Actualitate
O ţeapă de miliarde dată mehedinţenilor!/Cine a vândut un proiect la fier vechi și de ce legiuitorul tace?
Vreți să știți cum a ajuns visul unui întreg municipiu la cântarul unei firme de colectare a fierului vechi?
Era la începutul anului 2003, când un anume Constantin Sârbulescu, vă mai aduceți aminte de el? Cel mai longeviv preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi după revoluție, la acea vreme din partea PSD, anunța în cadrul unei conferinţe, că:
„Prin finanţare ISPA, Drobeta Turnu Severin va beneficia de finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă de la sursa Topleţ, finanţare care va fi posibilă ca urmare a semnării de către ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak, a acordului de derulare a programului ISPA pentru opt oraşe din ţară. În Drobeta Turnu Severin vor continua lucrările de alimentare cu apă din sursa Topleţ, dar şi cele pentru realizarea reţelei de distribuţie, a canalizării şi staţiei de epurare“, precizeaza Alin Ghiciulescu, ziarist ce a participat la conferința de presă.
Practic din 1994 până în 2003, subiectului principal al companiei electorale PSD în Mehedinți era aducțiunea cu apă de izvor de la Topleț din Caraș Severin în Drobeta, primar în Drobeta era, fostul prim secretar al PCR, Constantin Dinu, Nicolicea Eugen președinte PSD și Constantin Sârbulescu președinte CJ Mehedinți, iar visul a prins la severineni și la mehedințeni pentru că aproape 100 000 de suflete consumau apă din Dunărea, bine din Dunărea se bea și acum!
Proiectantul nu și-a mai văzut visul
,,De unde-a pornit toată această mascaradă electorală cu „apa de la Topleţ”, puţini îşi mai aduc aminte, mai cu seamă că lucrările au început în anii 1994-1995, în 1996 Constantin Sârbulescu devenind preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, şi au cuprins izolarea conductei de 1000 milimetri pe lungimea de 13 kilometri. Traseul Drobeta Turnu Severin-Gura Văii a fost o nimica toată pentru proiectant, numai că, de la Gura Văii şi până la Orşova, proiectantul, care, între timp, a decedat fără să-şi vadă visul cu ochii, nu a mai avut soluţii, dat fiind terenul accidentat şi viaductele. Investiţia a înghiţit, la vremea aceea, în 1996, suma de 29.974.574,74 lei. Vă dați seama câți bani la aceea vreme și totul în zadar”, ne mai precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Țeava a rămas în pământ
Din 1996 şi până acum au trecut multe campanii electorale, şi severinenii s-au obişnuit, deja, cu apa potabilă consumată din Dunăre.
Proiectul a fost abandonat, ţeava a rămas în pământ, moştenire grea lăsată de Constantin Sârbulescu lui Marius Bălu, ,,mostenire,, care va ajunge subiect DNA și vinovații trebuie descoperiți.
Preşedintele al CJ Mehedinţi din partea PDL, Bălu a declarat la vremea aceea:
„Este absolut imposibil din punct de vedere tehnic să mai continuăm această lucrare, aşa că, printr-o Hotărâre de Consiliu Judeţean, în 2009, am stopat investiţia şi la data respectivă, aveam circa 1400 de ml de ţeavă pe stoc. Pentru a aduce venituri suplimentare la bugetul judeţean, deoarece ştim cu toţii că de la an la an bugetul CJ a fost tot mai mic, am votat în Consiliul Judeţean Mehedinţi, să scoatem la vânzare această ţeavă. S-au parcurs procedurile legale, iar din câte ştiu eu, la prima licitaţie a venit o singură firmă, nu i-a convenit preţul, a fost a doua, apoi a treia licitaţie şi nu s-a mai prezentat nimeni. Apoi, conform prevederilor legale, a trebuit ca această ţeavă să se vândă la fier vechi. Banii de pe această ţeavă au venit la Consiliul Judeţean, pe capitolul investiţii.
Dacă țeava bună, care aștepta să fie montată a fost vândută „pe ce apă de Topleț ce nu curge”, să vedeți ce se va întâmpla cu cea montată!

,,Licitațiile” tehnic s-a aprobat vânzarea cantităţii de 1.656 ml de ţeavă, prin procedura de licitaţie deschisă. Evaluarea făcută a stabilit valoarea de piaţă la suma de 492 lei/ml. La 21 iulie 2011 a avut loc prima licitaţie publică cu strigare, la care s-au oferit 1.549,12 ml ţeavă, iar singura persoană care a participat la licitaţie nu a oferit preţul solicitat. La licitaţia din 26 iulie, aceeaşi situaţie, cu aceeaşi persoană, dar cu preţul redus la 20%. A treia licitaţie, din 1 august 2011, aceeaşi persoană, preţul redus cu 40%, drept pentru care s-a închis licitaţia şi s-a decis declasarea şi casarea ţevii. În 3 august, doi agenţi economici, SC NEW COMPANY SRL şi SC MUSICAL B SRL, au negociat preţul de cumpărare a ţevii, iar firma SC NEW COMPANY SRL, împuternicită de OLOGU VASILICĂ, (un primar de Dârvari ce este acum în închisoare), a obţinut un preţ de 0,5 lei/kg. Cealaltă firmă, SC MUSICAL B SRL negociase 0,45 lei/kg. Astfel că SC NEW COMPANY RECYCLING SRL a plătit 182.641,25 lei pentru 1.549,12 ml de ţeavă. În realitate, ar fi vorba nu de 365.282 kg de ţeavă, ci de 404.900 kg, adică cu 39.618 kg mai mult decât cantitatea facturată cu factura 38 din 19 august 2011.
Ciudat, Ologu Vasilică, mâna de aur a PDL-ului, este una şi aceeaşi persoană care participase la toate cele trei licitaţii desfăşurate la Consiliul Judeţean. În luna octombrie a anului 2011 s-a trecut la inventarierea ţevii rezultată în urma decopertării datorită lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului, şi aici vorbim de cantitatea de 1.110,33 ml., ţeavă care s-a scos la licitaţie în 22 noiembrie 2011. Aceeaşi persoană prezentă, aceeaşi situaţie, iar în data de 5 decembrie 2011 se închide licitaţia, cele două firme, SC NEW COMPANY RECYCLING SRL şi SC MUSICAL B SRL depun oferte astfel: SC MUSICAL B 0,18 lei/kg, iar Sc NEW COMPANY RECYCLING, 0,19 lei/kg, preţ care creşte la 0,2 lei, având în vedere cheltuielile cu depozitarea, manipularea şi transportul. La 6 decembrie 2011 Consilul Judeţean Mehedinţi vinde la preţul de 52.363,16 lei (adică 500 milioane lei vechi) cantitatea de 261.815,814 kg, numai că, la cântar, cantitatea livrată a fost de 280.300 kg, cu 18.485 kg mai mult, conform facturii 54 din 7 decembrie 2011,, Alin Ghiciulescu ziarist, care susține că totul a fost compromis cu intenție și că Poliția, Economicul, SRI, SIPI, DGPI, toți dormeau inexplicabil!
La preluarea mandatului de preşedinte al CJ Mehedinţi în 2012, PSD -istul Adrian Duicu, menţiona:
„…Noi nu vom mai putea continua lucrările la acest proiect. Pe distanţa de 13 kilometri, între Izvorul Barza şi Orşova, conducta de aducţiune este utilizată, de apa adusă beneficiind cetăţenii din Orşova. În rest, totul este compromis. Am avea nevoie de peste 70 milioane lei (noi – n.r.) să refacem traseul magistralei de alimentare cu apă, între Drobeta-Turnu Severin şi Gura Văii, conductele fiind vândute la preţuri subevaluate, între 0,2 şi 0,5 lei”.
Deci, simplu, au vândut conducta de 70 de miliarde lei pe 500 de milioane!
Adrian Duicu susținea că :,,vechea conducere a administraţiei judeţene a adus un prejudiciu de circa 30 milioane lei (aproximativ 7 milioane euro), iar Marius Bălu a vândut ilegal, în urma unor licitaţii trucate, peste 4 kilometri de conductă din reţeaua conservată a investiţiei,,
De ce toată lumea tace? De ce, cu toate că fapta este săvârșită clar în defavoarea țări, nimeni nu a luat nicio măsură, sunt minime întrebări la care nouă ne este teamă să vă dăm răspunsul!
După denunțul făcut de Duicu vis a vis de faptul că CJ Mehedinți este prejudiciat cu 7 milioane de euro, subit lui Duicu ,, sistemul,, ce a tăcut când țeava era vândută, i-a ,,croșetat,, un dosar să îi închidă gura! Elegant, nu? Ca în România, noi îți dăm hoții pe mână și tu ne arestezi pe noi că le-am stricat apele hoților!
În 2016 și 2017, au mai fluturat zvonuri de dreptate, dar nu, nu, coana dreptate este legată bine la ochii, dusă-i de mânuță, parcă-i telighidată , din poartă în poarta, doar a celor ce nu au lăsat hoții din sistem să fure!
„Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Drobeta-Turnu Severin din sursa Topleţ”, situată în sectorul Schela – Gura Văii: „Cazul este anchetat de autorităţile de cercetare penală şi de Curtea de Conturi.
,,Cei vinovaţi de această situaţie trebuie traşi la răspundere, în primul rând că au distrus patrimoniul judeţului, iar în al doilea rând că au acceptat ca o anumită firmă să verse în contul Consiliului Judeţean Mehedinţi doar 300.000 lei pentru ţevile de oţel cu un diametru de 1.000 milimetri, achiziţionate şi valorificate la centrele de fier vechi. Grav, este faptul că ţevile au fost dezmembrate şi vândute fără forme legale, nerespectându-se legislaţia în vigoare şi interesul severinenilor care aşteptau, din 1996, apă de Topleţ la robinete. Ceea ce este şi mai grav, în scriptele Consiliului Judeţean Mehedinţi apare în stoc o cantitate de 1.536 metri liniari de ţeavă, cândva aflată în custodia Societăţii Hidroconstrucţia, dar pe teren aceasta nu se mai află, a fost dusă la topit. Solicit intensificarea cercetărilor de instituţiile abilitate ale statului, obligarea vinovaţilor la despăgubiri şi tragerea lor la răspundere”, mai spune ziaristul Ghiciulescu
Din păcate, din 2012 şi până în ziua de azi organele competente ori se fac că n-au pe cine trage la răspundere, ori răspunderea e bine-mersi în altă parte.
Investiţia “Apa de la Topleţ” s-a dus la fier vechi, într-un mod specific românesc, iar severineanul votant aşteaptă, şi acum, o altă apă la robinete. Constantin Sârbulescu îşi vede, mai departe, de ferma de la Butoieşti, Marius Bălu a ajuns senator, și mai nou angajat în fieful lui Boc la Cluj.
Aflarea adevărului despre ţeapa de miliarde dată mehedinţenilor?
Bani cheltuiţi aiurea pe obiective fără nici o finalizare?
Pe cine să intereseze?
Ehe, dar să vezi că în 2017, mehedințeni au crezut că adevărul vă ieși la suprafață!
Circa 30 de actuali sau foşti angajaţi din Consiliul Judeţean Mehedinţi, chemaţi la DNA în dosarul ,,Alimentare cu apă potabilă din sursa Topleţ.
Dosarul a ajuns în atenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie Bucureşti care au cerut referinţe, fişe de post şi detalii despre circa 30 de persoane din cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi. Foşti sau actuali funcţionari publici, unii chiar morţi între timp, toţi cei vizaţi în acest dosar, inclusiv fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Marius Bălu, care în prezent este angajat prin Consiliul Judeţean Cluj, vor trebui să se prezinte la DNA pentru a da explicaţii în faţa procurorilor.
O mare parte din cele aproape 30 de persoane, fac parte, sau au lucrat în cadrul departamentului Tehnic al Consiliului Judeţean Mehedinţi.
Țeava rămasă în pământ, a fost scoasă cu buldoexcavatoarele chiar și din grădinile oamenilor, iar ca într-un film cu proști, un alt primar, Sandu Mimiș, din Devesel, căra cu raba în plină zi, prin fața poliției, țeava la fier vechi…
După ce poliția s-a ,,autosesizat,, chipurile, când nu mai era nimic de cărat, oamenii (ne)legii din IPJ Mehedinți, au descins în curtea firmei ce colecta țeava! Urgent, sechestru, acte de găsirea țevii de Topleț furate, a fost lăsată în custodia firmei colectoare.
Aoleu, cu mortul în curte, ce credeți că s-a întâmplat?
Aaa, nimic…Noaptea ,,niște hoți,, au furat țeava din curtea firmei ce colecta țeava și GATA, cum gata? Dosar cu autor necunoscut…Vă sună cunoscut?
Ca la miliție odată, „cel bănuit de comiterea unei infracțiuni, primea într-un județ îndepărtat de locul faptei o amendă de la un șef de post”, alibi perfect!
Elucidarea dosarului o vor face procurorii DNA care iată, că au intrat pe fir, și au invitat la audieri circa 30 de persoane, actuali sau foşti angajaţi ai Consiliului Judeţean Mehedinţi, dar asta se întâmpla în 2017, astăzi 2019…Niciun răspuns…Sa dus pe apa Toplețului și dosarul, ori l-au furat și pe ăsta! Vom reverni. (Cerasela N.).
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
Actualitate
Bătălia pentru Orbită: Statele Unite alocă resurse gigantice pentru „Domul de Aur” în bugetul anului 2027
Solicitarea bugetară a Forțelor Spațiale americane pentru anul fiscal 2027 marchează o accelerare fără precedent a investițiilor militare, punând bazele tehnologice și financiare pentru ambițiosul proiect „Golden Dome” (Domul de Aur). Această inițiativă de apărare antirachetă a administrației Trump devine motorul principal al cheltuielilor, vizând transformarea spațiului într-o barieră impenetrabilă prin sisteme avansate de monitorizare și rețele de date de ultimă generație.
Miliarde pentru „Ochii” de pe Orbită: Revoluția detectării timpurii
Forțele Spațiale propun o sumă colosală de 6,4 miliarde de dolari pentru cercetarea și dezvoltarea celor trei piloni ai avertizării timpurii: constelația de ultimă generație Next-Gen OPIR, sistemul rezilient MWT-MEO (orbită terestră medie) și stratul de urmărire în orbită joasă (LEO) gestionat de Space Development Agency (SDA).
O schimbare strategică majoră este realinierea acestor programe sub o nouă structură de comandă unificată. Deși finanțarea totală crește, documentele bugetare indică și decizii drastice: proiectul Northrop Grumman pentru doi sateliți polari a fost redus la zero în planificarea actuală, în timp ce programul MWT-MEO primește un impuls masiv, cu o solicitare de 1,4 miliarde de dolari, dublu față de anul precedent. Primele lansări pentru noua rețea de 30 de sateliți sunt deja programate pentru începutul anului 2027.
Țintele în mișcare nu mai au scăpare: Tehnologia GMTI și AMTI rescrie regulile jocului
Un capitol esențial al noului buget este dedicat capacității de a urmări din spațiu țintele aflate în mișcare, fie că sunt la sol (GMTI), fie în aer (AMTI). Deși detaliile tehnice rămân sub sigiliul clasificării, cifrele vorbesc de la sine despre importanța acestor „radare orbitale”.
Pentru monitorizarea țintelor aeriene (AMTI), solicitarea bugetară explodează cu peste 7 miliarde de dolari, fonduri direcționate către achiziții prin mecanisme de reconciliere financiară. Această infuzie masivă de capital sugerează că Pentagonul dorește implementarea rapidă a unei capacități de supraveghere globală care să elimine orice „unghi mort” în fața amenințărilor hipersonice sau a aviației stealth inamice.
Internetul Războiului: SDN și arhitectura „coloanei vertebrale” a comunicațiilor
În centrul conceptului „Domul de Aur” se află nevoia unei transmisii de date ultrarapide între senzori și sistemele de armament. Forțele Spațiale solicită pentru prima dată 1,48 miliarde de dolari pentru Space Data Network (SDN), o rețea hibridă militar-comercială menită să asigure fluxul informațional în orice condiții de conflict.
Dezbaterea strategică actuală se concentrează pe integrarea proiectului anterior MILNET (operat de SpaceX) ca o „coloană vertebrală” de comunicații în orbită joasă. Această rețea ar urma să includă mai mulți furnizori comerciali, creând un sistem de tip „mesh” care să reziste atacurilor cibernetice sau fizice, asigurând că datele de interceptare ajung la destinație în milisecunde.
Enigma din umbră: Fonduri record pentru activități speciale și interceptori secreți
Cea mai misterioasă secțiune a bugetului pentru 2027 este saltul spectaculos de la 712 milioane la 2 miliarde de dolari pentru „Activități Spațiale Speciale”. Experții din industrie speculează că acest „cont colector” ascunde finanțarea pentru prototipurile de interceptori spațiali – elementele active ale Domului de Aur care vor avea misiunea de a distruge fizic rachetele inamice direct de pe orbită.
Prin acest buget record, spațiul încetează să mai fie doar un domeniu de suport și devine linia întâi a apărării naționale. Integrarea logisticii, a senzorilor de înaltă rezoluție și a capacităților de atac sub umbrela „Domului de Aur” semnalează o schimbare de paradigmă în doctrina militară a Statelor Unite, unde supremația tehnologică orbitală este considerată singura garanție a securității globale.
-
Exclusivacum 4 zileMarea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 3 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 2 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum 2 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!
-
Featuredacum 4 zileOfensiva „Blitz” la graniță: Mărfuri de lux false, de peste 1,6 milioane de lei, confiscate de polițiștii de frontieră
-
Featuredacum 4 zileIdentitate sub reflector: Prahova a celebrat Ziua Internațională a Romilor printr-un manifest al solidarității
-
Administratieacum 4 zileGazele naturale în Valea Slănicului: Sprint administrativ pentru o investiție vitală în infrastructura județului



