedinţi până în anul 2010, însă fără niciun rezultat…

,,Redacţia PSnews.ro l-a contactat întâi pe prefectul Nicolae Drăghiea, cu întrebarea dacă este adevărată lipsa concursului la angajarea doamnei Roşca.

„Nu. Nu ştiu şi nu a putut fi angajată de prefectul Lazar Madaras, pentru că doamna Ana Roşca era angajată din decembrie 2000”, a răspuns reprezentantul Guvernului României în teritoriu. La insistenţele ziariștilor (privind existenţa unui concurs la încadrarea pe postul de funcţionar public), domnul prefect a răspuns: „Este angajată din decembrie 2000. Numele meu nu are nicio legătură cu angajarea ei în această instituţie. Încă o dată vă spun că sunteţi dezinformaţi total şi, ca atare, îmi asum şi îmi rezerv dreptul ca, dacă se întâmplă ceva, să găsim soluţiile pentru a dezminţi cele spuse de dumneavoastră. Mi-aţi mai spus o dată, şi data trecută, aţi băgat lucruri neadevărate. În primul rând, eu sunt din 2001 în această instituţie, în calitate de secretar general, prin concurs, sunt înalt funcţionar public din iunie 2003 şi până în acest moment. Deci toate activităţile mele le puteţi controla. Dar nu vreau să fiu băgat într-o oală de nişte oameni care nu au nimic de a face cu administraţia publică”.

Ziariști au  insistat: a existat vreun concurs în urma căruia Ana Roşca a ajuns, din dactilograf, funcţionar public debutant? Prefectul a replicat: „Nu pot eu să confirm acest lucru. Nu este problema mea. Numele meu îl poartă din 17 aprilie 2015. Din acest moment, nu pot să spun ce a făcut omul înainte sau după. Chiar nu mă interesează povestea asta”.

Confruntat cu informaţia potrivit căreia propria semnătură (de secretar general) ar apărea pe acel ordin de prefect, Nicolae Drăghiea a declarat: „Dumneavoastră, dacă credeţi că există vreo incompatibilitate sau a existat sau – eu ştiu? – poate că înainte vreo ilegalitate, vă rog frumos: adresaţi-vă organelor, parchetului. Să ştiţi că au mai fost asemenea chestiuni. Ceea ce spuneţi dumneavoastră sunt mizerii ordinare. Mizerii ordinare făcute de nişte oameni politici care, probabil, vor să nu existe o siguranţă în desfăşurarea alegerilor. Eu am făcut şi m-am ocupat de alegeri încă din 2001 şi nu a fost niciodată vreun semn al întrebării asupra lor…,, spune jurnalistul Alin Ghiciulescu…Ba a existat domn Draghiea,  a câștigat numai cine ați vrut, iar județul Mehedinți este lovit de o sărăcie lucie din cauza politicienilor!…Dar prefectul susține … Eu consider că este o ameninţare la inclusiv integritatea mea şi, ca atare, voi încerca să mă apăr pe toate canalele disponibile. Deci eu nu merg acum ca să fac răspunzător pe cineva sau pe altcineva, dar, de fiecare dată, se vine cu aceeaşi mizerie. E o mizerie ordinară. E o mizerie ordinară ce se întâmplă”…

Dacă mizeria de a conduce o singură familie un județ,  iar județul este la pământ nu este o MIZERIE…Atunci să vedeți adevărul!

 ,,Am contactat-o Ana Drăghiea (fostă Roşca). Fosta iubită a prefectului, actuală soţie a prefectului a reacţionat prompt: „Mă scuzaţi – sunt ocupată”.

La insistenţele ziariștilor Ana Drăghiea a răspuns: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Acum, lucrez într-o altă instituţie”.

„Întrebarea este una foarte simplă: a existat un concurs pentru încadrarea dumneavoastră ca funcţionar public?”

Doamna Roşca a replicat: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Puteţi să verificaţi, puteţi să cereţi date suplimentare la Instituţia Prefectului – eu acum lucrez într-o altă instituţie şi să vă spun: nu am încălcat niciodată legea. Mă scuzaţi – trebuie să intru într-o şedinţă”, apoi a închis, declara jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Dar de ce se fereau ei???

,Avem confirmarea oficială: soţia fostului prefect de Mehedinţi a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs EXCLUSIV DOCUMENT

Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia fostului prefect de Mehedinţi Nicolae Drăghiea, a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs

Amintim că, la începutul anchetei l-am întrebat pe Draghiea și a spus că este CONCURS

În 2005, cea care – zece ani mai târziu – avea să devină soţia lui Nicolae Drăghiea ajunsese, din dactilograf, funcţionar public debutant, însă fără a fi susţinut un concurs în acest sens. În 2005, Nicolae Drăghiea activa ca secretar general al Prefecturii Mehedinţi.

Interesul public pe care îl prezintă acest subiect derivă din faptul că Ana Roşca-Drăghiea este, în prezent, şefa Biroului Judeţean Mehedinţi din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ocupând această funcţie şi în perioada în care soţul activa ca prefect mehedinţean.

,,Pe 23 martie,  ziariști au adresat prin e-mail Instituţiei Prefectului Judeţului Mehedinţi o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, întrebând când a avut loc concursul prin care Anei Roşca i-a fost schimbată încadrarea din personal contractual în funcţionar public al Prefecturii.

Pe 25 martie, a fost emis un răspuns al Prefecturii Mehedinţi, care a ajuns la redacției  pe 7 aprilie, dintr-o eroare tehnică a Ministerului Afacerilor Interne (instituţie prin care Prefectura ne-a trimis răspunsul).  Prefectului  înştiinţa nici mai mult, nici mai puţin decât că nu se respectă protocolul şi nu se folosește formularul on-line disponibil pe site-ul instituţiei. Ba mai mult: autorităţile dădeau de înţeles că subiectul solicitării ziariștilor intra în categoria datelor personale, care „se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor”. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, aceeaşi instituţie menţiona că „persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul profesional au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii”.

În aceeaşi zi (pe 7 aprilie), s-a  revenit cu solicitarea iniţială, prin formularul on-line menţionat. Marţi, pe 24 mai, ne-a sosit răspunsul mult-aşteptat, dar care nu preciza exact dacă a existat sau nu un concurs prin care Ana Roşca a devenit funcţionar public.

Concret, autorii celui de-al doilea răspuns menţionează că:

„Doamna Roşca Ana a fost numită, (A FOST NUMITĂ), în funcţie publică la nivelul instituţiei noastre prin ordin al prefectului, actul administrativ având drept temei legal prevederile art. XVI şi XVII din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.

După cum puteţi vedea, răspunsul sugerează că nu a fost vorba de niciun concurs. Pentru clarificări, l-am contactat pe subprefectul Andrei Stănişoară (unul dintre funcţionarii care semnează răspunsul).

Oficialul a declarat, pentru PSnews.ro, că nu a existat niciun concurs.

„Conform legii de la acea dată care era în vigoare, a fost încadrată direct, fără concurs. Conform legii, e legal şi nu vreau să mă bănuiţi de vreun parti-pris, pentru că domnul Drăghiea pe mine m-a dat afară din Consiliul Local (e foarte interesant), a emis un ordin de încetare când eu eram consilier local, pe care eu l-am câştigat în instanţă: am câştigat suspendarea actului şi, dup-aia, anularea actului. Şi am şi cerut daune şi cheltuieli de judecată, pentru că m-a dat afară abuziv – instanţa mi-a dat câştig de cauză”, a afirmat, miercuri, pentru PSnews.ro, suprefectul Andrei Stănişoară.

Confruntat cu faptul că Legea nr.161/2003 nu prevede nimic despre încadrarea fără concurs în categoria funcţionarilor publici, subprefectul a răspuns: „Aşa a fost: au încadrat-o în baza unui ordin al ANFP-ului (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – n.r.). Dar eu zic că ar trebui să cereţi la ANFP, pentru că ANFP-ul trebuie să aibă ordinul de încadrare – noi nu-l avem acolo. Dar, dacă cereţi la ANFP, o să vedeţi exact. Ei trebuie să-l aibă în copie – fără ANFP, nu se face. ANFP dă avizul de numire în funcţie”, precizeaza Alin Ghiciulescu.

Deci există vreo rază de speranță ca în Mehedinți alegerile să fie câștigate de altcineva decât de PSD?

Încă mai așteptăm un răspuns oficial dacă prefectura poate face politică,  poate pune mașina de MAI la dispoziția deputatului Teiș,  dacă birourile politicienilor pot fi funcționale cu pază și protecție din partea jandarmilor și…Prefectul să o însoțească pe deputatul PSD Alina în munți la Ponoare în campanie electorală! Vom reveni. (Cerasela N.).

 

Actualitate

Ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din raportul nr.63986/28.11.2008?

Incisiv

Publicat

pe

De

Dacian Ciolos era intrat in politica – faptul ca era sau nu membru real al PNL e doar un detaliu tehnic, asocierea sa cu acest partid, consfintita la marsul organizat cu mult fast de catre PNL, intr-o duminica cu ceva timp in urma ( nu cred ca merita sa ne amintim cand), precum si sprijinul politic acordat de catre PNL programului sau, nu mai lasa loc de interpretare : Ciolos a jucat politic, Ciolos e un om politic dar a pierdut tot ceea ce avea tehnocart dar si politic in el…

Ciolos trebuie sa ne raspunda la catvea intrebari legate de trecutul sau, mai exact de perioada in care a fost consilier, apoi secretar de stat la MADR si ultimamente ministru la acelasi minister. Pentru o reimprospatare a memoriei, reamintim ca domnul Dacian Ciolos a ocupat urmatoarele functii in cadrul MADR :

  • 2005 – 2007: Consilier al Ministrului Agriculturii si purtator de cuvant pentru Romania in cadrul Comitetului special pentru agricultura al Consiliului UE;
  • 2007: Subsecretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
  • 10.2007 – 22.12.2008: Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Se poate observa ca Dacian Colos a avut functii importante in cadrul ministerului agriculturii incepand cu anul 2005, cu rol activ si relevant pe zona atragerii si utilizarii fondurilor europene nerambursabile in domeniul agriculturii.

In acest context, apare intrebarea daca Dacian Ciolos a stiut sau nu cum s-au cheltuit banii europeni in dezvoltarea softurilor si aplicatiilor in cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), institutie care  funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în baza Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Contractul respectiv cu nr.20/15.07.2006 cu obiect “Dezvoltarea software-ului pentru sistemul IT al APIA si IACS, ”IACS  este  – Sistemul Integrat de Administrare şi Control din România” si, avea o valoare contractuala de 13.899.597 lei + TVA, cu un termen de finalizare de 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului (termen finalizare 24.07.2007). Termenul de finalizare a fost cu mult depasit si mai mult pretul contractul a fost majorat fara licitatii, proceduri legale etc. Contractul a fost atribuit in iulie 2006, catre consortiul SIVECO Romania – ABG STERPROJEKT, din Polonia.  Dar, interesant, Contractul initial a fost modificat succesiv, nelegal cu afectarea directa a liberei concurente si procedurilor achizitiilor publice in Romania, prin cel putin 5 acte aditionale: act ad nr.1/18.07.2006 prin care a fost decalat termenul de finalizare a proiectului la o alta data 24.08.2007 aspect ce denatureaza procedura legala de licitatie publica anterioara; act ad nr.2/15.12.2006 prin care se extinde obiectul contractului cu “servicii de consultanta, dezvoltare si prelucrare software privind normalizarea si pregatirea datelor de digitalizare in vederea migrarii in structura geodatabase in vederea realizarii modelului digital al terenului si includerea componentei pentru plati complementare nationale directe in aplicatia IACS pentru platile directe pe suprafata pentru produsele agricole”. S-a stabilit prin acest act aditional un nou cost suplimentar de 6.601.170 lei + tva, fata de valoarea initiala licitata si adjudecata de consortiul respectiv; act.ad. nr.3/08/08/2007 prin care se modifica graficul de lucrari si de facturare al contractului; act.ad. nr.4/30.11.2007 (deja Ciolos era ministru la aceasta data de cel putin o luna si jumatate) prin care se modifica din nou graficul de lucrari pana la data de 29.02.2008 si se reactualizeaza graficul de facturare deci si de plati, oare nu era o favorizare directa a licitatorului respectiv?; act.ad. nr.5/26.02.2008 (tot pe vremea cand Ciolos era  ministru),  prin care se aproba oprirea realizarii modului tehnic/IT de dezvoltare rurala si diminuarea pretului contractului pentru nerealizarea lui cu contravaloarea acestuia in suma de 208.494 lei si, totodata, se prelungeste termenul de finalizare al proiectului pana la data de 20.08.2008. Dupa actele aditionale, valoarea contractului in cauza, deloc surprinzator pentru unele firme private adjudecatoare de liciatii sau abonate la licitatii publice (vezi recentul raport corp control al primului ministru din noiembrie 2016 pentru zona proiectelor IT asumate la nivelul administratiei publice centrale (ministere, autoritati, agentii etc) a devenit de 24.147.807 lei, aproape dublu fata de cea stabilita initial prin licitatie (13.899.597 lei)!!!.

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii. Dupa cum se stie, sistemul a creat numeroase probleme, ducand la repetate intarzieri ale platilor catre fermieri. In mai 2016, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a inceput efectuarea de  cercetari privind platile directe pentru fermieri si achizitionarea serviciilor de actualizare a softului prin care se fac aceste plati, oare nu au observat si contractul sus enuntat pentru a deschide o urmarire/investigatie penala pertinenta/exhaustiva pentru aflarea adevarului.

Pe acest fond, avand in vedere functiile publice detinute de Dacian Ciolos la Ministerul agriculturii,  fostul premier –ar trebui sa raspunda care erau cunostintele si informatiile sale legate de activitatile investitionale derulate din 2006 in cadrul APIA, in special pentru achizitionare si dezvoltarea unui sistem informatic, respectiv prestari servicii IT in cadrul acestei structuri din cadrul Ministerului Agriculturii.

O prima intrebare caruia domnul Ciolos trebuie sa ii raspunda este legata de semnarea unui acord cadru nr.73/31.12.2008 (sub nr.28323/31.12.2008 la SIVECO) intre APIA si asociatia formata din SIVECO, TEAMNET INTERNATIONAL si ABACO SRL din Italia, pentru servicii de extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA, pentru circa 36 luni cu o valoare de 12.000.000 eura +tva pentru intreaga perioada (4000000 euro/an). Cel mai probabil, negocierile pentru semnarea acordului au inceput pe vremea mandatului lui Ciolos.  Acordul se semneaza in contextul in care exista, pe de o parte, raportul corpului de control al ministrului,  iar pe de alta parte, in februarie 2009, fost sesizate la nivelul APIA/IACS o serie de disfunctii in functionare sistemului informatic din perioada 2007-2008, cu implicatii in efectuarea platilor catre fermieri pentru 2007- 2008. Déjà in octombrie  2007, cand Ciolos era Ministru,  Comisia Europeana atragea atentia ca este posibila o reducere cu 25% a platilor pentru agricultura in anul respectiv.  Mai mult, au existat mai mult activitati de audit CE DG Agri 2007-2009 la nivelul MAPDR pentru identificare functionarii IACS, constatandu-se multe deficiente, iar reprezentantii CE au solicitat autoritatilor romane clarificari suplimentare in situatiile identificate si cel mai important verificari retoactive in Sistelul de plati al APIA intrucat era deja al doilea an de implementare a schemelor de plata APIA (2007 – 2008 si in mandatul lui Ciolos). Ministrul Ciolos si-a incheiat activitatea in 22.12.2008, cu 9 zile inainte de semnarea acordului cadru care prevedea extinderea sistemului informatic APIA. Si apar urmatoarea intrebare : cand a inceput negocierea termenilor acordului, a stiut Dacian Ciolos de ea si ce a intreprins in acest sens?

Intrebarea legata de semnarea acrodului are si mai mult sens in contextul in care se stie, din diverse surse, despre existenta unei adrese a sefului corp control dir. gen. Cornel Henorel Dicu, intocmita de doi functionari Petrica Anton si Carmen Gheorghe, catre Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR cu nr.63986/28.11.2008, cand inca ministru era Ciolos. Ce continea acel raport si ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din acel raport – iata intrebarea la care trebuie sa raspunda domnul Ciolos?  Intrebarea nu e fara importanta, cu atat mai mult cu cat cateva luni mai tarziu, dupa plecare lui Ciolos de la MADR, a fost intocmit un alt raport al aceluiasi sef al corupului de control al ministrului agriculturii datat sub nr.61007/09.02.2009 .  In urma raportului  Ministrul agriculturii de atunci, Ilie Sarbu,  a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente. Aceleasi documente au fost transmise in copie si catre MAI, IGPR Directia de Investigare a Fraudelor de catre dir.general corp control al MADR, Cornel Honorel Dicu sub nr. 61007/16.02.2009, fiind primite, in aceeasi data, documentele referite, sub semnatura propie, de catre un comisar sef Chinau din cadrul institutiei mentionate.  Ce s-a intamplat cu cercetarea penala a continutului documentelor in speta data si care a fost rezultatul inceperea urmariri penale sau alta solutie despre care nu s-a aflat public inca. Dar sistemul informatic de la APIA functioneaza precar si lucrurile nu stau in ordine cu cheltuirea banilor europeni in aceasta zona  a APIA si nu numai. Or, daca infomrmatiile din cel de-al doilea raport au dus la o sesizarea Parchetului General,  domnul dacian ciolos trebuie sa spulbere orice neclaritate si sa ne informeze despre urmatoarele :

– Ce continea primul raport  al corpului de control al Minsitrului Agriculturii, efectuat in vermea mandatului sau (nr.63986/28.11.2008). Au reiesit din raportul nr.63986/28.11.2008 neregulile in legatura cu sistemul APIA?

– Ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din raportul nr.63986/28.11.2008 ?

Cand pretinzi ca faci altfel de politica si ca te « ghidezi (…) dupa propria constiinta, cea care izvoraste din inima », trebuie sa fie insotit de clarificarea aspectelor discutabile si pasibile sa arunce semne de intrebare.  (Ec Adrian Radu).

 

Citeste in continuare

Actualitate

“Haideţi să vă spun ce a făcut zilele trecute Licu, pe viaţa micuţei Sorina”

Incisiv

Publicat

pe

De

După ce s-a umflat în pene la 3 zile de la târâtul fetiţei prin comunicat că a făcut el revizuiri, ordonanţe, dracu şi lacu ca sa tempereze oroarea publică pe sistem, cum îl ştiu pe Licu din 2012- 2013 când punea apă în pahare la seminarii că era consilier la CSM şi era în rahat cu alţi mafioţi din Ilfov, şi n-am încredere în el nici să trec strada, am zis să verific ce naiba a scris Licu în hârţoagele lui pe care voia să fie lăudat şi ovaţionat pe care chiar el dacă nu ştiţi cu mânuţa lui le dă la presă, fără să i le ceară nimeni, spunând că oricum le trimite la toţi din presă. Descopăr, aşa cum suspectam, că Licu face un joc dublu, că a scris nişte eseuri de 2 lei, de răsul curcilor, şi apoi a început să dea vina pe instanţe că ăia sunt de vină, şi ÎCCJ, şi dracu şi lacu. O vină are bineinteles şi ÎCCJ şi bineînţeles caracatita de la Curtea de Apel Craiova însă io îi spun în faţă lui Licu că face un joc dublu pe viaţa unui copil, că a scris în general poezii, el începe să se oftice şi să se plângă că de fapt nu l-a ajutat nimeni, e singur, cumva că el nu ştie şi că asta e. Ăsta e procurorul general al României. De psiholog. După câteva zile, spunându-i la fel că stau cu ochii pe el ca pe butelie, că mi-am dat seama ce face, asta e treaba mea si că se joacă cu viaţa unui copil, Licu trăind şi ăsta vreo câţiva ani în Craiova şi ştiind bine mafia de acolo, aflu de la avocaţi că falsurile- documentele sunt demult la SIIJ. Falsurile pe care s-a dat hotărârea de adopţie. Verific poezia lui Licu, falsurile nu erau în poezia lui Licu, ca el a făcut poezia pe nimic. Îmi dau avocaţii falsurile, sunt evidente şi grosiere, sunt vizibile, aflu că Morjan e deja luată de câteva zile pe falsuri, şi îl sun pe Licu sa il intreb daca a trimis tot in instanta. Licu era la un seminar în Bulgaria, nene. Îl durea în kur. Era pe relax. Îi spun că revizuirea lui pe care a trimis-o tuturor să fie lăudat e apă de ploaie- ceea ce ştia şi admitea cumva, mă lua la corason că e singur de parcă e treaba mea – şi că sunt probe şi că el nu le-a depus în instanţă şi că am verificat. A luat foc ca am aflat si incepe brusc si instant să dea vina pe SIIJ. Că el cica nu stia, ca nu i-au spus ăia. Ăia de la SIIJ care ce să vedeţi sunt fix în subordinea lui şi pe subordonare ierahică şi tot. Licu dădea vina pe SIIJ iar tot el spune că nu a cerut nimic de la SIIJ nada dar tot el spunea că nu-l ajută nimeni şi că e singur şi tot el a dat comunicat că SIIJ face ancheta.Îi spun că am probele de la avocaţi pe care oricum le avea tot poporul de la avocaţi- mizeriile alea de falsuri care erau peste tot, i le dau, le vede, şi începe să mulţumească slinos- că dacă nu-i spuneam eu el nu ştia că-s probe! Numai că revizuirea era a lui si tot el trebuia să trimită totul in instanţă. Trimite descoperirile pe probe la 15.30, că am intrebat la ce ora le-a trimis daca le-a trimis. A doua zi se judeca revizuirea. Cum din nou n-am avut încredere ce naiba face Licu, l-am verificat pe Licu şi a doua zi. În instanţă. Să văd ce dracului de fapt a trimis. Că omul minţea ca la balamuc, eu îl prindeam şi nu mai ştia cum să scoată cămaşa cu mine. Că el numai de ziarişti are spaime. În instanţă, ce să vedeţi, aşa cum am suspectat, Licu a trimis ca supliment jumătate din cât avea. Şi tot el mi-a zis că avea mai mult. A nu ştiu câta mizerie a lui Licu în acest caz. Mi s-a făcut silă efectiv. Ieri, tot el a anunţat pe toată lumea cu paşaportul că el e de fapt pe invers în acest joc, îi era frică de gura sistemului care presa cu paşaportul vieţii care şi ăla are probleme. Când văd, iar îi spun iar ce mizerie face. Şi îi spun că sunt publice marturiile pe exploatarea de copii care e o problema de sistem, de fond, el fiind seful tuturor parchetelor din Romania si coordonator si conducator legal si pe subordonare ierahica. Cum   v-am zis, nu prea îl interesează, mi-a băgat că face el hârtii la CNA auzi să ia ceva ce e pe youtube, ca să se sesizeze DIICOT iar când îi zic că se ştiu mizeriile de la DIICOT, că ăia sunt toti cu toti, se sperie si mută pe DNA. Licu muta competenţele legale ca plasele cu roşii. Care DNA- v-am zis de viteazul Nistor care ăla muta si ala totul la DIICOT deşi el face un caz la DNA Craiova pe care nu ştiu de ce îl face. Cum Licu a făcut constant acest joc dublu pe viaţa acestui copil, pe el durându-l în fund, voind să fie lăudat şi de unii şi de alţii că doar de asta îi pasă, având ordrasla în Elveţia, i-am urat cam tot ce am avut pe suflet în ceea ce-l priveşte, inclusiv pe jocurile duble pe Kovesi care la 3 săptămâni după ce tot el o înjura o delega pe funcţie, şi azi am dat telefonul lui Licu oricui din această ţară l-a cerut pentru că şi azi mai poate să facă lucruri şi azi a disparut cu totul. Deci, Licule măcar să-ţi stric viaţa, băiatule, şi să-ţi schimbi telefonul de 20 de ani, şi să asculţi ce spun oamenii cu urechile tale până n-oi mai putea, asa cum asculti de mafia din sistem si faci jocuri duble de 3 lei. Sper să nu fie nesimţit să nu le răspundă oamenilor. Că ei îl plătesc, inclusiv telefonul, nu mafia care îl ţine interimar şi în lesă să facă jocuri pe viaţa unor copii. În seara asta, Licule nu mai ai ce documente să trimiţi la tv să fii lăudat de proşti, de tutele care traiesc din hartiuţele de la tine şi de la alţii şi ăia care fac jocuri, că ai fugit şi nu ai mai făcut nimic. Aşa cum n-ai făcut nimic practic nici până acum…

…Văd că Licu a trimis în instanță pentru decizia de pe 18/ pe ordonanță ce i-a dat SIIJ pe 10/pe revizuire (si nici atunci nu voia sa ia ca nu avea licu numarul de telefon și apoi nu răspundeau aia și apoi nu erau aia la serviciu și apoi iar nu răspundeau/ minciuni), și domn Licu a luat efectiv copy paste ca inteligentul plagiator fără să prezinte argumente juridice la povestea cu ordonanța sau sa adauge ceva – ca in mintea lui revizuirea și ordonanța sunt același lucru. Ca și competentele structurile și direcțiilor de parchet. Omul nu cred că este întreg la minte. De ce naiba faci jocurile astea pe viata unui copil, mintind oamenii ca vai, ce te lupți tu, când iti spun ca stau cu ochii pe tine ca pe butelie, știi ca vorbesc serios și îți imaginezi cumva că nu pot să te prind în doi timpi și trei mișcări? De inteligent ce este. Asta este procurorul general al României. Vai ce se lupta el sa primească aplauze pe mangleli de 2 lei. Nu a făcut nimic. Decât un copy paste vechi și trist de mai bine de o săptămâna pe care acum îl prezintă nou nouț pentru fraieri.
Vorba lui Mărgineanu, luați de aici mangleală de la procurorul general Licu pe viața unui copil.
Așa cum vedeți, le-a trimis peste tot sa-și facă imagine și sa ia aplauze de la prosti. ( io i-am zis ca nu ma cheamă nici Vettovaglia nici Popescu. A înghițit in sec. Io te arunc in aer #babaiete dacă faci jocuri de rahat pe viața unui copil), dezvaluie Sorina Ruxandra Matei pe pagina sa de socialiare. (Paul D.).

Citeste in continuare

Actualitate

CCR a decis, în unanimitate, că domnul Costică Iohannis a pus o întrebare de ratat

Incisiv

Publicat

pe

De

Adică toate măgăriile cu numărarea voturilor prin soft au fost de pomană? Pe românește, CCR a decis, în unanimitate, că domnul Costică Iohannis a pus o întrebare de ratat, având ca rezultat un referendum validat, dar ratat încă din start. Scriam în 1 mai 2019, pentru psnews: Sunteți de acord ca faptele de corupție să fie imprescriptibile, sugerandu-i lui Costică Iohannis o întrebare care într-adevăr să aibă relevanță. Constituțională. Și mai scriam, așa, cu un spirit de previziune: ,,Subiectul a fost ratat de Klaus Iohannis, prin două întrebări formulate ratat, pentru un referendum pe care îl vrea ratat astfel încât domnul Iohannis să încerce să compromită pe viitor ideea de un referendum pe probleme de justiție, al cărui rezultat să întărească Constituția și Statul Român. Iohannis vrea un stat mai slab în care lupta anti-corupție se referă la persoane și nu la rețele de corupți”. În opinia mea, decizia de azi a CCR – arată QED. Merită să recitiți integral articolul meu din urmă cu 2 luni și jumătate de pe PS News, pentru a vedea argumentele concluziilor exprimate mai sus, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.

“Sunteți de acord ca faptele de corupție să fie imprescriptibile? #30yearschallange”

Din 2013, Mexicul a devenit prima țară din lume care a stabilit că accesul la Internet este un drept constituțional. Includerea acestui drept fundamental în Constituție a fost făcută în urma studiilor care au arătat că accesul la Internet și reducerea sărăciei merg mână în mână. România la 100 de ani de la Marea Unire ar fi putut și poate încă să fie prima țară din lume care să stabilească, prin Constituție, dreptul unei națiuni de a nu fi prăduită prin corupție prin includerea în legea fundamentală a imprescriptibilității faptelor de corupție.

Subiectul a fost însă ratat de Klaus Iohannis, prin două întrebări formulate ratat, pentru un referendum pe care îl vrea ratat, astfel încât tocmai Iohannis să încerce să compromită pe viitor ideea unui referendum pe probleme de justiție, al cărui rezultat să întărească Constituția și Statul Român. Iohannis vrea un stat mai slab, în care lupta anti-corupție se referă la persoane și nu la rețele de corupți.

Discursul de lansare al Referendumului ar trebui în opinia mea inclus ca studiu de caz în orice cercetare privind noile frontiere în înțelegerea și combaterea corupției. Discursul, la nivel de școală primară, dovedește prin el însuși că domnul Klaus Iohannis face un ,,abuz de încredere publică, folosind capacitatea sa oficială’’ de Președinte dar și administrația Prezidențială ,,pentru obținerea de câștiguri private’’. În opinia mea aceasta este cea mai bună definiție a corupției și ea aparține fostului subsecretar de stat SUA pentru siguranță civilă, democrație și drepturile omului – Sarah Sewall.

Iohannis pur și simplu admite în discurs ce vrea el de la referendum: ,,vreau să știu cine este împreună cu mine pentru o Românie europeană, vreau să știu cine este împreună cu mine pentru o guvernare europeană, cine este împreună cu mine pentru o justiție dreaptă și pentru o societatea românească performantă. Asta îmi doresc și asta vreau să știu de la voi’’, declară Klaus Iohannis.

Cu alte cuvinte, domnul Iohannis admite că vrea rezultatele unui sondaj la nivel național, făcut pe bani publici, pentru a afla cine e ,,împreună cu el’’. România europeană nu este cea în care un șef de stat apărat de un infiltrat al securității lasă nerevocat un fost bici al Securității pentru a ieși la pensie din postura de procuror general, protejați de un serviciu de informații amnezic.

O justiție dreaptă nu este cea în care obții case printr-un testament falsificat și nu dai banii încasați pe chirii înapoi, iar societatea românească nu poate performa atâta timp cât o bună parte din populație (Iohannis inclus din motivele exprimate mai sus) nu dă doi bani pe lege, iar o parte și mai mare dintre judecători și procurori (raportată la ponderea populației care nu dă doi bani pe lege), la rândul ei, nu dă doi bani pe lege. Am prezentat recent și rezultatele preliminare ale unui celui mai recent studiu econometric propriu care estimează preliminar la 67% proporția judecătorilor din fazele procesuale definitive care nu dau doi bani pe lege. Rezultatele studiului, aici.

Cine ar trebui să stârpească corupția în România? Clasa politică? Sau procurorii și judecătorii, cei care într-o proporție excesivă nu dau doi bani pe lege favorizând prescrieri și clasări pentru amici de lungă durată? Cine în realitate și-a subordonat, prin protocoale ticăloase, secrete, Justiția? Clasa politică sau cei ale căror informări Iohannis le citește, și se consideră informat?

Pentru că primul efect ticălos al subordonării Justiției prin protocoale este faptul că unii infractori sau neinfractori au fost judecați fără să aibă acces la probe (șoaptele SRI-ului în urechile judecătorilor de protocol) pe rechizitorii făcute pe șoaptele SRI-ului transpuse în rechizitorii semnate de  procurorii de protocol. Subordonându-se SRI, atât judecătorii cât și procurorii de protocol au făcut deja abuz de încredere publică, și au devenit, la rândul lor corupți, sperând în protecția SRI.

Cine să îi lustreze din sistem pe ei? Inspecția Judiciară, care spune că după doi ani abaterile disciplinare se prescriu (când ele ar trebui să fie imprescriptibile) sau Parchetul, fie el DNA, DIICOT ori oricare altul, care tergiversează dosarele până la prescriere?

De ce îi este teamă lui Klaus Iohannis de imprescriptibilitatea faptelor de corupție? Pentru că, aici se devoalează al doilea mare efect ticălos al protocoalelor: protecția instituțională acordată corupților, fie ei procurori, judecători, politicieni sau funcționari, verigi în rețelele care bagă mâna până la cot în bugetul României.

Această protecție instituțională a fost reprezentată de clasarea, sub protocol, a faptelor de corupție ale marilor rețele, poate chiar mai ticăloasă decât condamnarea pe protocol, întrucât a sudat regimuri autoritare, a denaturat caracterul celor care conduc și i-a favorizat pe amicii de lungă durată și le-au creat senzația de impunitate, încurajându-i.

În situații în care protejează, procurorii de protocol clasează prin încălcarea esențială a legii, mizând pe faptul că sunt la rândul lor protejați de protocol. Ei refuză să cerceteze temeinic plângerile, mimează cercetarea penală, dau clasări absurde sau disjung absurd, mizând pe faptul că dacă cel care face plângerea va contesta în instanță soluția de clasare, va nimeri, pe culoare, unde altundeva decât tot la un judecător de protocol. Care va menține, după ani și ani, clasările, pe protocol, eventual până intervine prescrierea.

În cazul în care probele aflate deja de la dosar sunt imbatabile procurorii de protocol au și planul B: tergiversarea până la prescriere de procurorii unor alde Kovesi. Ce s-a întâmplat cu dosarele Microsoft, EADS, ALRO, SIDEX, Banca Agricolă, cu faptele  beneficiarilor reali ai devalizării Bancorex de după 14 martie 1997 și cu fructul infracțiunilor lor? Ce a încercat DIICOT-ul unor alde Hordniceanu cu dosarul Rompetrol? Ce s-a întâmplat cu dosarul Teldrum care inițial a fost clasat de DNA și redeschis abia după ce OLAF a sesizat DNA-ul privind posibilul furt din bani europeni, OLAF pe care doamna Kovesi, în cazul improbabil în care va fi aleasă procuror șef european, nu îl mai vrea să se așeze, ca instituție de investigație, la masa procurorilor?

Cum este posibil ca, cel mai mare singur furt din bani europeni din România și din bugetul național (contractul de un miliard de Euro de la CFR) să fie omis a fi cercetat de DNA timp de 13 ani, până în aprilie 2018? Pentru că și aici, s-a dorit, sub protocol, prescrierea faptelor. Cine a amputează prin tergiversarea până la prescriere a împărțirii prosperității și creșterii economice, cu populația? Politicienii sau procurorii și judecătorii de protocol, în primul rând?

În primul rând  ei. Procurorii și judecătorii de protocol. Pentru năpârlirea lor, Constituția ar trebui să prevadă imprescriptibilitatea faptelor de abuz de încredere publică (de corupție). Pentru toți oficialii sau pentru toate administrațiile apare obligatorie această imprescriptibilitate. Pentru toți funcționarii public sau nepublici, care mizează pe protecție instituțională atunci când fac abuz de încredere publică, din bani publici, în achiziții publice, ar trebui să fie imprescriptibile faptele de corupție. Iar pentru ca România sa dea un semnal clar că este dispusă să lupte în mod real împotriva corupției endemice, ar trebui să se regăsească în Constituție, imprescriptibilitatea faptelor de corupție.

Grațierea și amnistia este despre fapte și persoane. Imprescriptibilitatea este însă despre rețele mafiote, care includ persoane. Imprescriptibilitatea faptelor de corupție ar deșira rețelele în banale lanțuri individuale, a căror tărie poate fi măsurată prin tăria celei mai slabe verigi din fiecare lanț. Cum credeți că ar supraviețui imprescriptibilității lanțurile și rețelele, știind fiecare verigă din lanțul corupției că va putea fi ținută răspunzătoare, pentru tot restul vieții de la prima faptă de corupție? Cum credeți că ar mai putea face cercetare penală ,,pe protocol’’ procurorii sau ar judeca ,,pe protocol’’ judecătorii, știind că pot fi răspunzători oricând în tot restul vieții pentru faptul că nu dau doi bani pe lege?

Klaus Iohannis a ales voluntar mimarea consultării ,,pe justiție’’ cu mușații lui, cu lazării lui și cu dănileții lui tocmai pentru a pune în derizoriu problema corupției endemice din România și a reduce problema corupției la câteva persoane, dispensabile și substituibile de către rețele.

Și da, Klaus Iohannis este un ,,președinte European’’ în principal pentru că România pe care prescriptibil o conduce, se află în Europa. Un adevărat președinte European al României ar fi ales consultarea populației în privința imprescriptibilității faptelor de corupție, oricând, nu tocmai în ziua ocazia alegerilor europene. Un astfel de președinte european nu și-ar fi folosit propria capacitate oficială și a administrației prezidențiale(pentru că poate) doar pentru obținerea de câștiguri private.

Klaus Iohannis, te provoc: lustrează-ți mușații, lazării și dănileții și schimbă întrebarea, cu riscul de a te lustra pe tine însuți. Cheamă populația la referendum și votează DA pentru ca România să devină prima țară din Uniunea Europeană în care faptele de corupție sunt imprescriptibile. #30yearschallange. (Cerasela N.).

 

Citeste in continuare

Parteneri


Partener special – probleme juridice

Știri calde

Actualitate1 zi ago

Ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din raportul nr.63986/28.11.2008?

Dacian Ciolos era intrat in politica – faptul ca era sau nu membru real al PNL e doar un detaliu...

Actualitate1 zi ago

“Haideţi să vă spun ce a făcut zilele trecute Licu, pe viaţa micuţei Sorina”

După ce s-a umflat în pene la 3 zile de la târâtul fetiţei prin comunicat că a făcut el revizuiri,...

Actualitate1 zi ago

CCR a decis, în unanimitate, că domnul Costică Iohannis a pus o întrebare de ratat

Adică toate măgăriile cu numărarea voturilor prin soft au fost de pomană? Pe românește, CCR a decis, în unanimitate, că...

Actualitate1 zi ago

Poze de colectie/Echipa de aur de la clubul “Petrolul” Ploiesti, sectia Judo, din care facea parte si directorul ziarului Incisiv de Prahova

Ieri, pe o retea de socializare, un membru din familia directorului ziarului Incisiv de Prahova a postat o poza de...

Actualitate1 zi ago

”Măcel” pe împuternicirile de la Academia de Poliție/S-a dat ”Ordinul șefilor” din MAI!

(Preluare National – Catalin Tache): Pe data de 9 iulie, cu nici o săptămână înainte de demisia lui Carmen Dan,...

Actualitate1 zi ago

Excelentă prestația Corinei Corbu în fața împroșcării cu noroi, prin comparație cu prestația josnică și mai mult decât penibilă a unei femei pline de frustrări

Ați observat diferența de atitudine dintre Corina Corbu și Cristina Tarcea? Corina Corbu, trecută prin calvarul unui dosar nedrept, în...

Actualitate1 zi ago

”Rusofilul” Geoana la virful NATO – o numire care zguduie regimul Basescu

(PRELUARE INPOLITICS.RO): Despre cel mai cunoscut spion român, Mihai Caraman, s-a spus adesea că a executat operațiuni anti-NATO sub steagul...

Actualitate1 zi ago

Sculptorul Buculei, confruntat cu nesimțirea de partid și de stat

În vârful celui mai mare monument din România, cu o înălțime de 22 de metri, un mare artist, după opinia...

Actualitate2 zile ago

PROMO/“Famiglia” de la DNA ST Ploiesti, reabilitarea drumului de centura al municipiului Targoviste si fostul consilier al lui Băsescu, Theodor Berna

DNA ST Ploiesti, probabil in cardasie cu Structura Centrala, incearca cu disperare sa musamalize un caz grav de coruptie si...

Actualitate2 zile ago

Negarea “negarii” realizata de directorul STS

Înţeleg că după 7 ore, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a reacţionat, “respinge ferm” informaţiile apărute cum că doi (2) ofiţeri...

Actualitate2 zile ago

SAH LA SRI

Viorica Dancila, Marcel Ciolacu si Eduard Hellvig sunt somati sa ingroape OUG 6/2016 prin care „Guvernul meu” condus de Ciolos...

Actualitate2 zile ago

Patriarhul Daniel, filat de Carmen Dan!/ Operațiunea ”Marele Alb”!

(Preluare National – Catalin Tache): Iată că nici nu a apucat bine să se spargă ”Frăția Blondei”, că deja ies...

Actualitate2 zile ago

Dezvaluire bomba despre Carmen Dan si violentele din 10 august. Ex-ministrul nu infirma

(PRELUARE INPOLITICS.RO): SRI, cu directorul Eduard Hellvig în frunte, a știut înaintea mitingului din 10 august 2018 că sunt planificate...

Actualitate2 zile ago

Eurostat confirma ca Romania are in continuare cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana

Eurostat confirma ca Romania are in continuare cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana. Dar eu am mers...

Actualitate2 zile ago

Spargerea frontului PSD

Frontul PSD, care asigură încă majoritatea parlamentară, este pe cale să se facă țăndări. Ceea ce echivalează, mai devreme sau...

Partener media exclusiv

stiri actualizate

Top Articole Incisiv