Actualitate
Cui îi arată Băsescu pisica? Olandezilor sau americanilor?
În uriașul tărăboi stârnit la București de președintele Klaus Iohannis, puțini sunt cei care au remarcat o ieșire în forță a lui Traian Băsescu, care a lansat acuzații grave la adresa Olandei și a intențiilor acestui stat legate de Portul Constanța și construcția faimoaselor corvete. Dar cine a fost interesat, a aflat câte ceva din intențiile reale ale lui Traian Băsescu. Iar eu am aflat ceva mai multe. Băsescu se preface că le arată pisica olandezilor. Dar în realitate încearcă un șantaj asupra autorităților din Statele Unite. Pentru a-și salva pielea.
Tocmai în acest scop, el amestecă merele cu perele. Și cu cireșele. Respectiv tema șantierelor navale de la Mangalia și Galați, operate în prezent de grupul olandez Damen, unul dintre cele mai puternice din lume, Portul Constanța, care până de curând a fost practic adjudecat de partenerul său de afaceri, constănțeanul Gheorghe Bosînceanu, și o parte din programul de înarmare al României. La care, de asemenea, olandezii au toate șansele să participe. Pentru a înțelege ce vrea Traian Băsescu, să despărțim apele.
Grupul Damen, este adevărat, a preluat șantierele navale Mangalia și Galați și încă cu mult succes, pentru că acolo se lucrează în fine din plin în beneficiul ambelor părți și, într-adevăr, intenționează să construiască faimoasele corvete cu care va fi dotată flota României din Marea Neagră. În acest scop, s-a înscris la o licitație, care este în curs și pe care are toate șansele să o câștige, fiind singurul ofertant care se angajează să realizeze acest important proiect în România. Băsescu arată cu degetul spre această preconizată operațiune și, pentru a fi mai credibil, introduce în ecuație și Portul Constanța. Pe care, este adevărat, olandezii doresc de ani de zile să îl preia. Pentru că, în perspectivă, Portul Constanța este un concurent mortal pentru Rotterdam. Am toate motivele să cred că interesele strategice ale României vor prevala. Cred că și Băsescu e conștient de acest lucru. Dar ce vrea el de fapt? De ce atacă în forță aceast temă? De ce acuză el statul român că este pe cale să ofere Olandei un plocon de 1,3 miliarde de euro, care reprezintă valoarea maximă a corvetelor echipate și a fregatelor retehnologizate pe care le-am achiziționat mai de mult din Marea Britanie?
Traian Băsescu nu are cum să nu cunoască o informație, care pune într-o cu totul altă lumină această operațiune. Dar o ignoră cu bună știință. Este adevărat că statul român a disponibilizat 1,3 miliarde de euro pentru această etapă a creării unui sistem modern de apărare navală pe Marea Neagră, dar la fel de adevărat e că niciunul dintre firmele ofertante și nici Damen nu a oferit un preț atât de mare. Acesta este însă doar un detaliu. Esențialul pe care îl ascunde deliberat Traian Băsescu este că 80% din suma alocată, respectiv 80% din plata contractului va reprezenta nu construcția propriu-zisă realizată de olandezi, ci contravaloarea echipamentelor de luptă care urmează să fie instalate pe corvete și pe fregate. Iar aceste echipamente urmează să fie frunizate nu de olandezi, ci de americani. Băsescu știe acest lucru, dar îl ignoră cu bună știință. El transmite astfel un mesaj brutal autorităților din Statele Unite, încercând să le șantajeze. În sensul că ar putea să facă atât de multă gălăgie pe această temă, prefăcându-se că atacă Olanda, încât să compromită 80% din proiect, care este american. Dar de ce face asta?
Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus, mergem în Costa Rica. Acolo unde Elena Udrea, colaboratoarea sa apropiată și nu numai, împreună cu Alina Bica, fosta șefă a antimafiei, sunt supuse unui briefing intens de către reprezentanții FBI. Și ce obiectiv au aceștia? Răspunsul îl găsim la Washington. Unde Donald Trump, ca un bun gospodar, încearcă să-și pregătească terenul pentru un nou mandat. Și s-ar putea să se împiedice de Joe Biden. Cel care i-a asigurat la timpul potrivit un colac de salvare lui Traian Băsescu, reîncarnat din președinte refuzat de popor, în guvernator menținut la putere de Statele Unite. Cordonul ombilical dintre cei doi a fost nimeni altul decât un fost ambasador al Statelor Unite la București, Mark Gitenstein. Familia acestuia, în trecut, l-a ajutat financiar să-și facă studiile pe Joe Biden. Cele două famili sunt foarte legate. La fel ca și cele două personaje. Dacă-și rupe gâtul Mark Gitenstein, cariera politică a lui Biden va fi seros zdruncinată. Și care este punctul vulnerabil? Sunt mai multe puncte. Unul fiind legat de megaescrocheria Microsoft, unde Mark Gitenstein este subiectul unui denunț penal formulat atât la București cât și la Washington, cu informațiile și probele aferente, de către Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicațiilor. Între timp, autoritățile americane au întreprins unele investigații, au obținut date de la Microsoft, precum și o sumă colosală sub formă de penalizare, pentru că a corupt înalți demnitari din trei state, inclusiv România. Iar unul dintre cei care au acționat în acest sens, așa cum denunță Gabriel Sandu, este fostul ambasador al Statelor Unite. Nici Elena Udrea, nici Alina Bicanu sunt străine de toate aceste informații. Dimpotrivă, ele știu cu exactitate cum s-au petrecut lucrurile, care este partea de răspundere a fostului ambasador al Statelor Unite la București și care este partea de răspundere a lui Traian Băsescu.
În acestă operațiune FBI, Mark Gitenstein este ținta principală iar Traian Băsescu, ținta secundară. În alte investigații făcute cu ajutorul martorilor cheie din Costa Rica Traian Băsescu devine ținta principală. Dar nu acesta este subiectul acum. În al doilea rând, americanii doresc să afle de la cele două captive detalii privind operațiuni ilegale săvârșite de Mark Gitenstein la Fondul Proprietatea, pe care l-a condus cu sprijinul autorităților de la București, dintre care cea mai importantă era Traian Băsescu.
Făcând multă gălăgie, fără a o spune direct – și vom vedea că această acțiune va fi reluată – Traian Băsescu încearcă cu disperare să le sugereze americanilor că prin dezvăluirile pe care le face el, s-ar putea să piardă un contract extrem de gras cu Ministerul Apărării din România. Admițând că s-ar întâmpla așa, admițând că fostul președinte strâns în prezent cu ușa ar reuși să arunce în aer acest contract, România ar avea pierderi uriașe în plan militar, în plan politic și în plan geostrategic. De ce? Pentru că nu s-a ajuns întâmplător la ideea unei colaborări între grupul olandez Damen și companile din Statele Unite Boeing, Raytheon și General Dynamics în procesul de construcție și echipare a corvetelor și fregatelor. Alternativa ar fi fost echiparea acestora chiar de către olandezi, cu observația că rachetele, minele antisubmarin și celelalte echipamente de foc sunt mult sub performanțele celor americane. O altă soluție ar fi fost utlizarea echipamentelor furnizate de Franța, care și ea construiește corvete. Dar aici a intervenit un grav accident. Anterior anexării Crimeei de către Federația Rusă, Vladimir Putin a anunțat încheierea unui contract cu Franța tocmai în domeniul construcției și echipării de corvete. S-a avansat în această direcție până când partea franceză a fost obligată să pună la dispoziția părții ruse întreaga documentație tehnică. La scurt timp însă, Rusia a anexat Crimeea și a fost sancționată. Respectivul contract a fost aruncat în aer. Ar fi extrem de imprudent pentru România ca în Marea Neagră să-și asigure apărarea cu echipamente pe care potențialul inamic le cunoaște în detaliu.
Mai trebuie spus nu numai că echipamentele americane cu care urmează să fie dotată flota din Marea Neagră sunt cele mai performante din lume, practic ultimul răcnet al tehnologiei, rachetele având o rază de acțiune mult mai mare decât ale celorlalți, ci și sau mai ales că respectivele echipamente sunt perfect compatibile cu apărarea de coastă și cu apărarea aeriană asigurată în baza unei tehnologii similare americane.
Ne oprim aici pentru moment cu detaliile pe această temă. Ceea ce ar fi bine să reținem și noi, dar și autoritățile de la București, este că Traian Băsescu, încercând să-și salveze pielea, aduce sau este pe cale să aducă grave prejudicii României, punând într-un pericol major siguranța acestui stat.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 4 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 15 oreI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești




