Actualitate
Puterea judecatoreasca este furata de la statul de drept si folosita de mafie
Mafia din justitie a cauzat atrocitati mai mari oamenilor normali decat Al Capone si toti gansterii impotriva gansterilor pe toata istoria omenirii.
Astfel, justitia romana a fost furata de clanuri mafiote care inregistreaza profit mai mare decat al companiilor, fiind slujitori ai hotiei Romaniei de catre multinationale.
“In premieră vă anunț că lucrez la un model econometric privind proporția judecătorilor din România care respectă legea. Rezultatele intermediare ale modelului îmi indică faptul că 33% dintre judecători respectă legea integral, 17% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 50% nu dau doi bani pe lege. Modelul include sentințe în fond și în calea definitivă de atac. În ceea ce privește calea definitivă de atac, aflată în atenția specială a SRI, care și-a subordonat instituțiile din justiție, situația este mult mai rea: mai puțin de 20% dintre judecători respectă legea integral, 13% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 67% dintre judecătorii din căile definitive nu dau doi bani pe lege. În model am folosit ca variabilă dummy subordonarea instanțelor de fond sau din calea definitivă față de SRI, prin protocoale”, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscutul analist si jurnalist, Radu Teodor Soviani.
Pornind de la cele de mai sus, revenim cu o tema data uitarii:
Ce averi au cei mai bogaţi judecători de la Înalta Curte?
Cei mai prosperi cinci magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au soţi avocaţi, specializaţi în cauze civile, comerciale şi de contencios. La o simplă vizionare a declaraţiilor de avere ale magistraţilor de la Înalta Curte care au soţi avocaţi, se remarcă faptul că averile le-au crescut de la un an la altul, mai ales în familiile în care avocaţii pledează în cauze civile, comerciale sau contencios. Coincidenţă, şi cei mai bogaţi magistraţi – toate femei – judecă tot la aceste secţii. Observaţia nu trebuie să arunce, automat, anatema corupţiei asupra celor mai bogaţi magistraţi deoarece, în mod bizar, judecătorii de la Înalta Curte anchetaţi sau judecaţi pentru corupţie au declarat averi modeste sau chiar deloc. Curtea Constituţională a decis la data de 15 noiembrie anul acesta că magistraţii pot judeca şi dosare în care pledează soţii lor avocaţi.Până de curând, judecătorii se abţineau de la a judeca dosare unde soţii lor pledau. Sau invers: soţii lor renunţau să pledeze în dosare judecate de consoartele lor. Topul celor mai bogate judecătoare – 1. Alina Iuliana Ţuca, judecătoare la Secţia Civilă; 2. Florica Rodica Voicu, judecătoare Secţia Contencios; 3. Simona Camelia Marcu, judecătoare la Secţia Contencios; 4. Elena Gabriela Bogasiu, judecătoare la Secţia Contencios; 5. Iulia Mihaela Cîrnu, judecătoare la Secţia Comercială (denumită acum Civilă II), dezvaluiau cei de la Romania Libera.
JUDECATOAREA CARE A CISTIGAT PESTE 2 MILIOANE DE EURO IN 2010, dezvaluia si Radu Moraru de la Nasul.tv
“Recunosc, ideea de a face o mica cercetare a plecat de la articolul publicat ieri de Hotnews, legat de generalul maior in rezerva Maciuca si decizia Curtii Constitutionale de a permite avocatilor care au rude la ICCJ sa pledeze in procese. Am scris ieri despre asta.
Si ia uitati peste ce am dat! Tinara si frumoasa judecatoare Alina Iuliana Ţuca ajunge mare judecator la ICCJ, acolo unde sint ZEII dreptatii pe pamint, in norocosul an 2007. Un an norocos si pentru sotul ei, avocat de succes, sa cistige, potrivit declaratiei de avere de pe siteul sotiei, 3.500.000 ron, adica putin peste 1 milion de dolari in 2007, adica, potrivit legii, peste 500.000 de dolari pentru tinara judecatoare. Potrivit Codului familiei, se imparte la doi!
In anul urmator, 2008, sotul Ţuca, avocat de succes cu nevasta la ICCJ, cistiga mai bine, aproape de 3 milioane de dolari, deci aproape 1,5 milioane si pentru soata judecator!
Ei bine, vine frumosul an 2010 si, potrivit declaratiei de avere a minunatei doamna judecator din 6 aprilie 2011, intr-un singur an, avocatul Ţuca, a carui casa de avocatura lucreaza din greu la ICCJ, cistiga 18.611.000 ron, adica muuuult peste 4 MILIOANE DE EURO!
Cum in minunatul an 2010 nu a intervenit un divort in prea frumoasa familie de miliardari, rezulta ca La Madame Judecator a bagat in buzunar peste 2 milioane de euro!
In interviurile maiastre pe care le acorda, vorbind despre succesul avocatesc, Mister Ţuca nu prea vorbeste despre cariera de succes a sotiei. Intrebare fireasca: daca doamna era florareasa, nu din aceea evazionista, oare se mai inregistrau milioanele astea in contul familiei?!
BOMBA AM PASTRAT-O PENTRU FINAL! Cu minuta ei de judecator, ce imparte dreptatea definitiva pe pamintul romanesc, din fotoliul de la ICCJ, madame Ţuca “ascunde”, potrivit declaratiei de avere din 15.06.2011, aproximativ 9 milioane de euro, bani care ar fi trebuit sa ii gasim ori in conturi, ori in proprietati, ori sa existe o precizare clara, avind in vedere banetul cistigat in ultimii ani!!!
ALO, ANI! NANI?! Lasati abureala cu parlamentarii si rudele saracacioase angajate la “cabineti”, anchetati CAZUL ACESTA! Desigur, daca e voie! Daca nu, propuneti marirea taxelor sau un TVA de 30%, ca sa aiba Statul bani pentru birocratia de carton”!
Tuca Zbârcea & Asociaţii, cea mai mare casă de avocatură de afaceri după veniturile din ultimii ani, a înregistrat anul trecut încasări de 94,6 milioane de lei (22,4 milioane de euro), în scădere cu 1,3% faţă de anul precedent. În schimb, marja firmei a ajuns la 73%, în condiţiile în care profitul a atins un nivel record pentru piaţa locală a avocaturii, de 16,4 milioane euro.
Topul celor mai bogate judecătoare 1. Alina Iuliana Ţuca, judecătoare la Secţia Civilă Potrivit declaraţiei de avere din 2011, soţul ei, avocat, ar fi avut venituri în 2010 de peste 18 milioane lei. Pe declaraţie, la rubricile „imobiliare” judecătoarea a consemnat două terenuri intravilane în Bucureşti, două apartamente (160 mp şi 50 mp) şi o casă de locuit de 450 mp tot în Bucureşti, precum şi un spaţiu comercial în Buşteni. În martie 2008 (anul promovării la Înalta Curte), doamna judecător declara că soţul ei avocat a avut venituri de 3,5 milioane de lei, în 2009 declara 9,35 milioane lei, iar în 2010, în declaraţie era înscris venitul de 18,6 milioane lei.
Portofoliul Tuca Zbarcea & Asociatii include numeroase companii nationale si multi-nationale, importante institutii financiare, precum si autoritati publice si institutii guvernamentale. Printre cei mai reprezentativi clienti se numara: Erste Bank / Banca Comerciala Romana (BCR), NIS-Gazprom, Expur S.A.- parte a grupului francez Sofiproteol/Saipol, OMV Petrom, CEZ, Rompetrol Rafinare, Vodafone Romania SA, ArcelorMittal, Carrefour, Romtelecom, Colgate Palmolive, Bursa de Valori Bucuresti si Depozitarul Central, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Philip Morris, Alstom Transport, Siemens, Ericsson Telecommunications Romania, AEGON etc.
Bucuresti – 25 februarie 2013 – Ţuca Zbârcea & Asociaţii a reprezentat Eureko SAFPP SA în recursul formulat în faţa curţii supreme în cazul administratorilor fondurilor de pensii private vs. Consiliul Concurenţei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul promovat de Eureko SAFPP SA împotriva Deciziei nr. 39/2010 emisă de Consiliul Concurenţei prin care Eureko SAFPP SA fusese amendată pentru o presupusă înţelegere încheiată în anul 2007 pe piaţa administrării fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II din România). În data de 21 februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat prima hotărâre irevocabilă în dosarul fondurilor de pensii sancţionate de Consiliul Concurenţei, anulând definitiv decizia autorităţii de concurenţă. Anterior, Eureko pierduse în faţa Curţii de Apel Bucureşti, soluţia fiind desfiinţată de instanţa supremă. În 2010, Consiliul Concurenţei sancţionase 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II din România) cu o amendă în cuantum de 5,2 milioane de lei. Dintre aceştia, 9 au contestat în justiţie decizia Consiliului Concurenţei. Potrivit Ioanei Hrisafi, Avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii care a pledat în faţa curţii supreme, „decizia Înaltei Curţi este prima decizie irevocabilă în dosarul fondurilor de pensii, fiind deschizătoare de drumuri pentru celelalte cazuri aflate pe rolul instanţelor de fond şi de recurs.” De asemenea, Anca Jurcovan, Managing Associate al firmei de avocatură, care a gestionat aspectele de dreptul concurenţei incidente acestei speţe, a punctat elementele de dificultate ale cazului: „A fost o provocare să atacăm abordarea extrem de formală adoptată de Consiliului Concurenţei în decizia din 2010 şi să demonstrăm instanţei, repunând faptele în contextul lor real şi valorizând argumentul logic şi economic, că practica incriminată de Consiliu, prin natura sa, nu avea cum să lezeze concurenţa pe piaţă pentru a intra pe lista neagră”.
Florentin Tuca a luat “Oscarul” in avocatura, in 2012, dupa aproape 20 de ani de cariera in care a primit o recompensa uriasa: a ajuns sa inregistreze castiguri de 300.000 de euro pe luna, precizau si cei de la Cancan!
La 42 de ani, Florentin Tuca e unul dintre cei mai importanti avocati din Romania, fapt „atestat” si de topurile de specialitate care i-au calculat averea din ultimii ani undeva la 16-17 milioane de euro (n.r- ne referim la nivelul anilor 2012).
Au contribuit la asta si procesele internationale pe care le-a castigat, cu mize de sute de mii de euro, care l-au propulasat rapid si in lumina reflectoarelor. Cum s-a intamplat in 2012, intr-o ceremonie unde s-a inmanat cel mai ravnit premiu in randul avocatilor din Europa. Vom reveni cu alte increngaturi care duc la varful justitiei din ICCJ. (Marius S.).
Actualitate
Botezul tehnologic al „Simbei”: Robotul ucrainean care a captat atenția NATO în pădurile Letoniei
La doar două ore de Riga, un vehicul terestru fără echipaj (UGV), de fabricație ucraineană, strivește sub roțile sale arbori tineri și traversează cu agilitate terenurile accidentate ale Letoniei. „Simba”, platforma robotică ce și-a făcut debutul într-un exercițiu NATO, nu este doar un prototip de laborator, ci un veteran al câmpului de luptă care promite să revoluționeze logistica militară modernă.
Avangarda Task Force X: Tehnologia care forțează barierele Flancului Estic
„Simba” a fost selectat special pentru a fi testat în cadrul inițiativei de descurajare pe Flancul Estic, sub egida Task Force X. Scopul este clar: accelerarea achizițiilor și integrarea noilor tehnologii terestre în arsenalul aliaților. Robotul a făcut parte din sutele de platforme autonome utilizate în exercițiul militar „Crystal Arrow 2026”, desfășurat în perioada 5-15 mai.
Pe parcursul manevrelor, platforma a îndeplinit misiuni critice de logistică, transportând provizii și echipamente esențiale — un rol pe care îl exercită deja cu succes pe frontul din Ucraina. Conform datelor tehnice, o singură unitate „Simba” a parcurs peste 1.600 de kilometri în condiții reale de luptă, demonstrând o fiabilitate ieșită din comun.
Anduranță sub foc: 1.600 de kilometri între supraviețuire și eficiență
Producătorul, care până recent a operat sub o discreție totală sub numele de „UGV Laboratory”, a dezvăluit performanțe impresionante: o rază operațională de 70 de kilometri și o capacitate de încărcare de peste 300 de kilograme. Mai mult, datele monitorizate în timpul exercițiului arată că vehiculul poate parcurge aproape 400 de kilometri înainte de a necesita prima mentenanță programată.
O diferență majoră față de teatrul de operațiuni din Ucraina este regimul de utilizare. Dacă în Letonia testele au avut loc ziua, pe frontul ucrainean majoritatea misiunilor sunt nocturne. Întunericul oferă o protecție vitală împotriva celei mai mari amenințări actuale: dronele sinucigașe (FPV), care vânează orice mișcare la sol.
Provocările erei dronelor și „blindajul” digital
Deși este un supraviețuitor — imagini de pe front arată cum „Simba” își continuă misiunea chiar și după ce a fost lovit de o dronă sau a pierdut o roată — robotul se confruntă cu obstacolele majore ale războiului modern. Experții avertizează că dronele de tip FPV (first-person-view) reprezintă cea mai mare amenințare nu doar pentru infanteriști, ci și pentru aceste vehicule autonome.
O altă vulnerabilitate identificată în timpul exercițiului din Letonia a fost dependența de comunicații. În zonele cu păduri dense, semnalul satelitar (precum Starlink) poate deveni instabil, forțând echipele tehnice să caute soluții pentru o autonomie sporită, care să nu depindă exclusiv de o conexiune externă constantă.
De la producția de masă la parteneriate globale
În ciuda provocărilor, viitorul acestor platforme este deja scris în cifre. Ucraina a trecut la producția de serie, având ca obiectiv fabricarea a 25.000 de unități UGV doar în prima jumătate a anului 2026. Această mobilizare industrială fără precedent transformă micile laboratoare tehnologice în jucători majori pe piața globală de apărare.
„UGV Laboratory”, entitatea care până de curând a preferat umbra pentru a-și proteja secretele tehnice, face acum un pas decisiv către lumina reflectoarelor internaționale. Participarea la exercițiile NATO nu este doar un test de rezistență, ci și o invitație la cooperare pentru aliații occidentali, oferind soluții verificate în cel mai dur mediu posibil: câmpul de luptă real.
Prin „Simba”, tehnologia ucraineană demonstrează că viitorul războiului terestru nu mai aparține exclusiv blindatelor masive, ci platformelor agile, capabile să opereze acolo unde prezența umană este prea riscantă.
Actualitate
Fortăreața stratosferică se reinventează: Planul Pentagonului pentru dominația aeriană până în 2050
După ani marcați de incertitudini bugetare și amânări tehnice, programul de modernizare a legendarului bombardier B-52 Stratofortress a intrat, în sfârșit, pe un curs stabil. Înalți oficiali din cadrul departamentului de achiziții al Forțelor Aeriene au confirmat în fața Congresului că, în ciuda costurilor în creștere, procesul de revitalizare a flotei de bombardiere grele este acum „pe un teren solid”, garantând prezența acestor aeronave pe cerul lumii pentru încă cel puțin trei decenii.
Prețul supraviețuirii: Miliarde pentru motoare și radare de ultimă generație
Modernizarea celor 76 de aparate B-52 nu este doar o necesitate tactică, ci și o provocare financiară colosală. Pilonul central al programului, înlocuirea vechilor motoare Pratt & Whitney cu noile unități Rolls-Royce F130, a înregistrat un salt bugetar de la 12,5 la 15 miliarde de dolari. Deși testele de zbor sunt programate să înceapă curând, capacitatea operațională inițială a fost devansată pentru anul 2033.
În paralel, integrarea unui nou sistem radar — vital pentru detectarea amenințărilor moderne — a suferit, de asemenea, ajustări de costuri și termene. Cu o investiție suplimentară de peste un miliard de dolari față de estimările inițiale, noile radare vor deveni operaționale abia în 2030. Aceste eforturi sunt considerate esențiale pentru a transforma o platformă proiectată în perioada Războiului Rece într-o armă capabilă să facă față provocărilor secolului XXI.
Resurecția flotei: B-1 și B-2 primesc o nouă șansă
Strategia Pentagonului pentru flota de bombardiere a suferit o modificare de curs majoră. Deși planul pe termen lung prevede o forță formată exclusiv din modelele B-52 și noile B-21 Raider, „veteranii” B-1 Lancer și B-2 Spirit nu vor fi retrași prea curând.
Forțele Aeriene au decis să investească sute de milioane de dolari pentru a menține B-1 în serviciu până în 2037, echipându-le cu sisteme de comunicații prin satelit și capacități de lansare a armelor hipersonice. În mod similar, flota de bombardiere invizibile B-2 va continua să execute misiuni critice „atâta timp cât va fi necesar”, după ce eficacitatea sa a fost demonstrată recent în teatre de operațiuni complexe.
Dincolo de orizont: Enigma viitorului bombardier greu
În timp ce actuala flotă primește injecții masive de capital, oficialii americani privesc deja spre ceea ce urmează. Documentele strategice recente dezvăluie inițierea unei analize clasificate privind alternativele pentru bombardierul greu al viitorului. Acest studiu, care va dura aproximativ 18 luni, va determina dacă nevoile de apărare ale deceniilor următoare vor fi acoperite de o nouă configurație de aeronavă sau de o evoluție și mai radicală a platformei B-52. Cert este că, pentru moment, viitorul proiecției de forță rămâne legat de capacitatea de a inova pe structuri deja consacrate.
Actualitate
Dincolo de orizont: Cum vor „navele-robot” să salveze flota epuizată a Marinei Militare
Într-o eră în care resursele umane și financiare sunt întinse la maximum, Marina Militară mizează pe o schimbare radicală de paradigmă: utilizarea navelor de suprafață fără echipaj (USV). Aceste sisteme autonome nu sunt doar simple gadgeturi tehnologice, ci soluția critică pentru a ridica presiunea operațională de pe umerii unei flote îmbătrânite și suprasolicitate.
Adio „camioanelor gigant” pentru livrări mici
Actuala strategie de a trimite un distrugător de clasa Arleigh Burke, cu un echipaj de 300 de marinari, pentru misiuni izolate de monitorizare este comparată de experți cu utilizarea unui tir de mare tonaj pentru a livra un singur pachet de pe Amazon. Este un model tactiv funcțional, dar un dezastru economic și logistic.
Introducerea navelor autonome permite Marinei să creeze „forțe personalizate”. De exemplu, un singur distrugător, asistat de câteva nave autonome dotate cu senzori performanți, poate îndeplini misiuni care, în mod normal, ar fi necesitat două sau trei nave de război masive. Această abordare eliberează platformele mari pentru lupte complexe, lăsând sarcinile de nișă în seama roboților.
Economia războiului: USV ca soluție la criza de personal
Problema principală a Marinei nu este doar costul de achiziție al navelor, ci întreținerea lor pe termen lung. Recrutarea, antrenamentul, hrana și salariile echipajelor reprezintă „centre de cost” masive care limitează dimensiunea flotei. Navele autonome elimină aceste bariere laborioase, oferind o prezență persistentă în zone periculoase sau îndepărtate fără a pune vieți în pericol sau a goli bugetul de stat.
Aceste „nave-camion” devin relevante prin versatilitatea lor: pot transporta de la sonar și sisteme de comunicații, până la rachete sau muniții de tip „loitering”, adaptându-se rapid nevoilor comandanților de pe teren.
Aliații și arhitectura de supraveghere globală
Importanța sistemelor autonome trece dincolo de granițele unei singure națiuni. Pentru aliați precum Japonia, care trebuie să monitorizeze zone vaste precum Marea Chinei de Est sau Pacificul de Vest, USV-urile sunt piesa lipsă dintr-un puzzle defensiv complex. Integrarea acestora într-o rețea care include sateliți și drone permite partajarea instantanee a datelor, transformând informația în cea mai puternică armă de descurajare regională.
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



