Actualitate
EXCLUSIV/SEFUL Corpului de Control al directorului Eduard Hellvig implicat in aducerea ilegala a lui Nicolae Popa este mana dreapta a generalului de “carton” Florian Coldea (II)

Nicolae Popa a făcut o serie de declarații la Antena 3, după denunțul lui Sebastian Ghiță pe numele Laurei Codruța Kovesi.
Sebastian Ghiță a spus că a reclamat-o pe Laura Codruța Kovesi la Parchetul General pentru că i-ar fi cerut o sumă de bani pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa.
„Eu am fost extrădat din Indonezia. E adevărat că procesul de extrădare a început după vizita doamnei Kovesi din martie 2011. Eu până atunci, din data de 1 decembrie 2009 până după 18 martie 2011, am stat în arest, fără să fiu judecat sau propus pentru judecare. Mi se reînoia mandatul de arestare din 30 în 30 de zile, fără să pot să fac apel la el, fără să văd vreun judecător”, a spus Nicolae Popa.
„În momentul în care completul de judecători s-a retras pentru a delibera, am avut timp să trag trei fumuri dintr-o țigară și a revenit cu o decizie de extrădare, care cred că avea 40-50 de pagini, cel puțin. Era deja redactată, deja semnată. Ulterior, a doua sau a treia zi, președintele Indoneziei a semnat și ordinul de extrădare, iar eu am fost extrădat pe 21 aprilie 2011 cu avionul particular de la compania domnului Țiriac. Am făcut escală în India și în Doha. Ministerul de Interne spune că a plătit această deplasare. O să remarcați că factura emisă de MAI era în septembrie 2011, iar eu am fost extrădat în aprilie 2011”, a adăugat Nicolae Popa.
Din echipa care se afla la bordul avionului care l-a adus pe Nicolae Popa in România se aflau doi angajați ai SRI, potrivit unor surse citate de Antena 3.
Este vorba despre un medic de la Spitalul SRI, Adrian Iliescu, si un traducător al Serviciului,Marian Dumitrescu. Informațiile ar fi fost date de doi ofiteri de la Interpol care făceau parte din echipa care l-a escortat pe Nicolae Popa in România, acestia fiind audiati recent in dosarul deschis ca urmare a unei plangeri depuse de Sebastian Ghita.
”El a spus că e doar traducător. Nu am discutat atunci cu ei. Ce am remarcat eu în această seară este numele acestui traducător, Marian Dumitrescu. Dacă o să vă uitați pe interviurile pe care le-am dat eu înainte, în data de 25 februarie 2010, când am fost audiat în Comisia Rogatorie de către Marius Iacob, am spus de atunci că a existat și un ofițer de poliție, pe care îl chema Marian Dumitrescu. Este adevărat că la un an după, eu nu l-am recunoscut, dar după dezvăluirle făcute de colega dumneavoastră în seara asta mi-am dat seamă. Acest nume a fost prezent. Dumnealui a condus ancheta. El a adresa întrebările în limba engleză”, a declarat Nicolae Popa, la Antena 3.
Incisiv de Prahova a descoperit cine este Marian Dumitrescu de la SRI implicat ilegal in exterior, pe competentele celor de la SIE.
Marian Dumitrescu este actualul sef al Corpului de Control al directorului si este mana dreapta a generalului de carton Florian Coldea pe numele acestora fiind mai multe plangeri penale care au fost musamalizate de Parchetul Militar la ordinele lui Coldea si interventia lui Kovesi.
Actualul sef al Corpului de control al Directorului SRI este col. Marian Dumitrescu care a fost șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna.
Iata ce dezvaluiam despre acest personaj cu mult timp in urma:
Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru a acoperi corupția din SRI
Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat
Acuzații grave se regăsesc într-o plângere adresată de fostul șef al al contraspionajului din SRI Prahova președintelui Curții Militare de Apel București, intrată în posesia Evenimentul zilei și a publicației Incisiv de Prahova. În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.
În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție. Despre Kovesi, Evenimentul zilei a dezvăluit că a avansat în funcțiile de procuror general și cea de șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) grație lui Florian Coldea, trecut în rezervă, în ianuarie2017, după dezvăluirile ex-deputatului Sebastian Ghiță, dat în urmărire internațională.
Fapte pentru care România a fost condamnată
Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu. Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.
CEDO:„Sistemul distruge democrația, sub pretextul apărării ei”
În Hotărârea din 8 ianuarie 2013, în cauza Bucur şi Toma împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) formulează, multe critici la adresa SRI şi a Guvernului României. „Pe de altă parte, însăşi Curtea a fost preocupată să se convingă în repetate rânduri de existenţa unor garanţii corespunzătoare şi suficiente împotriva abuzurilor în materie, întrucât un sistem de supraveghere secretă destinat apărării siguranţei naţionale implică riscul de a submina, ba chiar de a distruge, democraţia sub pretextul apărării ei”, se arată în motivarea CEDO. Judecătorii Curții Europene au concluzionat că „interesul general pentru divulgarea unor informaţii privind acţiuni nelegale în cadrul SRI este atât de important într-o societate democratică, încât depăşeşte interesul de a menţine încrederea publicului în această instituţie”.
CE: „Corupția nu este secret de stat”
Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”
Criticile unui judecător CSM la adresa procurorilor
Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii. Ar fi rămas în funcţie printr-o intervenţie la fostul premier Adrian Năstase, facilitată de Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova şi pusă în practică de fostul prim-adjunct al directorului SRI, generalul Vasile Iancu. Un alt ofiţer SRI, cpt. Valentin Teodorescu, care îl acuza pe seful SRI Prahova de fals, abuz şi favorizarea infractorului, a fost îndepărtat şi el din sistem. Că acesta era un specialist, stă dovadă faptul că acesta a fost numit de Preşedintele României procuror la Târgu Secuiesc.
Coldea, „spălat” de Văetiși
Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”, prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.
Compania „selectă” a ofițerilor acuzați de corupție
Plângerea fostul șef de la contraspionaj a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:
– Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;
– Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri, în numele fostului director al SRI, George Maior.
Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:
– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;
– Colonel Bogdan Pasăre, șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;
– Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;
– Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);
– Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;
– Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;
– Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă, al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.
Sancționat pe baza unui ordin inexistent
Toți cei enumerați de Florin Gulianu în plângerea adresată președinteluli Curții Militare de Apel sunt acuzați că au întocmit, aprobat sau au avizat, după caz, rapoarte nereale despre el și despre alți doi ofițeri, ori au omis, cu bună știință, să înregistreze unele date sau împrejurări care îl acuzau pe șeful SRI Prahova, colonelul Constantin Marin. Toate acestea au avut drept consecință sancționarea disciplinară a lui Gulianu, eliberarea sa din funcția de șef sector, punerea la dispoziție, mutarea la altă unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate și, în final, trecerea în rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului. În context, ofițerul de la contraspionaj arată că nu a fost sancționat de o comisie numită de directorul SRI, așa cum este legal, ci de o altă entitate, respective de unitatea central „Securitate internă”. Ca o confirmare a abuzurilor, Gulianu punctează pe un fapt șocant: a fost sancționat pe baza unei dispoziții inexistente. Mai exact, în adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Direcției Generale Resurse Umane și Organizare i s-a comunicat că a fost sancționat disciplinar în baza în ordinului directorului (OD) SRI nr. 00894/04.03.2003. Însă, literele și textele invocate nu există în acel ordin, ci într-altul, din 2005.
Ordin să nu își mai vadă prietenii
Despre maiorul George Bogdan Alexandru, Florin Gulianu susține că a dat ordin, în toamna anului 2012, prin care lui Gulianu să i se interzică să mai întrețină legaturile interumane cu doi prieteni personali și de familie, cu care se cunoștea din copilărie și din școală, respectiv parlamentarii de la aceea vreme Daniel Savu si Ion Eparu. „Pretextul penibil”: o continuare a comunicării / contactelor cu aceștia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvoltă un potențial contrainformativ care prejudiciază SRI.
Asta este noua fata a SRI, rotirea cadrelor si promovarea slugilor statului paralel in functii cheie. (Ec Adrian Radu).
Actualitate
3 modele de scaune de bucătărie preferate de designerii de interior în acest an

Amenajarea bucătăriei pune accent pe combinația subtilă între estetică și funcționalitate, iar alegerea scaunelor potrivite poate transforma complet atmosfera acestui spațiu. În acest an, designerii de interior pun accent pe mobilier care îmbină confortul, materialele premium și liniile moderne, iar scaunele de bucătărie devin piese de design în sine. Fie că îți dorești un decor minimalist sau unul sofisticat, există modele care se potrivesc perfect în orice tip de amenajare.
Eleganță modernă cu scaune din plastic și picioare metalice
Dacă apreciezi un stil contemporan și aerisit, scaunele pentru bucătărie din plastic cu picioare metalice sunt o alegere inspirată. Designerii le preferă pentru versatilitatea lor, dar și pentru paleta variată de culori care se potrivește oricărei estetici. În tendințele acestui an domină nuanțele neutre, precum alb, gri și negru, dar și tonurile pastelate, care adaugă o notă delicată decorului.
Pe lângă aspectul modern, aceste scaune pentru bucătărie impresionează prin durabilitate și ușurința întreținerii. Materialul din care sunt fabricate este rezistent și permite curățarea rapidă, iar picioarele metalice, adesea realizate din oțel vopsit electrostatic, oferă stabilitate și un aspect sofisticat. Designul ergonomic asigură confort pe termen lung, iar dacă spațiul bucătăriei este unul compact, modelele empilabile devin un avantaj incontestabil.
Raffinament și confort cu scaune de bucătărie din catifea
Pentru un plus de lux și o atmosferă sofisticată sunt preferate scaune de bucătărie realizate din catifea, acestea se află în topul preferințelor designerilor. Textura elegantă transformă orice încăpere, oferind senzația de confort absolut. În acest an, se poartă tonurile intense, care creează impact vizual puternic și adaugă profunzime decorului.
Dincolo de estetică, aceste scaune sunt apreciate și pentru confortul lor. Spătarele ușor curbate și tapițeria moale fac din fiecare masă un moment de relaxare. În plus, modelele cu picioare metalice în finisaje aurii sau negre adaugă un aer sofisticat și se potrivesc perfect în interioarele elegante.
Design scandinav cu scaune din plastic și picioare din lemn
Stilul scandinav rămâne un reper important în amenajările interioare, iar scaunele de bucătărie din plastic cu picioare din lemn sunt o alegere preferată pentru un decor armonios și funcțional. Liniile curate, simplitatea și echilibrul dintre materialele naturale și cele moderne creează un efect vizual plăcut și relaxant.
Culorile predominante sunt cele inspirate din natură și contribuie la crearea senzații de spațialitate, ceea ce le face ideale pentru bucătăriile mai mici. Picioarele din lemn de fag sau stejar oferă un contrast elegant și asigură stabilitate, iar designul ergonomic adaugă un plus de confort. Aceste scaune pentru bucătărie sunt ușor de integrat atât în interioarele minimaliste, cât și în cele cu influențe boeme.
Tendințele actuale în designul bucătăriilor pun accent pe armonie, funcționalitate și estetică impecabilă. Alegerea perfectă ține de stilul tău personal, dar și de modul în care vrei să îți definești bucătăria – un spațiu de socializare, relaxare și inspirație zilnică.
Actualitate
Armata SUA testează operațiuni mobile cu Unitatea Multi-Domeniu
Actualitate
Cum sa alegi cea mai avantajoasa optiune de mobilitate cand vii in tara

Atunci cand aterizezi pe Aeroportul International Henri Coanda din Otopeni, mobilitatea devine o prioritate. Serviciile de inchirieri auto disponibile aici iti ofera libertatea de a te deplasa rapid si confortabil, fara a depinde de orarele transportului public sau de costurile ridicate ale taxiurilor.
Diversitatea companiilor de rent a car din zona Otopeni este impresionanta. De la firme internationale renumite pana la companii locale ce se remarca prin disponibilitatea 24/7 si raportul excelent calitate/pret, ai la dispozitie o gama variata de optiuni pentru a-ti satisface nevoile de transport.
Un aspect important de luat in considerare la inchirierea unei masini este varsta minima impusa de companie. De exemplu, trebuie sa ai cel putin 18 ani si un permis de conducere valabil, insa anumite categorii de vehicule pot necesita o varsta minima mai mare si pot implica taxe suplimentare pentru soferii tineri.
Transparenta costurilor este esentiala. Multe companii se lauda cu tarife fara taxe ascunse si fara necesitatea unei garantii, facilitand procesul de inchiriere pentru clienti.
Pentru cei care cauta flexibilitate in ceea ce priveste kilometrajul, exista optiuni de inchiriere fara limita de kilometri, cu livrare non-stop la aeroport si in oras, asigurand astfel o experienta fara griji.
Daca preferi sa compari ofertele mai multor companii intr-un singur loc, exista platforme online care iti permit sa gasesti cele mai mici preturi de la diverse firme importante, economisind timp si bani.
Un alt furnizor de incredere este cel care ofera o gama larga de vehicule, de la economice la de lux, disponibile direct in incinta aeroportului.
Pentru cei care doresc o solutie rapida si practica, site-ul inchirieriauto-otopeni.com ofera optiuni variate de vehicule, cu posibilitatea de rezervare online simpla si eficienta. Flota lor include modele precum Ford Mondeo, Dacia Logan sau Opel Zafira cu 7 locuri, adaptate nevoilor diverse ale clientilor.
Inainte de a face o rezervare, este recomandat sa analizezi cu atentie termenii si conditiile fiecarei companii, sa verifici acoperirea asigurarilor incluse si sa te asiguri ca intelegi politicile privind combustibilul si eventualele taxe suplimentare. O planificare atenta iti va asigura o experienta placuta si lipsita de surprize neplacute.
In concluzie, serviciile de inchirieri auto din Otopeni de la Inchirieriauto-otopeni.com reprezinta solutii de mobilitate pe care te poti baza de fiecare data cand ajungi in tara. Indiferent de preferintele si bugetul tau, vei gasi cu siguranta o optiune care sa iti satisfaca nevoile, asigurandu-ti astfel o calatorie confortabila si fara griji.
-
Exclusivacum 3 zile
Vălenii de Munte: Dovada video expune caracatița corupției – Un sistem putred până la maduvă
-
Ancheteacum 2 zile
ANP: O săptămână de transparență sub conducerea Ioanei Morar
-
Exclusivacum 3 zile
DSDRP: O direcție între îndrumare și haos – cazul Ilie și Spătaru
-
Exclusivacum 5 zile
Vălenii de Munte: Caracatița și „Blondul” – Show-ul corupției în prime time
-
Exclusivacum 2 zile
Bombă ecologică cu ceas la Vama Ploiești: Ilegalități, corupție și un risc de dezastru iminent! (I)
-
Exclusivacum 3 zile
Escrocheria White Tower & City Gate: „Cei Trei Muschetari Notariali” și rețeaua de corupție
-
Exclusivacum 2 zile
Pamflet: Cătălin Luncașu, de la adjunct la… ajutor de birou
-
Exclusivacum 2 zile
Acuzații grave de corupție și abuz în cadrul Poliției Române: Sindicatul Diamantul denunță un sistem parazitar