Actualitate
Puterea judecatoreasca este furata de la statul de drept si folosita de mafie
Mafia din justitie a cauzat atrocitati mai mari oamenilor normali decat Al Capone si toti gansterii impotriva gansterilor pe toata istoria omenirii.
Astfel, justitia romana a fost furata de clanuri mafiote care inregistreaza profit mai mare decat al companiilor, fiind slujitori ai hotiei Romaniei de catre multinationale.
“In premieră vă anunț că lucrez la un model econometric privind proporția judecătorilor din România care respectă legea. Rezultatele intermediare ale modelului îmi indică faptul că 33% dintre judecători respectă legea integral, 17% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 50% nu dau doi bani pe lege. Modelul include sentințe în fond și în calea definitivă de atac. În ceea ce privește calea definitivă de atac, aflată în atenția specială a SRI, care și-a subordonat instituțiile din justiție, situația este mult mai rea: mai puțin de 20% dintre judecători respectă legea integral, 13% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 67% dintre judecătorii din căile definitive nu dau doi bani pe lege. În model am folosit ca variabilă dummy subordonarea instanțelor de fond sau din calea definitivă față de SRI, prin protocoale”, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscutul analist si jurnalist, Radu Teodor Soviani.
Pornind de la cele de mai sus, revenim cu o tema data uitarii:
Ce averi au cei mai bogaţi judecători de la Înalta Curte?
Cei mai prosperi cinci magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au soţi avocaţi, specializaţi în cauze civile, comerciale şi de contencios. La o simplă vizionare a declaraţiilor de avere ale magistraţilor de la Înalta Curte care au soţi avocaţi, se remarcă faptul că averile le-au crescut de la un an la altul, mai ales în familiile în care avocaţii pledează în cauze civile, comerciale sau contencios. Coincidenţă, şi cei mai bogaţi magistraţi – toate femei – judecă tot la aceste secţii. Observaţia nu trebuie să arunce, automat, anatema corupţiei asupra celor mai bogaţi magistraţi deoarece, în mod bizar, judecătorii de la Înalta Curte anchetaţi sau judecaţi pentru corupţie au declarat averi modeste sau chiar deloc. Curtea Constituţională a decis la data de 15 noiembrie anul acesta că magistraţii pot judeca şi dosare în care pledează soţii lor avocaţi.Până de curând, judecătorii se abţineau de la a judeca dosare unde soţii lor pledau. Sau invers: soţii lor renunţau să pledeze în dosare judecate de consoartele lor. Topul celor mai bogate judecătoare – 1. Alina Iuliana Ţuca, judecătoare la Secţia Civilă; 2. Florica Rodica Voicu, judecătoare Secţia Contencios; 3. Simona Camelia Marcu, judecătoare la Secţia Contencios; 4. Elena Gabriela Bogasiu, judecătoare la Secţia Contencios; 5. Iulia Mihaela Cîrnu, judecătoare la Secţia Comercială (denumită acum Civilă II), dezvaluiau cei de la Romania Libera.
JUDECATOAREA CARE A CISTIGAT PESTE 2 MILIOANE DE EURO IN 2010, dezvaluia si Radu Moraru de la Nasul.tv
“Recunosc, ideea de a face o mica cercetare a plecat de la articolul publicat ieri de Hotnews, legat de generalul maior in rezerva Maciuca si decizia Curtii Constitutionale de a permite avocatilor care au rude la ICCJ sa pledeze in procese. Am scris ieri despre asta.
Si ia uitati peste ce am dat! Tinara si frumoasa judecatoare Alina Iuliana Ţuca ajunge mare judecator la ICCJ, acolo unde sint ZEII dreptatii pe pamint, in norocosul an 2007. Un an norocos si pentru sotul ei, avocat de succes, sa cistige, potrivit declaratiei de avere de pe siteul sotiei, 3.500.000 ron, adica putin peste 1 milion de dolari in 2007, adica, potrivit legii, peste 500.000 de dolari pentru tinara judecatoare. Potrivit Codului familiei, se imparte la doi!
In anul urmator, 2008, sotul Ţuca, avocat de succes cu nevasta la ICCJ, cistiga mai bine, aproape de 3 milioane de dolari, deci aproape 1,5 milioane si pentru soata judecator!
Ei bine, vine frumosul an 2010 si, potrivit declaratiei de avere a minunatei doamna judecator din 6 aprilie 2011, intr-un singur an, avocatul Ţuca, a carui casa de avocatura lucreaza din greu la ICCJ, cistiga 18.611.000 ron, adica muuuult peste 4 MILIOANE DE EURO!
Cum in minunatul an 2010 nu a intervenit un divort in prea frumoasa familie de miliardari, rezulta ca La Madame Judecator a bagat in buzunar peste 2 milioane de euro!
In interviurile maiastre pe care le acorda, vorbind despre succesul avocatesc, Mister Ţuca nu prea vorbeste despre cariera de succes a sotiei. Intrebare fireasca: daca doamna era florareasa, nu din aceea evazionista, oare se mai inregistrau milioanele astea in contul familiei?!
BOMBA AM PASTRAT-O PENTRU FINAL! Cu minuta ei de judecator, ce imparte dreptatea definitiva pe pamintul romanesc, din fotoliul de la ICCJ, madame Ţuca “ascunde”, potrivit declaratiei de avere din 15.06.2011, aproximativ 9 milioane de euro, bani care ar fi trebuit sa ii gasim ori in conturi, ori in proprietati, ori sa existe o precizare clara, avind in vedere banetul cistigat in ultimii ani!!!
ALO, ANI! NANI?! Lasati abureala cu parlamentarii si rudele saracacioase angajate la “cabineti”, anchetati CAZUL ACESTA! Desigur, daca e voie! Daca nu, propuneti marirea taxelor sau un TVA de 30%, ca sa aiba Statul bani pentru birocratia de carton”!
Tuca Zbârcea & Asociaţii, cea mai mare casă de avocatură de afaceri după veniturile din ultimii ani, a înregistrat anul trecut încasări de 94,6 milioane de lei (22,4 milioane de euro), în scădere cu 1,3% faţă de anul precedent. În schimb, marja firmei a ajuns la 73%, în condiţiile în care profitul a atins un nivel record pentru piaţa locală a avocaturii, de 16,4 milioane euro.
Topul celor mai bogate judecătoare 1. Alina Iuliana Ţuca, judecătoare la Secţia Civilă Potrivit declaraţiei de avere din 2011, soţul ei, avocat, ar fi avut venituri în 2010 de peste 18 milioane lei. Pe declaraţie, la rubricile „imobiliare” judecătoarea a consemnat două terenuri intravilane în Bucureşti, două apartamente (160 mp şi 50 mp) şi o casă de locuit de 450 mp tot în Bucureşti, precum şi un spaţiu comercial în Buşteni. În martie 2008 (anul promovării la Înalta Curte), doamna judecător declara că soţul ei avocat a avut venituri de 3,5 milioane de lei, în 2009 declara 9,35 milioane lei, iar în 2010, în declaraţie era înscris venitul de 18,6 milioane lei.
Portofoliul Tuca Zbarcea & Asociatii include numeroase companii nationale si multi-nationale, importante institutii financiare, precum si autoritati publice si institutii guvernamentale. Printre cei mai reprezentativi clienti se numara: Erste Bank / Banca Comerciala Romana (BCR), NIS-Gazprom, Expur S.A.- parte a grupului francez Sofiproteol/Saipol, OMV Petrom, CEZ, Rompetrol Rafinare, Vodafone Romania SA, ArcelorMittal, Carrefour, Romtelecom, Colgate Palmolive, Bursa de Valori Bucuresti si Depozitarul Central, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Philip Morris, Alstom Transport, Siemens, Ericsson Telecommunications Romania, AEGON etc.
Bucuresti – 25 februarie 2013 – Ţuca Zbârcea & Asociaţii a reprezentat Eureko SAFPP SA în recursul formulat în faţa curţii supreme în cazul administratorilor fondurilor de pensii private vs. Consiliul Concurenţei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul promovat de Eureko SAFPP SA împotriva Deciziei nr. 39/2010 emisă de Consiliul Concurenţei prin care Eureko SAFPP SA fusese amendată pentru o presupusă înţelegere încheiată în anul 2007 pe piaţa administrării fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II din România). În data de 21 februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat prima hotărâre irevocabilă în dosarul fondurilor de pensii sancţionate de Consiliul Concurenţei, anulând definitiv decizia autorităţii de concurenţă. Anterior, Eureko pierduse în faţa Curţii de Apel Bucureşti, soluţia fiind desfiinţată de instanţa supremă. În 2010, Consiliul Concurenţei sancţionase 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II din România) cu o amendă în cuantum de 5,2 milioane de lei. Dintre aceştia, 9 au contestat în justiţie decizia Consiliului Concurenţei. Potrivit Ioanei Hrisafi, Avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii care a pledat în faţa curţii supreme, „decizia Înaltei Curţi este prima decizie irevocabilă în dosarul fondurilor de pensii, fiind deschizătoare de drumuri pentru celelalte cazuri aflate pe rolul instanţelor de fond şi de recurs.” De asemenea, Anca Jurcovan, Managing Associate al firmei de avocatură, care a gestionat aspectele de dreptul concurenţei incidente acestei speţe, a punctat elementele de dificultate ale cazului: „A fost o provocare să atacăm abordarea extrem de formală adoptată de Consiliului Concurenţei în decizia din 2010 şi să demonstrăm instanţei, repunând faptele în contextul lor real şi valorizând argumentul logic şi economic, că practica incriminată de Consiliu, prin natura sa, nu avea cum să lezeze concurenţa pe piaţă pentru a intra pe lista neagră”.
Florentin Tuca a luat “Oscarul” in avocatura, in 2012, dupa aproape 20 de ani de cariera in care a primit o recompensa uriasa: a ajuns sa inregistreze castiguri de 300.000 de euro pe luna, precizau si cei de la Cancan!
La 42 de ani, Florentin Tuca e unul dintre cei mai importanti avocati din Romania, fapt „atestat” si de topurile de specialitate care i-au calculat averea din ultimii ani undeva la 16-17 milioane de euro (n.r- ne referim la nivelul anilor 2012).
Au contribuit la asta si procesele internationale pe care le-a castigat, cu mize de sute de mii de euro, care l-au propulasat rapid si in lumina reflectoarelor. Cum s-a intamplat in 2012, intr-o ceremonie unde s-a inmanat cel mai ravnit premiu in randul avocatilor din Europa. Vom reveni cu alte increngaturi care duc la varful justitiei din ICCJ. (Marius S.).
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 10 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 2 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Featuredacum 3 zileIndustria românească de apărare, lăsată în afara finanțării SAFE. Sindicaliștii acuză Guvernul că blochează producția internă



