Uncategorized
Țintele taxei pe lăcomie
Într-o încercare temerară, dusă la bun sfârșit, de a afla în ce măsură sunt întemeiate acuzațiile lui Liviu Dragnea împotriva unor societăți cu capital străin, unul dintre cei mai buni ziariști de investigații, Liviu Alexa, de la Ziarul de Cluj, a făcut pe final de an un efort remarcabil. A solicitat toate datele necesare de la Registrul Comerțului și a calculat pentru firmele din top 100 raportul dintre cifra de afaceri și profitul raportat. Și a descoperit cu stupoare că cele mai multe dintre acestea raportează pur și simplu profituri fictive, mult diminuate, astfel încât Trezorieria se alege cu praful de pe tobă. Și Alexa confirmă astfel că taxa pe lăcomie, taxa de 2% aplicată pe cifra de afaceri este pe deplin motivată.
Din top 100 de firme, doar trei au capital românesc. 85% sunt multinaționale. Iar peste 90% dintre aceste multinaționale declară profituri ridicole. Iar dintre acestea, doar 16% ajung la stat. În schimb, cele câteva firme cu capital majoritar românesc declară venituri foarte mari și plătesc în consecință.
Câteva exemple oferite de Liviu Alexa sunt de-a dreptul scandaloase.
Holzindustrie Schweighofer, care a despădurit zeci de mii de hectare și taie lemn în valoare de sute de milioane de euro, raportează un profit de numai 1% din cifra de afaceri. Și, atenție, scapă de sub incidența ordonanței de urgență privind taxa pe lăcomie, care vizează doar societățile din domeniul financiar-bancar, energetic și IT. La fel cum scapă cu fața curată și principalii traderi din comerțul cu cereale, primii opt dintre aceștia raportând în ultimii ani profit zero. Și scapă de sub incidența ordonanței întregul comerț cu medicamente, care realizeză cifre fabuloase, dar își externalizează profitul prin diverse „optimizări”, astfel încât nu oferă mai nimic statului în care își desfășoară activitatea. La fel se întâmplă în comerțul cu autoturisme, toate marile firme care realizează în România profituri fabuloase raportând profituri apropiate de zero. Până și Automobile Dacia, cu o cifră de afaceri de 156 de miliarde de lei, respectiv 34 de miliarde de euro, a plătit cei 16% impozit pe profit doar pentru o cifră raportată de 820 de milioane de lei. Ne oprim aici cu primul set de exemple, precizând că este obligatoriu ca taxa pe lăcomie aplicată de altfel pe un model instituit de Uniunea Europeană și practicat și în alte state să se extindă dincolo e cele patru domenii de activitate prevăzute prin ordonață. Ceea ce se întâmplă însă în domeniile vizate de lege este extrem de scandalos. Și am să mă opresc asupra unui singur exemplu, cel al OMV Petrom.
OMV Petrom Marketing, în 2017, a derulat afaceri de 3,2 miliarde euro, dar a raportat un profit de doar 70 milioane, căruia i s-a aplicat o taxă de 16%. Și cam aceștia sunt singurii bani, care au ajuns la statul român, în condițiile în care OMV Petrom nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de privatizare și dispune, după bunul plac, de zăcămintele de petrol de pe teritoriul României, de zăcămintele de gaze din subsolul Mării Negre, precum și de întreaga producție de gaze de sondă. În ultimii 10 ani, doar distribuția și vânzarea de carburanți au făcut o cifră de afaceri de 21 de miliarde de euro, dar OMV Petrom nu a plătit decât un impozit de 450 de milioane de euro.
Citiți mega-ancheta lui Liviu Alexa din Ziarul de Cluj și cruciți-vă! Ordonanța împotriva lăcomiei, atacată de numeroși rivali ai capitalului străin din România, dar și de vârfurile politice de la Viena, în condițiile în care, culmea, tot în luna decembrie, Austria a instituit la rândul ei o taxă pe lăcomie, este o lege absolut necesară, dar incompletă. Ea trebuie să acopere și celelalte domenii în care evaziunea fiscală este operată în mod constant prin diverse inginerii de „optimizare fiscală”. Aici se impune o precizare extrem de importantă. Cum-necum, prin intermediul Serviciului Român de Informații, al DNA și cu complicitatea Justiției, care a acționat în baza blestematelor protocoale, în timp ce în România au venit mari societăți comerciale, aparținând unor state sau chiar multinaționale, care au beneficiat prin neglijența sau bunăvoința instituțiilor statului de un veritabil paradis fiscal, marile societăți cu capital autohton au fost distruse, rând pe rând. Lăsând întregul teren de joc la capitolul mari investiții aproape exclusiv pe mâna capitalului străin. Societățile românești mari, cele care încă mai există cu capital privat sau cele câteva aparținând statului român raportează în mod corect cifrele de afaceri pe care le realizează, precum și profiturile și își plătesc așa cum se cuvine dările la stat. Nu însă și celelalte, care practic au acaparat piața românească. Tocmai de aceea am făcut afirmația că taxa pe lăcomie trebuie extinsă în toate celelalte domenii.
În plus, există o practică și mai păguboasă pentru statul român, în sensul că multe societăți cu capital străin, ca să nu mai vorbim de multinaționale, și-au stabilit sediul fiscal nu în statul în care realizează profiturile, respectiv România, ci în alte părți. Această practică trebuie să înceteze cu desăvârșire încă din 2019. În acest sens, domnului Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, nu-i rămâne altceva de făcut decât să aplice cu toată rigoarea în România ultima directivă a Uniunii Europene, valabilă pentru întreg spațiul comunitar și care, între altele, prevede și obligativitatea aplicării unor măsuri menite să curme cu desăvârșire o asemenea practică de „optimizare fiscală”.
Acolo însă unde legea este încălcată în mod evident și sistematic, ar trebui să intervină celelalte instituții ale statului, inclusiv Parchetul. Sau acolo unde au fost încălcate în mod vădit contractele de privatizare. Cum se întâmplă în cazul extrem de scandalos al OMV Petrom.
Sorin Rosca Stanescu
Uncategorized
Lansarea oficială a One UI 8.5 de la Samsung începe pe 6 mai
Samsung extinde lansarea One UI 8.5 la mai multe dispozitive, aducând cele mai noi funcții Galaxy AI în întregul ecosistem Samsung Galaxy. Actualizarea se concentrează pe îmbunătățirea comunicării și a experiențelor creative pe telefoanele mobile și tabletele Galaxy, inclusiv seria Galaxy S25, Galaxy S25 FE, seria Galaxy S24, Galaxy S24 FE, Galaxy Z Fold7 și Galaxy Z Flip7, Galaxy Z Fold6 și Galaxy Z Flip6, seria Galaxy Tab S11 și seria Galaxy Tab S10.
One UI 8.5 va începe să fie lansat în Coreea începând cu 6 mai, urmând ca alte regiuni să fie incluse ulterior.
Exclusiv
Sânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
CUM SE TRANSFORMĂ „FABRICA DE FERICIRE” ÎN „PENSIONUL CUMETRIILOR” SUB BAGHETA BARONULUI NAN
În timp ce ecranele televizoarelor ne bombardează cu reclame despre bucurie și prospețime, la unitatea de producție Coca-Cola HBC din Ploiești, realitatea are gust de fiere și miros de penal. După un an de dezvăluiri incendiare marca Incisiv de Prahova, imperiul clădit pe obediență și „combinații” de Dragoș Antim Nan începe să se clatine, dar nu înainte de a mai sacrifica câteva zeci de destine pe altarul incompetenței manageriale.
Bilanțul groazei după primul trimestru: Când „jupânul” greșește, angajații plătesc cu locul de muncă
Efectele primului trimestru din 2026 au ieșit la suprafață ca reziduurile dintr-o conductă spartă. Așa cum avertiza publicația Incisiv de Prahova încă din data de 30 ianuarie 2026, într-un material despre domnia absurdului de la Coca-Cola, mecanismul de acoperire a pierderilor generate de managementul defectuos al lui Dragoș Antim Nan a fost activat: concedierile colective.
Trimestrul în care „fericirea” dă afară: concedieri turbo, procese pe bandă și umbra lui Nan la butoane
Efectele după primul trimestru au început să muște. Când perdeaua e trasă, scenariul e același: decizii grăbite, vinovați invizibili, nota de plată pe masa celor mai vulnerabili. Iar „fabrica de fericire” are, din nou, un gust amar.
Tăiem oameni, nu pierderi — manualul „de urgență” recitit Nu e surpriză, e tipar. În articolul din 30 ianuarie 2026, Incisiv de Prahova avertiza că, pentru a acoperi pierderile atribuite lui Dragoș Antim Nan, conducerea va împinge din nou pedala concedierilor — nu ca ipoteză, ci ca obicei de casă: https://www.incisivdeprahova.ro/2026/01/30/coca-cola-sub-domnia-absurdului-cum-lordul-nan-si-clanul-sau-au-transformat-fabrica-de-fericire-intr-un-focar-de-incompetenta-si-ilegalitati/?utm_source=chatgpt.com Final de trimestru: confirmare pe toată linia. Tăieri rapide acolo unde e mai lesne — la oameni —, în timp ce cauzele rămân bine ascunse în sertar.
Justiția ia număr de ordine — cauze, termene, verdicte Pe portalul instanțelor, angajați reclamă presiuni și plecări forțate. Procesele curg:
- https://portal.just.ro/117/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000188511&id_inst=117
- https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001252666&id_inst=3
- https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001252670&id_inst=3
- https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001252669&id_inst=3
- Și nu vorbim doar de litigii deschise: unele au fost deja câștigate de angajați, alimentând suspiciunile privind legalitatea practicilor contestate: https://portal.just.ro/32/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=10300000000096294&id_inst=32

Tronul din culise — directorul pleacă, influența rămâne
Oficial, Dragoș Antim Nan nu mai e în prim-plan. Neoficial, spun sursele interne, piesele au fost așezate din vreme: succesor „de încredere”, deciziile sensibile rămânând, practic, telegrafiate din umbră. O cortină elegantă peste aceeași regie. Întrebarea corectă nu e „dacă”, ci „cât mai durează”.
Apă tulbure, contoare „cuminți”
După episodul Forajului 3 și discuțiile despre apă neconformă, s-au schimbat contoare „uzate moral”. În secția de zvonuri, însă, se agită bănuieli privind cum se monitorizează consumurile din foraje proprii. Detalii și context, în ancheta Incisiv de Prahova din 30 martie 2026: https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/

Program special pentru „aleși” — restul, la 08:00 fix
Așteptările erau simple: reguli egale pentru toți. În practică, potrivit surselor interne, Valentina Hasineti ar beneficia de un „flex” neoficial — sosiri după 09:00, plecări la prânz —, în timp ce șeful direct, Ginel Dobre, e indicat de aceleași surse ca fiind numit tot prin influența lui Nan. Când arbitrii sunt din aceeași galerie, sesizările ajung direct la coș.
Caracatița recrutărilor — „adu-ți neamul, dă-l mai departe”
Din peste 300 de angajați, mai bine de jumătate ar fi intrați pe filiera de influență asociată lui Dragoș Antim Nan, potrivit surselor interne. Un mecanism în lanț: fiecare nou „nucleu” își aduce oamenii — apropiați, rude, fini, afini. Sunt vehiculate nume precum Nan și soția, foști cumnați, fini, îngrijitori, ginere, precum și Micu, Călin, Bociu, Nistorică, Coman, Stan, Daniela Spiru, Popa, Ciobanu, Ionuț Popescu. Rezultatul relatat: o rețea ramificată în aproape toate departamentele, capabilă să filtreze informația și să păstreze controlul. „Caracatiță” nu ca figură de stil, ci ca organigramă paralelă — susțin aceleași surse.
Coman la timonă — testul „poți să rupi plasa?”

Mandatul lui Coman începe pe teren minat. Moștenirea operațională e grea, iar nucleele de loialitate veche fac orice reset periculos și costisitor. Înapoi la reguli sau mai departe cu excepțiile? Adevăratul examen e simplu: transparență pe fapte, nu pe comunicate.
Cultura „da, șefu’!” — inițiativa în regim de post
În climatul descris de angajați, nume precum Brisan, Stoica, Spiru, Călin și alții sunt percepute ca evitând să contrazică linia impusă, preferând conformarea rapidă. Eficient pentru control, fatal pentru inovație. Când toți aplaudă, cine mai spune „nu e în regulă”?
Zahăr fantomă, somn adânc — episodul care nu se mai termină
Capitolul „combinațiilor” nu lipsește din inventar. Ancheta Incisiv de Prahova din 6 aprilie 2026 detaliază controversa „zahărului fantomă” și reflexele adormite ale autorităților: https://www.incisivdeprahova.ro/2026/04/06/fabrica-de-fericire-reteta-scandalului-cu-zahar-fantoma-si-autoritati-adormite-sub-bagheta-baronului-nan-de-la-coca-cola-ploiesti/
Mesajul pentru „Dragosica” rămâne, în registru satiric, același: funcția se schimbă, urma faptelor — dacă se confirmă — nu.
Un an de întrebări publice — cronica unei rezistențe
Săptămâna aceasta se împlinește un an de la prima investigație publicată după o documentare lungă: https://www.incisivdeprahova.ro/2025/05/06/investigatie-exploziva-la-coca-cola-secretele-companiei-si-vizita-surpriza-a-demnitarilor-din-sua-ridica-semne-de-intrebare/ Sursa rămâne aceeași: Incisiv de Prahova, cu date, citate și conexiuni puse pe masă. Contabilul adevărului e timpul; când praful se așază, traseul rămâne vizibil.
Factura finală — cine semnează?
Concedierile se mișcă, procesele se adună, iar influența „din spate” e descrisă ca intactă de sursele interne. Întrebarea nu mai e „dacă se vede”, ci „cine răspunde, concret, pentru consecințe — și când?”. Vom reveni cu dezvaluiri „surprize”. (Cristina T.).
Vă invitam să ne reamintim și să recitim câteva dintre articolele publicate de noi dintre care, cele din:
Administratie
Frontiere blindate în inima Europei: România, pilon de stabilitate la reuniunea strategică de la Budapesta
Într-un context geopolitic în care securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene a devenit o prioritate absolută, România își reconfirmă rolul de gardian regional. Recent, capitala Ungariei a găzduit „Întâlnirea șefilor autorităților de frontieră din statele membre ale Forumului Salzburg”, un eveniment de o importanță crucială pentru arhitectura de securitate a Europei Centrale și de Est. Potrivit unui comunicat oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), reuniunea a fost dedicată armonizării strategiilor de control și gestionării fluxurilor migratorii care pun presiune pe statele membre.
Strategii comune împotriva migrației ilegale: O alianță extinsă în Balcani
Delegația română, condusă de chestorul principal de poliție Cornel-Laurian Stoica, inspector general al IGPF, a participat activ la discuțiile ce au vizat combaterea migrației ilegale, un fenomen aflat într-o dinamică alarmantă. Masa rotundă de la Budapesta nu a reunit doar membrii tradiționali ai Forumului Salzburg — precum Austria, Bulgaria, Polonia sau Ungaria — ci a inclus și statele din grupul „Prieteni ai Forumului” din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
Această participare extinsă subliniază necesitatea unui scut comun. Sub coordonarea liderilor de frontieră, s-a realizat o analiză de ansamblu a riscurilor actuale, punându-se accent pe soluții operaționale imediate și pe schimbul de bune practici între statele aflate pe rutele migratorii critice.
Digitalizarea frontierelor: Implementarea sistemului EES, miza noului management integrat
Un punct central și extrem de incisiv al discuțiilor a fost operaționalizarea sistemului european EES (Entry/Exit System). Această tehnologie este menită să elimine vulnerabilitățile controlului clasic și să întărească managementul integrat al frontierelor prin monitorizarea digitală a fluxurilor de călători.
În cadrul sesiunilor de lucru, reprezentanții Poliției de Frontieră Române au prezentat progresele naționale privind acest instrument european, subliniind că o implementare coordonată este singura cale pentru a asigura interoperabilitatea între statele partenere. Mesajul transmis a fost clar: tehnologia trebuie să devină principalul aliat în depistarea rapidă a tentativelor de tranzit ilegal și în securizarea spațiului de liberă circulație.
România, partener de încredere în „Clubul de la Salzburg”
Prin vocea chestorului principal Cornel-Laurian Stoica, România și-a reafirmat angajamentul de a rămâne un furnizor de securitate și stabilitate. Experiența acumulată la frontierele externe ale UE poziționează țara noastră ca un actor determinant în cadrul Forumului Salzburg, platformă regională inițiată în anul 2000 pentru a combate criminalitatea transfrontalieră.
Reamintim că Forumul Salzburg reprezintă un motor al dialogului multilateral între ministerele de interne din regiune, iar implicarea activă a IGPF la acest nivel demonstrează că România nu doar respectă standardele europene, ci contribuie direct la modelarea viitorului securității pe continent. „Participarea la această reuniune reconfirmă implicarea activă în dezvoltarea cooperării internaționale pentru asigurarea unui climat de siguranță la frontiere”, au concluzionat oficialii Poliției de Frontieră în urma evenimentului din Ungaria. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum o ziDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 3 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum o ziOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 3 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 2 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 2 zileJustițiara de serviciu a Băicoiului (I)



