Actualitate
EXCLUSIV/Judecatoarea Lavinia Cotofana solicita DIRECTORULUI S.R.I identificarea persoanele care au colaborat pe “Protocol” cu C,S.M. si INSPECTIA JUDICIARA si au savarsit infractiuni care au dus la eliminarea sa din sistem
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Va prezentam in numerele trecute ca, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.
Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
In fapt, judecatoarea Lavinia Cotofana revine cu o solicitare pertinenta catre Directorul S.R.I pentru a se identifica persoanele din ICCJ, Inspectia Judiciara si CSM care au colaborat pe “Protocol” cu SRI si incalcand flagrant legea au savarsit infractiuni si abuzuri care au dus la eliminarea magistratului din sistem si acoperirea mafiotilor. (Irinel I.).
Atasat alaturam adresa (solicitarea) catre Directorul S.R.I.:
Către
Serviciul Român de Informații
Domnule Director,
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul____, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar vă solicit ca răspunsul la solicitarea subsemnatei să fie însușit prin semnătură de reprezentantul legal al instituției, respective directorul acesteia.
Tot cu titlu preliminar, precizez că prezenta cerere este întemeiată atât pe art. 24 din Constituția României, art. 13 din Codul de procedură civilă, art. 3, art. 20 și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, având în vedere litigiile civile în care sunt implicată generate de utilizarea în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei a unor informații clasificate (fapt admis atât de către Serviciul Român de Informații cât și de Inspecția Judiciară) cât și pe Legea nr. 544/2001 privind liberal acces la informațiile de interes public.
Vă învederez, Domnule Director, prevederile exprese ale art. 3 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora ”nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații” și ale art. 33 din aceeași lege, conform cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
Subsemnata am în vedere, prin prezenta cerere, în special dreptul la apărare, prevăzut inclusiv de legea fundamentală în art. 24 și dreptul subsemnatei la a cunoaște conținutul informărilor SRI privind încălcarea legii în materia asistenței judiciare din oficiu la Judecătoria Arad, Tribunalul Arad și Baroul Arad, deturnarea de fonduri aparținând Ministerului Justiției, sesizată de subsemnata Ministerului Public, fapte penale în care sunt implicate inclusive surse ale SRI, informările transmise de SRI cu privire la pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta, toate clasificate și transmise, susțin pentru a favoriza
niște infractori, încălcând chiar și dispozițiile exprese ale art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Ținând cont de dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către Serviciul Român de Informații cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public. Solicitarea vă este adresată dumneavoastră având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor.
Totodată, subliniez că nici în Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României sau Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații nu sunt prevăzute atribuții ale Serviciului în domeniul Justiției.
Vă solicit să precizați numărul Hotărârii Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul
Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii.
Totodată, vă solicit să-mi comunicați numerele hotărârilor Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Inspecția Judiciară și a celui încheiat între Serviciul Român de Informații, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vă solicit să clarificați modalitatea în care doamna judecător Tarcea Iulia Cristina a fost desemnată/s-a desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de
Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a
putut să îndeplinească cerințele minime – vulnerabilitățile prezentate, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi remiteți câte o copie a Ghidurilor întocmite în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și să precizați care sunt persoanele care le-au aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată. Solicitarea subsemnatei se întemeiază pe art. 25 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi comunicați numerele Hotărârilor de Guvern privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat întocmite de șefii
Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Inspecției Judiciare și Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 86 alin. 1) lit. e) și f) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din
13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 și comunicate, conform art. 22 alin. 3) din Legea nr. 182/2002 Serviciului Român de Informații.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile concrete luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituțiile din domeniul justiției, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între instituțiile anterior menționate (Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară).
Vă solicit să efectuați verificări pentru a stabili care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul
Român de Informații Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate
personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președinților ÎCCJ, CSM,
inspectorului șef al Inpecției Judiciare și Ministrului Justiției și evident directorul SRI.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință identitatea persoanelor din cadrul Ministrului Justiției, Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție care au asigurat relația cu Serviciul Român
de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să efectuați demersuri pentru a fi în măsură să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise deServiciul Român de Informații care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata.
Totodată, vă solicit să mă informați când mi-a fost retrasă autorizația de acces la documente clasificate de care dispuneam în temeiul art. 7 alin. 4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor. Solicitarea mea survine ca urmare a faptului că deși în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei au fost utilizate informații clasificate, acestea nu mi-au fost puse la dispoziție, fiindu-mi încălcat dreptul constitutional la apărare.
Vă solicit să precizați dacă subsemnata am făcut obiectul verificărilor prevăzute de art. 7 alin. 4) lit. f) și alin. 5) din Legea nr. 182/2002 și dacă au fost comunicate pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta vreunei instituții
din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate vă solicit să dispuneți verificări dacă informațiile transmise de SRI instituțiilor din domeniul justiției, informații care au au orice legătură directă
sau indirectă cu subsemnata sunt conforme cu prevederile art. 11, art. 12 alin. 1), art. 13, art. 16, art. 17 alin. 1) și 2) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
În referire la art. 16 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să aveți în vedere prevederile art. 33 din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau
personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
În temeiul temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate coroborat cu art. 19 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă adresez rugămintea să solicitați Guvernului României declasificarea informațiilor care au au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 21 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să vă precizați punctul de vedere în legătură cu posibilitatea declasificării nformațiilor care au au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vă solicit să mă informați dacă în legătură cu subsemnata au fost semnalate SRI, în temeiul ar. 28 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 de către președintele Judecătoriei Arad din anul 2016, Bradin Flavius-Virgiliu ”indicia din care pot rezulta premise de insecuritate pentru informațiile clasificate” gestionate.
Totodată, vă solicit să precizați dacă SRI a primit în legătură cu subsemnata informații în temeiul art. 140 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Fac precizarea Domnule Director că subsemnata am lucrat în Direcția ”A” – Apărarea Constituției peste peste 11 ani.
Vă solicit, Domnule Director, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați necesitatea de a da eficiență art. 267 Cod penal și art. 291 Cod procedură penală în legătura cu incidența art. 297 Cod penal în cazul șefilor insituțiilor din domeniul justiției și a celor din cadrul Serviciului Român de Informații.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail
____________________________
Vă mulțumesc!
19.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate
Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru
cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului
României
Actualitate
Northrop Grumman se alătură proiectului Hermeus: sisteme de misiune pentru drona supersonică Quarterhorse
Northrop Grumman va furniza sisteme de misiune pentru aeronavele dezvoltate de startup-ul Hermeus, consolidând echipa industrială care lucrează la drona de mare viteză Quarterhorse.
Potrivit unui comunicat publicat joi de Hermeus, Northrop va contribui la proiectarea, dezvoltarea, integrarea și susținerea sistemelor integrate de misiune. Parteneriatul ar putea dota aeronavele companiei cu tehnologii de detecție, comunicații, navigație și comandă-control, astfel încât acestea să poată îndeplini misiuni mai complexe.
„Construim o nouă clasă de aeronave, care le oferă militarilor viteză, rază de acțiune și flexibilitate sporite, integrându-se totodată în forța existentă”, a declarat Zach Shore, directorul general al Hermeus. El a adăugat că sistemele Northrop Grumman, testate în condiții operaționale, ar putea extinde capacitățile aeronavelor și accelera intrarea lor în serviciu.
Quarterhorse țintește viteze de până la Mach 3
Înființată în 2018, Hermeus dezvoltă drona Quarterhorse cu finanțare de la Unitatea de Inovare în Apărare a Pentagonului. Oficialii militari și-au exprimat un interes puternic față de proiect, iar compania urmărește ca aeronava să atingă viteze de până la Mach 3, printr-un proces de dezvoltare bazat pe testare și îmbunătățiri succesive.
Drona a depășit viteza sunetului la începutul acestui an. Northrop Grumman a precizat, într-un comunicat separat, că va integra propriile sisteme de misiune pe Quarterhorse.
Kyle Mimken, manager de program la Northrop, a declarat că firma va contribui cu tehnologii de război electronic, comunicații, detecție și navigație, precum și cu experiența necesară pentru integrarea încărcăturilor utile și proiectarea sistemelor. El nu a dezvăluit ce echipamente specifice vor fi instalate, dar a spus că acestea ar trebui să sporească supraviețuirea și eficiența aeronavei.
Prioritatea imediată, a explicat Mimken, este integrarea sistemelor de misiune și coordonarea cu Hermeus pentru pregătirea testelor de zbor. Northrop estimează că va începe, în timpul verii, testarea unor componente ale kitului de misiune în propriile medii de testare.
Anduril și Pratt & Whitney completează echipa
Intrarea Northrop Grumman în proiect vine după ce Hermeus a anunțat, în septembrie, un acord cu firma de tehnologie militară Anduril, care va furniza software de autonomie pentru viitoarele teste de zbor.
Quarterhorse este propulsată de motorul F100, fabricat de Pratt & Whitney. La scurt timp după anunțarea parteneriatului cu Anduril, reprezentanții Hermeus au declarat că au ajuns la un acord cu Pratt pentru a produce motorul F100 sub licență — o premieră pentru o companie americană. Hermeus consideră că înțelegerea ar putea să o transforme într-unul dintre foarte puținii constructori de aeronave cu integrare verticală aproape completă.
De la drona supersonică la aeronava hipersonică
Hermeus dezvoltă și un motor propriu de tip ciclu combinat bazat pe turbină — TBCC — pornind de la F100. Acest tip de propulsie combină o turbină cu reacție și un motor ramjet într-un sistem integrat, conceput pentru a împinge aeronava la viteze hipersonice, de peste Mach 5.
Conceptul TBCC al companiei, numit Chimera, este destinat aeronavei hipersonice pe care Hermeus o proiectează sub numele Darkhorse.
Publicitate: accelerarea inovării în domeniul apărării
L3Harris promovează o abordare bazată pe produse, cu soluții configurabile și testate, menite să poată fi adaptate mai multor platforme și misiuni. Printre exemple se numără receptorul GPS anti-bruiaj TruNav și răcitorul criogenic B5000.
Compania susține că astfel de soluții pot accelera livrarea tehnologiilor verificate către militari.
Actualitate
Revoluție la Pentagon: Planul radical de a ridica forțele speciale la rang de putere militară
Secretarul american al Apărării a inițiat o ofensivă strategică menită să transforme radical influența forțelor speciale în cadrul arhitecturii militare. Printr-o directivă ce promite să redeseneze raporturile de putere la vârful Pentagonului, este vizată ridicarea rolului civil principal pentru operațiuni speciale la un rang echivalent cu cel al secretarilor departamentelor militare, o schimbare ce ar conferi acestui segment o autoritate fără precedent în procesul decizional și în alocarea resurselor.
O ambiție legislativă de calibru înalt
Obiectivul central al acestei restructurări este transformarea funcției de asistent al secretarului apărării pentru operațiuni speciale și conflicte de intensitate redusă (ASD-SOLIC) într-o poziție de subsecretar pentru servicii strategice (OSS). Această mutare fundamentală, care ar plasa forțele speciale într-o sferă de influență mult mai extinsă, necesită însă un gir parlamentar ferm. Echipa legislativă a departamentului a primit deja sarcina de a elabora propunerile necesare pentru a transpune această viziune în realitate juridică. Până la obținerea aprobărilor din partea Congresului, biroul va adopta, neoficial, titulatura de „asistent al secretarului de război pentru Biroul Serviciilor Strategice”, o strategie menită să pregătească terenul pentru validarea oficială ulterioară.
Reformă birocratică pentru acces la decizia de vârf
În paralel cu demersurile legislative, se acționează intern pentru a consolida imediat autoritatea acestui birou. Printr-o reîncadrare în „Codul 2” al ordinii de precedență a Pentagonului, structura va beneficia de un acces privilegiat la consiliile de decizie de cel mai înalt nivel. Astfel, reprezentanții forțelor speciale vor fi prezenți direct în forumurile de planificare strategică, în gestionarea cerințelor comune și în supravegherea programelor sensibile, alături de secretarii serviciilor militare, asigurându-se că interesele acestui segment sunt integrate în inima strategiei de apărare.
Resurse financiare și umane: O prioritate strategică
Implementarea acestei paradigme include și un transfer masiv de capacități. Într-un interval de 60 de zile, 75 de civili și 25 de membri ai personalului întrunit vor fi realocați acestui birou, consolidând substanțial baza sa operațională. Totodată, a fost impusă identificarea a 45 de milioane de dolari anual, proveniți din fondurile de operațiuni și întreținere, pentru a asigura sustenabilitatea noii structuri. Totodată, se impune o evidență distinctă a forțelor speciale în documentele oficiale de planificare, cerându-se prioritate maximă pentru investițiile în modernizare și dotări. Acest semnal clar indică intenția de a crește semnificativ ponderea operațiunilor speciale în bugetul total al apărării, aliniind resursele cu obiectivele dinamice ale noii conduceri.
Vocile sceptice: Eficiența, sub semnul întrebării
Proiectul nu este lipsit de critici, ridicând semne de întrebare asupra limitelor autorității executive în raport cu legislativul. Experții subliniază că atât restructurarea de amploare, cât și alocarea fondurilor necesită un proces riguros de autorizare și aprobare bugetară în Congres, proces care ar putea întâmpina rezistențe. Mai mult, voci din mediul academic și strategic pun la îndoială însăși oportunitatea acestei concentrări de putere, argumentând că o investiție disproporționată în forțele speciale ar putea neglija nevoile forțelor convenționale. În final, această inițiativă reaprinde dezbaterea clasică privind echilibrul corect între forțele de elită și capacitatea militară generală în atingerea obiectivelor de securitate națională.
Actualitate
Kievul cere extinderea acoperirii Starshield pentru a contracara atacurile balistice rusești
Ucraina vrea acces la rețea dincolo de graniță
Producătorul ucrainean de rachete Fire Point solicită extinderea licențelor pentru rețeaua militară Starshield, operată de SpaceX, astfel încât aceasta să poată fi folosită și în zone aflate la 200–300 de kilometri dincolo de teritoriul Ucrainei. Directoarea executivă a companiei, Iryna Terekh, susține că o asemenea schimbare ar putea ajuta Kievul să identifice și să urmărească lansatoarele rusești de rachete balistice aflate în apropierea graniței.
Solicitarea vine în contextul discuțiilor dintre Kiev și Washington privind reînnoirea contractului de utilizare a rețelei. Acordul actual ar urma să expire la mijlocul anului 2027, iar negocierile pentru o nouă înțelegere au început în această lună.
În prezent, acoperirea Starshield este limitată la teritoriul Ucrainei. Potrivit lui Terekh, restricția permite folosirea sistemului în misiuni desfășurate în teritoriile ocupate temporar, dar nu și pentru urmărirea țintelor de pe teritoriul rus, de unde, afirmă ea, sunt lansate numeroase rachete balistice.
Starshield, sub controlul Ministerului Apărării
Terekh a precizat că Ucraina utilizează Starshield în scopuri militare, nu serviciul civil Starlink. Licențele pentru terminale sunt emise și administrate de Ministerul Apărării ucrainean, care păstrează controlul guvernamental asupra utilizării lor. Fire Point are voie să instaleze echipamentele, dar nu să le pună la dispoziția altor entități.
Directoarea companiei a afirmat că o modificare recentă a funcționării rețelei a coincis cu defecțiuni ale unor drone și sisteme de apărare, soldate cu pierderi militare și civile. Ucraina ar fi găsit o soluție alternativă pentru a depăși limitările impuse de Statele Unite, însă aceasta ar asigura doar 15–20% din capacitatea Starshield, potrivit estimării sale. Terekh nu a oferit detalii despre metoda folosită.
Ea a subliniat că alternativa nu poate înlocui rețeaua nici ca preț, nici ca posibilitate de extindere. Totodată, a susținut că licențierea Starshield pentru utilizarea pe platforme mobile este un avantaj față de Starlink, ale cărui terminale civile ar fi destinate, în principal, utilizării statice. Terminalele Starshield pot fi instalate pe drone, vehicule și alte platforme aflate în mișcare, în anumite limite de viteză.
Kievul mizează pe un nou sistem antirachetă
În timp ce Ucraina se confruntă cu atacuri balistice repetate și cu întârzieri în livrarea sistemelor americane Patriot, Fire Point lucrează la sistemul antirachetă Freya, dezvoltat împreună cu compania suedeză Saab și alți parteneri.
Terekh a declarat că testele sistemului sunt prevăzute pentru acest an, iar interceptarea unei ținte balistice este așteptată anul viitor. Ea a descris Freya drept o soluție interoperabilă, fără dependența de un singur furnizor, și a susținut că sistemul ar putea fi produs în masă la un cost mai redus decât Patriot.
Rachetele FP-7 și FP-9 se apropie de noi teste
Pe plan ofensiv, Fire Point afirmă că racheta balistică tactică FP-7, cu o rază de acțiune de până la 250 de kilometri, a trecut recent printr-o primă lansare în condiții de luptă. Compania spune că a analizat datele obținute, a actualizat sistemul și se pregătește pentru o nouă etapă de testare, după care ar putea încheia un contract de producție în serie.
Pentru racheta FP-9, despre care Fire Point afirmă că poate atinge ținte aflate la distanțe de până la 850 de kilometri, Terekh anticipează un prim test de luptă până la sfârșitul anului.
Compania a mai revendicat o serie de lovituri la mare distanță în interiorul Rusiei, prezentate în materiale video furnizate de aceasta. Printre atacurile menționate se numără lovituri asupra unor obiective industriale și logistice din Omsk și Togliatti, asupra unor depozite de petrol, a unui centru de date și a unui pod feroviar din Sankt Petersburg, precum și asupra unui centru de date al Sberbank din Balakovo.
„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă
Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...
M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...
M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”
Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...
Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990
Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
Biroul unde mediul moare cu ștampilă Oficial, pe siglă scrie „Agenția pentru Protecția Mediului Prahova” și „Garda Națională de Mediu...
Pensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi
Promisiunea de An Nou – „Luați de aici… dacă mai rămâne ceva” De la 1 ianuarie 2027, pensiile militare de...
Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister
„Omul de nădejde” al chestorului: 8 luni șef, apoi picat la psihologic În România, țara unde „merge și-așa” e politică...
IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zile
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zile
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zile
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zile
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu
-
Exclusivacum 4 zile
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE