Cisterne versus Fast-Food: Judecata în parcul “Gărilor” (aici)

Într-o dimineață la Vama Ploiești, imaginează-ți un peisaj de poveste: camioane colorate, cisterne „pline de viață” și un fast-food improvizat sub cabina de pază – un combinat perfect între statutul de funcționar și cel de „chef” de restaurante! Aici, sub ochii neatenți ai legii, se scrie o nouă carte de bucate: „Cum să conduci o afacere fără să respecți măcar o autorizație”.

Parcarea fantomelor: Cu autorizare sau nu?

La intrarea în parcarea „supersecretă”, un om îmbrăcat în uniformă de paznic și casier simultan veghează la liniștea furioasă a vehiculelor. Dar nu trebuie să te îngrijorezi dacă parcarea nu are aviz de la poliție sau ISU; un „Bună ziua!” spus de un paznic e suficient să rezolve orice problemă! Și dacă te întrebi de ce cisternele sunt parcate una peste alta, îți răspundem: pentru că la noi nu e nevoie de fire! Spune „parcare” și legile fizicii se pun pe „mute”.

Un festin de explozii: Cisternele tot pe vârfuri!

Am aflat că peste 80% din parcarea aceasta ad-hoc e constituită din cisterne Lukoil, pline ochi de combustibil, dar fiecare se simte în siguranță… pentru că nu există un plan de evacuare! Aici, singura schemă de siguranță este să te rogi la Divinitate, căci în caz de incendiu, tot ce poți spera e să-ți bei cafeaua în liniște, în timp ce aștepți cu emoție să explodeze ceva.

AVR: Vama care se joacă cu focul!

Cei de la Autoritatea Vamală din România au decis să facă un joc de-a v-ați ascunselea, obligând toate camioanele să intre în parcul „neautorizat”. Care e truismul? Fără un bon de parcare, nu primești acte! Sună a mafia, nu-i așa? Trecută de curând prin strania încercare de a se încadra în norma „Hai la film!”, parcarea devine punct de atracție pentru aventurieri, căci ușile se închid pe dinăuntru și, în caz de „foc la free wi-fi”, n-ai șanse de evadare!

Sprijin de la “vârful” piramidei: Misiunea secretă a fostului ministru

Și acum vine marea „revelatione”: se pare că fostul ministru de finanțe, Misu, a intervenit pentru a permite aceste abuzuri, asigurându-se că parcarea este folosită ilegal pentru a spori profiturile firmei! De ce, te întrebi? Pentru că aceștia intenționează să vândă compania cu fabuloasa sumă de 6 milioane de euro! Pam, pam, suspansul crește, iar sărăcia și legalitatea sunt puse în balanță ca o farsă de prost gust!

Birourile în stil “haos artistic”

În acea hală de birouri, documentele sunt așezate pe jos, într-o manieră artistică, gen „stați să vedem ce ne rezervă soarta”. Trecători prin acest labirint de nelegalitate, angajații sunt curajoși, dar cum trag linie la sfârșitul zilei? Să nu te sperii, au învățat bine arta supraviețuirii în jungla urbană!

Ultimul show de comedie: Cine va interveni?

Ce trebuie să ne întrebăm? Oare când va interveni și Poliția ca să ne spună că, de fapt, nu trăim într-o comedie, ci într-o dramă tragicomică? Oare vor mai dura mult în spatele cortinei de neoprene, cu povești despre parcări „de ocazie” și birouri ce nu au autorizații ISU? Cât de multă nebunie poate suporta un “parc industrial”. (Cristina T.).

Deficiențe în piața muncii și impactul fiscalității

Un studiu coordonat de Blocul Național Syndical (BNS) relevă că statul român obține majoritatea veniturilor sale din supraimpozitarea muncii, evitând o taxare similară a profitului. Spre exemplu, încasările din contribuțiile sociale obligatorii în România sunt de 5,27 ori mai mari decât cele din impozitul pe profit, conform unei analize publicate de Cotidianul Național de către jurnalista Claudia Marcu. Astfel, 52,55% din veniturile bugetare provin din impozitarea salariilor, în timp ce impozitul pe profit generează doar 12,3%.

Un sistem de supraimpozitare?

Raportul sugerează că aproape jumătate din veniturile obținute din muncă sunt absorbite de stat, contribuind la un dezechilibru major între taxarea muncii și cea a capitalului. Contribuțiile de asigurări sociale constituie cea mai semnificativă pondere a veniturilor bugetare curente, ajungând la 35,74% în 2024. Această situație nu doar că încarcă fiscal angajații și angajatorii, dar descurajează și angajările formale, stimulând munca “la negru” și sub-declarată.

Consecințele politicii fiscale

Aceste deficiențe generează dezechilibre pe piața forței de muncă și scad competitivitatea României la nivel internațional. Impozitul pe salarii și venit, deși important, se află mult sub nivelul contribuțiilor de asigurări sociale, având o pondere maximă de 16,81%, ceea ce subliniază presiunea fiscală ridicată pe muncă comparativ cu cea pe profit.

Estimări financiare si impactul muncii nedeclarate

Potrivit BNS, dacă un milion de persoane care desfășoară muncă nedeclarată ar fi impozitate conform salariului minim brut, s-ar putea genera un plus de 18,7 miliarde de lei la buget, reprezentând 10% din totalul contribuțiilor de asigurări sociale prevăzute pentru 2024. Această sumă ar putea facilita o reducere a cotei contribuțiilor sociale de la 35% la 31,5% fără a afecta negativ bugetul.

Concluzie: Un sistem necesită reformă

Studiul BNS subliniază dilema fiscală în care se află România, evidențiind nevoia unei reforme care să echilibreze impozitarea muncii, în detrimentul unei presiuni fiscale excesive asupra angajaților. Aceasta sugerează o oportunitate de revizuire a politicilor fiscale, astfel încât să se sprijine formalizarea muncii și să se îmbunătățească sănătatea economică a țării.