În uriașul tărăboi stârnit la București de președintele Klaus Iohannis, puțini sunt cei care au remarcat o ieșire în forță a lui Traian Băsescu, care a lansat acuzații grave la adresa Olandei și a intențiilor acestui stat legate de Portul Constanța și construcția faimoaselor corvete. Dar cine a fost interesat, a aflat câte ceva din intențiile reale ale lui Traian Băsescu. Iar eu am aflat ceva mai multe. Băsescu se preface că le arată pisica olandezilor. Dar în realitate încearcă un șantaj asupra autorităților din Statele Unite. Pentru a-și salva pielea.

Tocmai în acest scop, el amestecă merele cu perele. Și cu cireșele. Respectiv tema șantierelor navale de la Mangalia și Galați, operate în prezent de grupul olandez Damen, unul dintre cele mai puternice din lume, Portul Constanța, care până de curând a fost practic adjudecat de partenerul său de afaceri, constănțeanul Gheorghe Bosînceanu, și o parte din programul de înarmare al României. La care, de asemenea, olandezii au toate șansele să participe. Pentru a înțelege ce vrea Traian Băsescu, să despărțim apele.

Grupul Damen, este adevărat, a preluat șantierele navale Mangalia și Galați și încă cu mult succes, pentru că acolo se lucrează în fine din plin în beneficiul ambelor părți și, într-adevăr, intenționează să construiască faimoasele corvete cu care va fi dotată flota României din Marea Neagră. În acest scop, s-a înscris la o licitație, care este în curs și pe care are toate șansele să o câștige, fiind singurul ofertant care se angajează să realizeze acest important proiect în România. Băsescu arată cu degetul spre această preconizată operațiune și, pentru a fi mai credibil, introduce în ecuație și Portul Constanța. Pe care, este adevărat, olandezii doresc de ani de zile să îl preia. Pentru că, în perspectivă, Portul Constanța este un concurent mortal pentru Rotterdam. Am toate motivele să cred că interesele strategice ale României vor prevala. Cred că și Băsescu e conștient de acest lucru. Dar ce vrea el de fapt? De ce atacă în forță aceast temă? De ce acuză el statul român că este pe cale să ofere Olandei un plocon de 1,3 miliarde de euro, care reprezintă valoarea maximă a corvetelor echipate și a fregatelor retehnologizate pe care le-am achiziționat mai de mult din Marea Britanie?

Traian Băsescu nu are cum să nu cunoască o informație, care pune într-o cu totul altă lumină această operațiune. Dar o ignoră cu bună știință. Este adevărat că statul român a disponibilizat 1,3 miliarde de euro pentru această etapă a creării unui sistem modern de apărare navală pe Marea Neagră, dar la fel de adevărat e că niciunul dintre firmele ofertante și nici Damen nu a oferit un preț atât de mare. Acesta este însă doar un detaliu. Esențialul pe care îl ascunde deliberat Traian Băsescu este că 80% din suma alocată, respectiv 80% din plata contractului va reprezenta nu construcția propriu-zisă realizată de olandezi, ci contravaloarea echipamentelor de luptă care urmează să fie instalate pe corvete și pe fregate. Iar aceste echipamente urmează să fie frunizate nu de olandezi, ci de americani. Băsescu știe acest lucru, dar îl ignoră cu bună știință. El transmite astfel un mesaj brutal autorităților din Statele Unite, încercând să le șantajeze. În sensul că ar putea să facă atât de multă gălăgie pe această temă, prefăcându-se că atacă Olanda, încât să compromită 80% din proiect, care este american. Dar de ce face asta?

Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus, mergem în Costa Rica. Acolo unde Elena Udrea, colaboratoarea sa apropiată și nu numai, împreună cu Alina Bica, fosta șefă a antimafiei, sunt supuse unui briefing intens de către reprezentanții FBI. Și ce obiectiv au aceștia? Răspunsul îl găsim la Washington. Unde Donald Trump, ca un bun gospodar, încearcă să-și pregătească terenul pentru un nou mandat. Și s-ar putea să se împiedice de Joe Biden. Cel care i-a asigurat la timpul potrivit un colac de salvare lui Traian Băsescu, reîncarnat din președinte refuzat de popor, în guvernator menținut la putere de Statele Unite. Cordonul ombilical dintre cei doi a fost nimeni altul decât un fost ambasador al Statelor Unite la București, Mark Gitenstein. Familia acestuia, în trecut, l-a ajutat financiar să-și facă studiile pe Joe Biden. Cele două famili sunt foarte legate. La fel ca și cele două personaje. Dacă-și rupe gâtul Mark Gitenstein, cariera politică a lui Biden va fi seros zdruncinată. Și care este punctul vulnerabil? Sunt mai multe puncte. Unul fiind legat de megaescrocheria Microsoft, unde Mark Gitenstein este subiectul unui denunț penal formulat atât la București cât și la Washington, cu informațiile și probele aferente, de către Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicațiilor. Între timp, autoritățile americane au întreprins unele investigații, au obținut date de la Microsoft, precum și o sumă colosală sub formă de penalizare, pentru că a corupt înalți demnitari din trei state, inclusiv România. Iar unul dintre cei care au acționat în acest sens, așa cum denunță Gabriel Sandu, este fostul ambasador al Statelor Unite. Nici Elena Udrea, nici Alina Bicanu sunt străine de toate aceste informații. Dimpotrivă, ele știu cu exactitate cum s-au petrecut lucrurile, care este partea de răspundere a fostului ambasador al Statelor Unite la București și care este partea de răspundere a lui Traian Băsescu.

În acestă operațiune FBI, Mark Gitenstein este ținta principală iar Traian Băsescu, ținta secundară. În alte investigații făcute cu ajutorul martorilor cheie din Costa Rica Traian Băsescu devine ținta principală. Dar nu acesta este subiectul acum. În al doilea rând, americanii doresc să afle de la cele două captive detalii privind operațiuni ilegale săvârșite de Mark Gitenstein la Fondul Proprietatea, pe care l-a condus cu sprijinul autorităților de la București, dintre care cea mai importantă era Traian Băsescu.

Făcând multă gălăgie, fără a o spune direct – și vom vedea că această acțiune va fi reluată – Traian Băsescu încearcă cu disperare să le sugereze americanilor că prin dezvăluirile pe care le face el, s-ar putea să piardă un contract extrem de gras cu Ministerul Apărării din România. Admițând că s-ar întâmpla așa, admițând că fostul președinte strâns în prezent cu ușa ar reuși să arunce în aer acest contract, România ar avea pierderi uriașe în plan militar, în plan politic și în plan geostrategic. De ce? Pentru că nu s-a ajuns întâmplător la ideea unei colaborări între grupul olandez Damen și companile din Statele Unite Boeing, Raytheon și General Dynamics în procesul de construcție și echipare a corvetelor și fregatelor. Alternativa ar fi fost echiparea acestora chiar de către olandezi, cu observația că rachetele, minele antisubmarin și celelalte echipamente de foc sunt mult sub performanțele celor americane. O altă soluție ar fi fost utlizarea echipamentelor furnizate de Franța, care și ea construiește corvete. Dar aici a intervenit un grav accident. Anterior anexării Crimeei de către Federația Rusă, Vladimir Putin a anunțat încheierea unui contract cu Franța tocmai în domeniul construcției și echipării de corvete. S-a avansat în această direcție până când partea franceză a fost obligată să pună la dispoziția părții ruse întreaga documentație tehnică. La scurt timp însă, Rusia a anexat Crimeea și a fost sancționată. Respectivul contract a fost aruncat în aer. Ar fi extrem de imprudent pentru România ca în Marea Neagră să-și asigure apărarea cu echipamente pe care potențialul inamic le cunoaște în detaliu.

Mai trebuie spus nu numai că echipamentele americane cu care urmează să fie dotată flota din Marea Neagră sunt cele mai performante din lume, practic ultimul răcnet al tehnologiei, rachetele având o rază de acțiune mult mai mare decât ale celorlalți, ci și sau mai ales că respectivele echipamente sunt perfect compatibile cu apărarea de coastă și cu apărarea aeriană asigurată în baza unei tehnologii similare americane.

Ne oprim aici pentru moment cu detaliile pe această temă. Ceea ce ar fi bine să reținem și noi, dar și autoritățile de la București, este că Traian Băsescu, încercând să-și salveze pielea, aduce sau este pe cale să aducă grave prejudicii României, punând într-un pericol major siguranța acestui stat.

Sorin Rosca Stanescu