Actualitate
Oamenii lui Coldea, judecători din umbră, nelipsiți din instanțe
Secretarul de Stat Ovidiu Puțura s-a spovedit în fața Justiției Britanice, dezvaluie Evz.
Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura, a fost adus din penitenciar, ieri, pentru a fi audiat prin videoconferință de către un magistrat din Marea Britanie în dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu. Ovidiu Puțura a dat detalii despre „culoarele justiției”, despre intervențiile SRI în dosare și despre o listă cu nume de politicieni și oameni de afaceri în dreptul cărora figurau condamnări sau achitări cu mult timp înainte ca judecătorii să se pronunțe în cazul lor.
Ovidiu Puțura susține că un ofițer SRI i-a prezentat lista „spre sfârșitul anului 2015, începutul anului 2016 în virtutea unor relații personale”. Ofițerul, al cărui nume fostul secretar de stat nu l-a dezvăluit, i-ar fi arătat lista pentru a se convinge că pedeapsa pe care Puțura urma să o primească este „sigură”. Ovidiu Puțura execută 5 ani de închisoare pentru dare de mită după o condamnare definitivă din 2017. Fostul secretar de stat a fost audiat de un judecător britanic, prin videoconferință, în legătură cu două interviuri pe care le-a acordat din închisoare. Printre persoanele despre care Ovidiu Puțura a susținut că s-au aflat pe liste pe care ofițerul SRI i-a arătat-o s-a numărat și Puiu Popoviciu. Omul de afaceri a fost condamnat, definitiv, de Înalta Curte la 7 ani de închisoare cu executare în dosarul privind fraudele cu terenurile Universității de Medicină Veterinară și Științe Agricole, după ce, inițial, Curtea de Apel i-a dat o pedeapsă de 9 ani. Așa scria și pe lista pe care Ovidiu Puțura o văzuse încă din 2016: numele lui Puiu Popoviciu, iar în dreptul lui: „7-9”.
Ce i-a spus ministrul Cazanciuc
Fostul secretar de stat a dezvăluit în ședință publică de judecată că generalul Dumitru Dumbravă i-a cerut – pe vremea în care primul era secretar de stat în Ministerul Justiției, iar ultimul lucra la SRI sub comanda lui Florian Coldea – să îi predea „o parte din atribuții”. Puțura a refuzat, l-a informat pe ministrul de atunci, Robert Cazanciuc, iar după câteva luni și-a pierdut funcția și i s-a deschis dosar penal.
Puțura: Pe vremea când eram secretar de stat la MJ generalul Dumbravă a vrut să preia anumite atribuții de la mine. Am refuzat. Mi s-a spus că domnul general Coldea o să se supere.
Întrebare partea britanică: Generalul Coldea era la SRI?
Puțura: Da, era șeful operativ, șeful lui Dumbravă. Am comunicat asta ministrului de atunci (n.r. – Robert Cazanciuc, ministrul Justiției între 2013 și 2015), ministrul a spus că era mai bine să accept. Era în noiembrie-decembrie 2013, iar după refuz am fost schimbat din funcție.
Ovidiu Puțura a dat detalii despre ce anume făcea la Ministerul Justiției, pentru a fi mai clar și ce fel de atribuții urmărea generalul Dumbravă să preia de la el. „Am coordonat direcția IT din cadrul ministerului. Acest compartiment coordona la nivel național sistemul ECRIS și repartizarea aleatorii. Am aflat, astfel, care sunt punctele slabe. E o chestiune tehnică, sunt mai multe modalități, despre care am informat CSM. Concluzia e că în momentul în care o persoană cunoaște vulnerabilitățile poate să facă în așa fel încât o cauză să fie repartizată anumitor judecători. Chestiunea era cunoscută de SRI. Ei făceau în așa fel ca cifrele de pe listă să se adeverească prin repartizarea la anumiți judecători”, a declarat Ovidiu Puțura în fața instanței.
Dumbravă, surprins „pe coridoarele justiției”. La propriu, nu la figurat
Partea britanică a droit să știe de ce Ovidiu Puțura a spus că dosarul lui și cel al lui Puiu Popoviciu sunt două cauze în care au fost pronunțate condamnări politice, sub influența unor ofițeri SRI. Fostul secretar de stat a spus că l-a văzut pe generalul Dumitru Dumbravă în sala de judecată, în dosarul în care el era judecat pentru dare de mită, apoi l-a văzut ducându-se „pe un coridor care ducea la birourile judecătorilor”. Puțura a precizat că știe toate aceste detalii întrucât episodul s-a petrecut în aceeași instanță în care a fost adus și acum pentru audiere, adică la Curtea de Apel București. Un coridor aflat între sala Secția I și sala Secția a II-a Penală de la CAB duce la sălile Judecătoriei Sectorului 5 (spre stânga) și spre birourile judecătorilor (spre dreapta), unde accesul publicului este restricționat.
Vulnerabilitățile magistraților, speculate de Binom
În contextul precizărilor legate de „coridoarele justiției”, de prezența în instanță a generalului Dumbravă și de repartizarea cauzelor, partea britanică a dorit să afle de la Ovidiu Puțura (foto) la ce s-a referit în mod exact.
Reproducem dialogul de ieri, din sala de judecată. Partea britanică: Ați vorbit despre judecătorul Tudoran (n.r. – Corneliu Bogdan Ion Tudoran de la CAB) si rolul dânsului în cazul lui Popoviciu. Ații spus că un ofițer SRI a fost prezent la Curte. Continuați dvs.!
Puțura: Da. Așa am spus. Știam de la persoana care m-a informat despre domnul Dumbravă. Exemplul cu domul Popoviciu a fost pur întâmplător, pentru că eram în aceeași sală (n.r. – de judecată)
Judecător britanic: Ați spus că a fost prezent un ofițer de la SRI.
Puțura: Da.
Judecător: l-ați văzut?
Puțura: Da.
Judecător: Ce rost avea să fie prezent un ofițer al SRI?
Puțura: Nu știu, monitoriza, punea presiune pe judecători, nu stiu.
Judecător: când era (prezent – n.r.) judecătorul Tudoran era și ofițerul SRI?
Puțura: Da.
Judecător: Cum cum l-ați descrie pe judecătorul Tudoran? Ați folosit o expresie: a judge of the system (n.r. – un judecător al sistemului).
Puțura: L-am descries în interviu ca pe un om al sistemului.
Judecător: spuneați că domnul Tudoran avea o problemă cu băiatul lui.
Puțura: Da, îmi amintesc. Când eram la minister a fost un incident cu domnul Tudoran. O problemă pe care a avut-o băiatul acestuia cu Poliția. Nu a fost vorba de o îndulcire a situației băiatului, situația s-a rezolvat întru totul: dosarul a fost închis.
Judecător: Când dvs. ați spus că judecătorul Tudoran a devenit permisiv față de presiunile sistemului la asta v-ați referit?
Puțura: Da, am dat exemple despre astfel de vulnerabilități.
Judecător. Ați fost întrebat și în al doilea interviu despre listă. Ați fost întrebat despre faimoasa listă de ținte cu nume de cetățeni pe coloana din stânga și pedepse din dreapta. Ați spus și nume de persoane
Puțura: da.
Judecător (citește în engleză): V-ați referit Bica, Nicușor Constantinescu, David, da? V-ați referit și la dvs. Ați spus că unii erau politicieni, dar erau și oameni de afaceri.
Puțura. Da. Unul dintre nume era Popoviciu.
Judecător: La închisoare ați spus colegilor de cameră ca i se va reduce pedeapsa de la 9 la 7 ani.
Puțura: Am stat cu un procuror și cu un avocat în cameră. Și le-am spus, discutam chestiuni profesionale.
Judecător: Pe baza a ceea ce ați văzut pe listă?
Puțura: Da. Eu nu stiu ce acuzații a avut Popoviciu.
Actualitate
Schimbare de gardă la Canberra: Premieră istorică și pivot strategic în conducerea armatei australiene
Australia marchează o etapă decisivă în evoluția forțelor sale armate prin anunțarea a trei numiri majore la vârful ierarhiei militare. Într-o mișcare ce combină respectarea tradiției de excelență cu necesitatea modernizării în contextul pactului AUKUS, guvernul de la Canberra a desemnat noi lideri pentru forțele de apărare, armata de uscat și marină.
O barieră doborâtă: Prima femeie la comanda armatei de uscat
Cea mai răsunătoare veste a acestui proces de restructurare este numirea Locotenent-Generalului Susan Coyle în funcția de Șef al Armatei. Cu o carieră impresionantă de 39 de ani, Coyle devine prima femeie din istoria Australiei care preia această responsabilitate supremă. Experiența sa este vastă, acoperind teatre de operații complexe precum Afganistan, Orientul Mijlociu și Timorul de Est. „Este o onoare absolută”, a declarat Coyle, subliniind că fundalul său solid în domenii strategice și operaționale reprezintă fundamentul pe care va construi încrederea necesară acestei comenzi de înalt nivel.
Submarinismul ca pilon strategic: Noua eră a forțelor de apărare
Viceamiralul Mark Hammond, actualul șef al marinei, va face pasul către cea mai înaltă funcție militară a țării, devenind Șeful Forțelor de Apărare (CDF). Alegerea unui ofițer cu experiență vastă pe submarine nu este una întâmplătoare. În contextul achiziției de submarine cu propulsie nucleară prin programul AUKUS și al dezvoltării flotei de luptă de suprafață, expertiza lui Hammond este considerată vitală pentru securitatea națională pe termen lung.
Continuitate și securitate în domeniul naval
Locul lăsat vacant la conducerea Marinei va fi ocupat de Contraamiralul Matthew Buckley. La fel ca predecesorul său, Buckley provine din rândul forțelor de submarine, având în palmares comanda HMAS Collins. Această succesiune subliniază prioritatea acordată de Australia domeniului subacvatic ca element central al strategiei de descurajare.
Oficialii guvernamentali au subliniat că acești noi lideri vor avea o contribuție enormă la siguranța națiunii, misiunea lor fiind clară: adaptarea Australiei la noile realități geopolitice prin profesionalism și inovație strategică. Noile mandate vor deveni oficiale începând cu luna iulie a acestui an.
Actualitate
Viteza de reacție în era digitală: Cum „avanpostul de inovație” al armatei SUA rescrie regulile achizițiilor militare
Într-o mișcare strategică menită să elimine blocajele birocratice, Corpul XVIII Aeropurtat a transformat recentul exercițiu Scarlet Dragon într-un laborator de testare pentru o nouă structură revoluționară: Joint Innovation Outpost (JIOP). Această unitate nu este doar un centru de idei, ci un motor operațional care promite să livreze tehnologie de ultimă oră către soldați într-un ritm care să depășească capacitatea de adaptare a oricărui adversar.
Puterea la firul ierbii: Decizii de 50 de milioane de dolari direct pe frontul tactic
Pentru prima dată în istoria modernă a Armatei, o comandă operațională primește autoritatea de a lua decizii financiare majore direct de pe teren. JIOP beneficiază de profesioniști în achiziții și de puterea de a gestiona până la 50 de milioane de dolari, în principal din fonduri de cercetare și dezvoltare. Această „operaționalizare a achizițiilor” permite comandanților să identifice, să testeze și să cumpere soluții tehnice fără a mai aștepta aprobările de la nivel central, care deseori durează ani de zile.
Obiectivul este simplu: dacă un sistem funcționează și răspunde unei nevoi imediate a soldatului, acesta trebuie achiziționat și implementat acum, nu peste un deceniu.
Adio, birocrație: De la dosare de 900 de pagini la „9-line-ul” inovației
Inovația adusă de JIOP vizează și simplificarea radicală a modului în care industria de apărare interacționează cu armata. În locul propunerilor stufoase, de sute de pagini, care definesc procesul tradițional de achiziție, noul model propune un format de tip „9-line” — o descriere scurtă și precisă a capacităților tehnologice.
Această abordare transformă exerciții precum Scarlet Dragon din evenimente episodice în procese continue de rafinare a tehnologiei. Furnizorii pot primi feedback instantaneu de la utilizatorii finali, ajustându-și sistemele între zilele de execuție ale exercițiului. Rezultatul? O validare rapidă a tehnologiilor mature care pot fi transferate imediat către întreaga Armată.
„Țesutul conectiv”: Puntea dintre soldat și gigantul industrial
JIOP funcționează ca un element de legătură esențial care nu a existat până acum. Prin monitorizarea directă a nevoilor soldaților în timpul misiunilor, acest avanpost identifică tehnologiile cu potențial de aplicare la scară largă și le transferă către birourile de programe tradiționale ale Armatei (ASA/ALT).
Fie că este vorba despre soluții de rețea cross-domain sau sisteme avansate de procesare a datelor, fluxul de informații este acum bidirecțional. Soldatul generează și validează ideea, JIOP o finanțează și o testează, iar complexul militar-industrial o transformă într-un program oficial de înzestrare. Este o revoluție care transformă inovația dintr-o excepție fericită într-o rutină operațională.
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
-
Exclusivacum 2 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 4 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 5 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Featuredacum 2 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum 2 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 2 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 4 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!



