Actualitate
Poliția politică a lui Victor Ponta

În 2013, prim-ministru fiind și președinte al PSD, un om politic pe cai foarte mari, Victor Ponta și-a creat o poliție politică proprie. Cu acordul și cu sprijinul sistemului, condus la acea dată de Traian Băsescu. Parte a înțelegerii cu acesta rămasă în istoria recentă sub numele de „Pactul de coabitare”. Instrumentul de luptă a fost disimulat în interiorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Împănată cu ofițeri SRI.
Să ne amintim contextul. În 2013, Ponta decisese să-l înlăture discret pe partenerul său Crin Antonescu din competiția prezidențială. Avea în acest sens susținerea deplină a lui George Maior și Gabriel Oprea, persoane apropiate, cu care se înrudise religios, beneficia și de concursul generalului Florian Coldea și de o înțelegere în acest sens cu președintele de atunci, Traian Băsescu. Înțelegere perfectată formal sub forma „Pactului de coabitare”, care a stat la baza algoritmului de la conducerea Parchetelor. Tiberiu Nițu, adus de Victor Ponta, a devenit procuror general iar, la schimb, Victor Ponta, care preluase și interimatul Justiției de la PNL, după ce i-a făcut vânt Monei Pivniceru, a propus-o pe Laura Codruța Kovesi șefă la DNA. Ce mai lipsea acum era o poliție secretă proprie. Dar cum să o facă fără a călca în picioare autoritatea încă de nezdruncinat a lui Traian Băsescu?
Ei bine, în timp ce Victor Ponta, om format de sistem și propulsat de sistem proclama „dreptatea până la capăt”, angajându-se în fața electoratului propriu, dar și a electoratului PNL, că va lupta împotriva mizeriilor create de sistemul ticălos conceput de Traian Băsescu, el transpira de zor, cu sprijinul celor enunțați mai sus, pentru a-și construi propriul sistem represiv. Prin care să-și urmărească, să-și hăituiască și să-și distrugă adversarii politici și, la nevoie, să șantajeze și să-și identifice aliați în taberele politice concurente. Oficial, această structură asupra căreia m-am mai oprit de câteva ori, s-a denumit Grupul Interministerial Strategic, care funcționează și în prezent pe lângă Guvernul României și care include colective mixte, adunate practic din toate structurile serviciilor de informații din România, structură nășită și coordonată de Gabriel Oprea, care, după preluare președinției de către Ponta, urma să devină directorul Serviciului Român de Informații, Maior la rândul său fiind recompensat cu poziția de prim-ministru.
În această săptămână, în fine, printr-un comunicat oficial, Federația Sindicatelor din Finanțe dezvăluie dedesubturile unei operațiuni din 2013, pe cât de tenebroase, pe atât de periculoase pentru statul român. În 2013, grupul de interese condus de Victor Ponta a decis să-și creeze propriile batalioane de asalt, de control, de teroare și de șantaj, aparent sub forma reorganizării Agenției Naționale de Administrație Fiscală. Adică ANAF. Având la bază un protocol de colaborare, pe care tocmai l-a recunoscut azi, între SRI și ANAF, care a prevăzut înființarea unor colective mixte alcătuite din procurori, ofițeri SRI și inspectori ANAF. Aparent, pentru a se întări astfel pe cale unui schimb eficient de informații, lupta împotriva evaziunii fiscale. Adică a marii corupții din domeniu. În acest scop, Ponta a desemnat un ofițer acoperit în persoana lui Gelu Diaconu, pe care l-a numit șef al acestei structuri, care în scurt timp a înglobat nu mai puțin de 250 de ofițeri SRI. Transformați cu acte în regulă în inspectori ANAF, veniți în instituție cu sarcini precise, trasate de Florian Coldea, fiecare dintre aceștia având ținte în persoana unor oameni politici sau oameni de afaceri și a unor societăți comerciale. Câți vor vorbi oare, dintre oamenii de afaceri șantajați în acea perioadă și aduși la mâna lui Victor Ponta? Azi dimineață, cu obținuitul său tupeu, Victor Ponta a susținut că obiectivul a fost perfect legitim, de luptă împotriva marilor fraude, contrar acuzațiilor pe care tocmai i le-a adus Federația Sindicatelor din Finanțe. Gelu Diaconu, instalat la vârful acestei structuri, fusese „școlit” în Vest, în Belgia, în perioada comunistă, după care, în anii ’84-’90 fusese parcat la Vaslui, într-o poziție constant utilizată de Securitate, ca președinte al uniunii județene al cooperativelor de consum. După ce și-a instalat omul în funcție, ANAF a fost reorganizat din temelii pentru a corespunde noilor exigențe. În esență, nu mai puțin de 1950 de inspectori au fost dați afară din Direcția de antifraudă fiscală și a fost desființată Autoritatea Națională a Vămilor. Consecința a fost distrugerea arhivelor acestora, vizând activitatea tuturor duty-free-urilor din România din perioada în care noua stea a antifraudei, Gelu Diaconu, le coordonase. A fost desființată Garda Fiscală, evident având drept consecință distrugerea bogatei arhive a acesteia vizând produse accizabile – tutun, alcool și petrol.
În scurt timp, această infernală mașinărie s-a pus pe treabă. Mii de oameni de afaceri, care susțineau alte partide politice decât PSD sau chiar susținători ai PSD, care nu erau pe placlul lui Ponta și trebuiau aduși urgent la ascultare, și-au văzut afacerile periclitate și libertatea în mare pericol. Instrumentul creat de Ponta și condus de Gelu Diaconu funcționa implacabil. Blestematele protocoale, în epicentrul cărora se găsea Serviciul Român de Informații, erau rele atunci când erau utilizate de adversarii sau concurenții politici ai lui Victor Ponta, dar bune atunci când erau aplicate în interesul exclusiv al grupului său de interese. Cea mai simplă dovadă a faptului că am avut de-a face cu un instrument în esența lui politic, de poliție și de represiune politică, este faptul că, în perioada respectivă, nici corupția nici evaziunea fiscală nu au fost diminuate. Dimpotrivă. În timp ce noul ANAF, în complicitate cu SRI și cu o mână de procurori închideau afaceri și aruncau oameni după gratii, alte afaceri de tip evazionist prosperau, beneficiind de umbrela de protecție a noii poliții politice.
Rămân fără răspuns, cel puțin pentru moment, trei întrebări. 1). În ce măsură au fost implicate fostul PNL sau persoane din conducerea fostului PNL în această operațiune criminală marca Victor Ponta; 2). Cu ce intensitate s-a exercitat teroarea la nivelul ANAF, astfel încât abia acum, după atâta timp, Federația Sindicatelor din Finanțe sesizează opinia publică asupra celor întâmplate cu subiect și predicat. 3). Cât de hotărât este Liviu Dragnea de a merge, cum spune, cu dreptatea până la capăt și de a demantela întreaga urzeală țesută începând din 2013 de Victor Ponta? Firește, în măsura în care nu a fost și el parte a aceste operațiuni.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Trump anunță un proiect de 175 miliarde de dolari pentru un scut antirachetă de ultimă generație, condus de generalul Guetlein

Un plan ambițios cu perspective de extindere internațională
Președintele Donald Trump a anunțat astăzi un nou proiect de amploare, denumit „Golden Dome” (Cupa de Aur), al cărui cost estimat depășește 175 miliarde de dolari. Proiectul, menit să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, va fi condus de generalul Michael Guetlein, vicecomandant al Forței Spațiale, și va avea ca scop interceptarea rachetelor chiar și dincolo de granițele terestre, inclusiv din spațiu.
Un sistem de apărare capabil să contracareze orice amenințare
„Odată finalizat, Golden Dome va putea intercepta rachete lansate din orice parte a lumii, chiar și din spațiu, și vom avea cel mai performant sistem vreodată construit”, a declarat Trump într-un briefing în Biroul Oval, fiind însoțit de secretarul Apărării, Pete Hegseth, senatori americani și generalul Guetlein.
Președintele a afirmat cu convingere că proiectul va fi complet operațional până la sfârșitul mandatului său. La nivel internațional, Canada a exprimat deja interesul de a se alătura inițiativei. „Vor să se implice și să vadă dacă pot fi parte a acestui proiect”, a explicat Trump referindu-se la vecinii de la Nord, cu care administrația sa avut relații tensionate. „Nu va fi foarte dificil. Vor plăti partea lor de contribuție”, a adăugat el.
Finanțare și provocări tehnice
Inițial, proiectul Golden Dome va fi finanțat cu o sumă de 25 miliarde de dolari, provenind dintr-un proiect de legislație republicană pentru reconciliere bugetară, însă această lege se află în prezent în impas, din cauza opoziției din partea partidului Republican din Camera Reprezentanților.
Deși președintele și cei prezenți în Biroul Oval au fost mai puțin clari în privința arhitecturii exacte a sistemului care ar urma să fie operațional până la sfârșitul mandatului, expertul în apărare antirachetă Tom Karako a explicat că „depinde de modul în care se definește ‘operațional’” și a subliniat că procesul va fi evolutiv, în mai multe etape.
Guetlein, o figură cheie pentru spațiu
Generalul Guetlein, considerat printre cei mai potriviți pentru conducerea acestui proiect datorită experienței sale volume în domeniul spațial, aduce cu sine o vastă experiență în comandarea sistemelor spațiale, fiind anterior șef al Space Systems Command și colaborând direct cu constelația de sateliți de avertizare și urmărire a rachetelor a Pentagonului.
El a subliniat necesitatea de a intensifica protecția teritorială, mai ales în fața amenințărilor moderne, precum rachetele de croazieră capabile să elude radarul și sistemele de apărare. „Este crucial să ne concentrăm mai mult pe apărarea națiunii”, a spus Guetlein, descriind inițiativa ca fiind „o abordare curajoasă și agresivă”.
Un complex sistem de apărare, inspirat de sistemul israelo-palestinian Iron Dome
Inițiativa Golden Dome, denumită după sistemul israelian Iron Dome, urmărește crearea unui adevărat scut aerian pentru Statele Unite. Nu vorbim însă despre un singur sistem, ci despre o „sistem de sisteme” format din multiple straturi de apărare, ce includ senzori terestrați și sateliți, precum și interceptori de pe teren și din spațiu.
Primul nivel va consta din senzori de la sol și până în orbită, pentru colectarea datelor despre amenințări, aceste informații fiind folosite apoi pentru a ghida un arsenal de interceptori, capabili să doboare rachetele inamice în faza de boost, în spațiul de lansare.
Obstacole majore: finanțare și tehnologie
Totuși, Golden Dome se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cele financiare, estimările variază de la câteva sute de miliarde până la trilioane de dolari, oficiali precum senatorul republican din Montana, Tim Sheehy, avertizând că costurile totale ar putea ajunge chiar și la nivelul de „trilioni de dolari”. În plus, realizarea efectivă a unei arhitecturi spațiale de interceptare rămâne un obstacol tehnic major, având în vedere necesitatea utilizării radarelor în banda de frecvențe 3.1-3.45 GHz, iar utilizarea comercială a acestor porțiuni de spectru poate compromite sistemele critice ale inițiativei.
O altă problemă majoră este integrarea și funcționarea în tandem a diverselor sub-sisteme, astfel încât acestea să devină un sistem eficient, nu doar o colecție de componente.
Critici și riscuri geopolitice
Inițiativa nu este privită favorabil de toți, experții în controlul armamentelor avertizând că o astfel de tehnologie ar putea destabiliza echilibrul nuclear global, periclitând doctrina descurajării reciproce. De asemenea, criticii se tem că implicarea unor companii private precum SpaceX, condusă de Elon Musk, ar putea aduce riscuri etice și strategice, având în vedere influența majoră pe care o are industria spațială privată în aceste proiecte.
Participare largă a industriei și competiție globală
Senatorul republican din Alaska, Dan Sullivan, a menționat că sistemul va cuprinde interceptori de la mari contractori precum Lockheed Martin și Raytheon, dar și companii mai mici, noi pe piață, interesate să ofere tehnologii mai ieftine și inovatoare. Trump a amintit de „cele mai strălucite minți din Silicon Valley”, sugerând că inovația tehnologică ar putea veni de oriunde.
„Ce e important este că oricine poate participa, poate concura”, a spus senatorul republican Kevin Cramer, din Dakota de Nord.
Perspectiva experților și importanța proiectului
După anunț, analiști de la TD Cowen, precum Roman Schweizer și Liz Huseynov, au exprimat rezervări privind fezabilitatea unui scut continental imun total, dar au subliniat că Golden Dome reprezintă un catalizator vital pentru dezvoltarea și implementarea capacităților spațiale critice.
Președintele Trump și-a exprimat convingerea că Statele Unite dispun de o „super-tehnologie” pe care nimeni altcineva nu o are, susținând că această avantaj reprezintă un atu major în cadrul inițiativei Golden Dome, chiar dacă nu a intrat în detalii.
Actualitate
Acord istoric între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru apărare și securitate post-Brexit

O nouă etapă în colaborarea de securitate
După ani de tensiuni politice generate de Brexit, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit asupra unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității, ca parte a unui pachet economic mai amplu. Anunțul a fost făcut în cadrul unui summit desfășurat la Londra, unde Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că parteneriatul vizează consolidarea colaborării într-o serie de domenii, inclusiv industrie, mobilitate militară, menținerea păcii, gestionarea crizelor și contracararea amenințărilor hibride.
Primul pas spre integrare în programele europene de apărare
Von der Leyen a subliniat că acest acord reprezintă un „prim pas” către implicarea Regatului Unit în programele și inițiativele de apărare ale UE, dar a menționat că va fi nevoie de negocieri suplimentare pentru ca industria britanică să poată concura pentru achiziții comune, în cadrul proiectului SAFE, care are o valoare de 150 miliarde de euro (aproximativ 169 miliarde de dolari).
Un document comun, semnat tot astăzi între UE și Regatul Unit, menționează că cele două părți “trebuie să exploreze rapid posibilitățile de cooperare sporită, benefică reciproc, create de instrumentul SAFE, odată ce acesta va fi adoptat, în conformitate cu cadrul legal propriu fiecărei părți”.
Initiativa EU ReArm și potențialul pentru companii britanice
Acordul se înscrie în cadrul inițiativei ReArm a UE, estimată la până la 800 de miliarde de euro, destinată creșterii cheltuielilor militare și capacităților industriale din tot continentul. SAFE permite statelor membre să acceseze credite pentru investiții în echipamente militare majore, sporind interoperabilitatea și acoperirea lacunelor militare.
Von der Leyen a afirmat că acest program va „crea noi oportunități pentru industriile de apărare” ale UE și va “contribui la sporirea pregătirii militare”. Decizia Marii Britanii de a părăsi UE în 2020 a restricționat companiile locale de la participarea la contractele de apărare ale blocului comunitar. Cu toate acestea, noul acord deschide perspective semnificative pentru companii precum BAE Systems, Babcock și Rolls Royce.
Reacții mixte și așteptări
Kevin Craven, CEO al organizației britanice ADS Group, a calificat acordul drept “o dezvoltare binevenită”, dar a adăugat că este prea devreme pentru a se bucura, deoarece detaliile nu sunt încă clare:
„Este un pas important, dar încă trebuie să vedem exact cu ce beneficii concrete vine pentru industria de apărare a Marii Britanii.”
De cealaltă parte, Antonio Costa, președintele Consiliului European, a salutat acordurile ca pe un “nou început” în relația UE-Regatul Unit, afirmând că acestea “reprezintă mai mult decât simple documente, ci un angajament comun pentru securitate, prosperitate și dezvoltare”.
Împreună, liderii promit o colaborare mai profundă în apărare și un rol întărit pentru Europa în comunul front NATO, precum și sprijin pentru eforturile de pace din Ucraina, inclusiv prin sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Un angajament politic, cu semne de întrebare despre ambiție
Premierul britanic Keir Starmer a subliniat că noua înțelegere de comerț asigură Regatului Unit cel mai bun acces la piața UE, păstrând totodată angajamentele de a nu reîntregi unilateral piața unică, uniunea vamală sau libertatea de mișcare.
Pe de altă parte, expertul Ed Arnold de la Royal United Services Institute a exprimat scepticism cu privire la nivelul de ambiție al acestui parteneriat, menționând lipsa de „obiective concrete sau repere realizabile” până în prezent.
Actualitate
Odin plyus nol’ ravno odin. Matematika vsegda prosta.

Nikushor Dan, novyy prezident Rumynii: yavnaya pobeda na vyborakh, sostyazaniyakh i politicheskikh vyzovakh
-
Exclusivacum 3 zile
Jaf și corupție la nivel național: Incisiv de Prahova dezvăluie adevărul despre mafia deșeurilor din Prahova – autoritățile, complice sau ineficiente?
-
Exclusivacum 18 ore
Problemele din penitenciare: Critici acerbe la adresa DSDRP pentru lipsa de sprijin și coordonare
-
Exclusivacum 2 zile
Corupție și afaceri cu statul în Vălenii de Munte: Lumea ascunsă a ilegalităților și a înțelegerilor oculte
-
Exclusivacum 2 zile
Ploieștiul, orașul sfidării și al corupției: de la stalpi montati la mașini pe trotuar/O nouă fază a scandalului WHITE TOWER
-
Exclusivacum 4 zile
Electromecanica Ploiești: O promisiune minciunoasă? Cum Sistemul Antigrindină joacă la două capete, ignorând disperarea fermierilor
-
Uncategorizedacum 15 ore
Escrocheria imobiliară „White Tower – City Gate”: O rețea de înșelăciune și impostură în lumea afacerilor
-
Exclusivacum 2 zile
Scandalul Coca-Cola din România: Între practici ilegale, manipulare și protecție dubioasă
-
Exclusivacum 5 zile
Împuternicirea pe funcție: de excepție, aproape regulă în MAI