Tot de la GRU, SRI a invatat ca daca nu poate controla conducta, sa controleze robinetul. Doar ca pana la decizia Curtii Constitutionale (2016) care a scos SRI din instructia penala, SRI nici nu isi punea problema sa nu controleze conducta. Lipsa listelor de informatii clasificate, adoptate prin lege, permiteau pe de-o parte ca SRI sa transmita informatii care NU ERAU DESTINATE anumitor categorii de beneficiari (si sa le sopteasca in ureche unor persoana care aveau astfel acces la informatii clasificate pentru care nu erau inditruiti de lege), iar pe de alta parte, exista posibilitatea si de a baga gunoi in conducta: informatii fara valoare doar pentru a capacita/manipula anumiti beneficiari legali de informatii, intr-o anumita directie, dorita de SRi. De aceea ma intreb de cate ori ,,cand primim o informare de la SRI, o citim si ne consideram informati” a fost de fapt trash bagat pe conducta pentru a manipula persoane ,,a little bit slow” – gen actualul sef al CSAT. Demersul exceptional al judecatorului Lavinia Cotofana – avertizor de integritate – de a sesiza CSAT-ul privind vanturarea aiurea de informatii clasificate varate unor persoane care nu sunt beneficiari legali ar trebui sa il faca pe seful CSAT sa realizeze ca este o problema de securitate nationala vararea de informatii pe sub usa, divulgarea unor secrete sau nesecrete de stat, chiar de catre cel ,,de-al doilea contributor NATO, ca intelligence. Merita sa cititi intreaga sesizare, publicata de judecatorul Lavinia Cotofana, destinata CSAT si avertizarii publicului, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscutul jurnalist Radu Teodor Soviani. (Sava N.).

Iata sesizarea care a fost publicata in exclusivitate de Incisiv de Prahova:

Intrucat apreciez ca interesul public o impune am decis sa fac publica sesizarea catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Legea a fost incalcata, consecinta fiind luarea in deradere a chiar ideii de sistem de securitate a tarii.

Către
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Domnule Președinte
Doamnă Vicepreședinte,
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, în temeiul art. 1 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, vă sesizez
încălcarea prevederilor imperative ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate de către Serviciul Român de Informații, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției,
având în vedere faptul că cele patru instituții din domeniul Justiției anterior menționate nu dețin listele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Potrivit art. 22 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate, iar în conformitate cu alin. 2) al aceluiaș articol listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Deși au beneficiat de informații transmise de Serviciul Român de Informații, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției, încheiind chiar Protocoale secrete cu SRI, nu au întocmit listele cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate și, în consecință, nu le-au supus aprobării Guvernului, încălcând dispozițiile imperative ale Legii nr. 182/2002.
În privința Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare inexistența listelor prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002 este o certitudine, care rezultă din adresa Guvernului nr. 15C/427/rp/22.11.2018 și adresa Inspecției Judiciare nr. 8676/IJ/300P/CIPRMM/2018 din data de 10 decembrie 2018.
Reprobabil este faptul ca garantul independenței Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, a ales inducerea în eroare prin adresa nr. 2/23250/19.11.2018 încercând să ascundă încălcarea legii.
În privința Ministerului Justiției și Înaltei Curți de Casație și Justiție am convingerea inexistenței listelor prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002, formată pe refuzul acestora de a răspunde la solicitările subsemnatei din datele de 14.11.2018 și 15.11.2018.
Stabilirea cu certutudine a inexistenței acestor liste, deci a încălcării dispozițiilor imperative ale legii este facilă Consiliul Suprem de Apărare al Țării.
În mod evident, vinovat de încălcarea legii se face și Serviciul Român de Informații prin transmiterea informațiilor către cele cele patru instituții din domeniul Justiției altfel decât în interiorul cadrului legal.
În privința Înaltei Curți de Casație și Justiție vă învederez și un alt aspect de nelegalitate, respectiv faptul că șef al Structurii de Securitate a fost desemnată/s-a desemnat doamna judecător Tarcea Iulia Cristina, fapt care contravine dispozițiilor exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.

Totodată, se impun cercetări cu privire verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și evident dacă ați fost sesizați în acest sens.

Având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora Ministerul Justiției stabilește pentru domeniul său de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat se impunea sesizarea CSAT de către Minister având în vedere inclusiv faptul că subsemnata le-am învederat aceste încălcări ale legii la data de 15.11.2018.

Totodată, conform dispozițiilor legale, CSAT trebuia să fie sesizat de SRI. La data de 10 decembrie 2018 le-am adus la cunoștință admiterea de către Inspecția Judiciară a faptului că nu dețin listele prevăzute de lege.

Dispoziții legale incidente:
Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Art. 1. – Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigură acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor.
Art. 2. (2) Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Art. 5. – Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;
c) să garanteze că informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască;
Art. 16. – Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.
Art. 21. – (1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
(2) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat organizează evidența listelor și a informațiilor din această categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizări menționate la art. 10.
Art. 22. – (1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se comunică Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecție.
Art. 23. – (1) Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poartă răspunderea elaborării și aplicării măsurilor procedurale de protecție fizică și protecție a personalului care are acces la informațiile din această categorie.
Art. 25. – (1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.
Art. 34. – În vederea coordonării activității și exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competență, Serviciul Român de Informații are următoarele atribuții principale:
b) supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
d) verifică modul în care sunt respectate și aplicate normele legale privind protecția informațiilor clasificate de către autoritățile și instituțiile publice;
i) analizează și stabilește măsurile în legătură cu reclamațiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecție a informațiilor clasificate;
Art. 35. – Serviciul Român de Informații este obligat să informeze Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual și ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorități, în legătură cu constatările și concluziile rezultate din activitatea desfășurată pentru protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competență.
Art. 38. – (1) Informațiile secrete de stat se transmit, se transportă și se stochează în condițiile stabilite de lege.
Art. 39. – (1) Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz
Ordonanța de urgență nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat
Art. 1. – (1) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, denumit în continuare ORNISS, se organizează și funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului României și în coordonarea directă a primului-ministru, cu autoritate la nivel național în domeniul securității informațiilor clasificate.
(2) ORNISS asigură implementarea unitară, la nivel național, a măsurilor de securitate a informațiilor naționale clasificate, precum și a celor echivalente care fac obiectul tratatelor, înțelegerilor și acordurilor bilaterale sau multilaterale la care România este parte.
(4) ORNISS exercită atribuții de reglementare, autorizare, evidență și control în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, și ale Normelor privind protecția informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, scop în care:
a) organizează evidența listelor și a informațiilor secrete de stat, a termenelor de menținere în nivelul de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat și a registrelor de autorizări de la instituțiile care dețin sau care utilizează informații clasificate;
b) elaborează norme, instrucțiuni și proceduri pentru protecția informațiilor naționale clasificate și, respectiv, a informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, denumită în continuare NATO;
c) asigură respectarea standardelor naționale și, respectiv, ale NATO privind gestionarea documentelor clasificate;
d) cooperează cu instituțiile publice, inclusiv cu cele care au atribuții privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit legii;
Art. 2. – (1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin ORNISS este abilitat să solicite informațiile necesare de la conducătorii autorităților și ai instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat.

Având în vedere situația expusă precum și dispozițiile legale incidente rezultă încălcarea de către Serviciul Român de Informații, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției a prevederilor exprese ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Cele patru instituții din domeniul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției au încălcat legea, neîntocmind listele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și nesolicitând aprobarea Guvernului României.
Serviciul Român de Informații a încălcat legea, transmițând informații în afara cadrului legal și unor instituții neîndreptățite. Fiecare din cele patru instituții ar fi avut dreptul doar la acele informații care se regăseau în lista întocmită și aprobată de către Guvern.
Art. 2. (2) Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Art. 5. – Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;
c) să garanteze că informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască;
Art. 25. – (1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.
Art. 34. – În vederea coordonării activității și exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competență, Serviciul Român de Informații are următoarele atribuții principale:
b) supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
d) verifică modul în care sunt respectate și aplicate normele legale privind protecția informațiilor clasificate de către autoritățile și instituțiile publice;
i) analizează și stabilește măsurile în legătură cu reclamațiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecție a informațiilor clasificate;
Art. 35. – Serviciul Român de Informații este obligat să informeze Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual și ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorități, în legătură cu constatările și concluziile rezultate din activitatea desfășurată pentru protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competență.
Art. 38. – (1) Informațiile secrete de stat se transmit, se transportă și se stochează în condițiile stabilite de lege.
Având în vedere aceste prevederi legale este evident faptul că Serviciul Român de Informații nu și-a îndeplinit obligațiile prevăziute de lege, punând în pericol chiar sistemul național de protecție a informațiilor clasificate.
Urmare a sesizării subsemnatei referitoare la admiterea chiar de către Inspecția Judiciară a faptului că nu a întocmit listele prevăzute de lege, sesizare adresată Serviciului Român de Informații la data de 10.12.2018, în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 182/2002 SRI era obligat să vă sesizeze.
În ceea ce privește Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, având în vedere prevederile art. 21 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 și dispozițiile art. 1) alin. 1), 2) și 4) și art. 2) din Ordonanța de urgență nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat potrivit cărora ORNISS exercită atribuții de reglementare, autorizare, evidență și control în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și faptul că în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin ORNISS este abilitat să solicite informațiile necesare de la conducătorii autorităților și ai instituțiilor publice este evidentă culpa acestei instituții, care a permis nerespectarea legii de către instituțiile din domeniul Justiției cu privire la care v-am sesizat și de către Serviciul Român de Informații.

Vă adresez rugămintea de a include pe ordinea de zi a proximei ședințe a prezentei sesizări, iar în temeiul art. 9 din Legea nr. 415/2002 și art. 8 alin. 1) din Regulamentul de funcționare a CSAT vă solicit să analizați posibilitatea invitării subsemnatei de a participa la respectiva ședință.

Solicit înștiințarea subsemnatei la adresa de e-mail

Atașez copii înscrisuri, respectiv: adresa Guvernului nr. 15C/427/rp/22.11.2018, adresa Inspecției Judiciare nr. 8676/IJ/300P/CIPRMM/2018 din data de 10 decembrie 2018, adresa nr. 2/23250/19.11.2018 a Consiliului Superior al Magistraturii și cerere adresată Serviciului Român de Informații la data de 10 decembrie 2018.

Vă mulțumesc!
06.01.2019 Lavinia-Nicoleta Coțofană

Avertizor de integritate
Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României