Actualitate
EXCLUSIV/Judecatoarea Lavinia Cotofana solicita DIRECTORULUI S.R.I identificarea persoanele care au colaborat pe “Protocol” cu C,S.M. si INSPECTIA JUDICIARA si au savarsit infractiuni care au dus la eliminarea sa din sistem
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Va prezentam in numerele trecute ca, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.
Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
In fapt, judecatoarea Lavinia Cotofana revine cu o solicitare pertinenta catre Directorul S.R.I pentru a se identifica persoanele din ICCJ, Inspectia Judiciara si CSM care au colaborat pe “Protocol” cu SRI si incalcand flagrant legea au savarsit infractiuni si abuzuri care au dus la eliminarea magistratului din sistem si acoperirea mafiotilor. (Irinel I.).
Atasat alaturam adresa (solicitarea) catre Directorul S.R.I.:
Către
Serviciul Român de Informații
Domnule Director,
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul____, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar vă solicit ca răspunsul la solicitarea subsemnatei să fie însușit prin semnătură de reprezentantul legal al instituției, respective directorul acesteia.
Tot cu titlu preliminar, precizez că prezenta cerere este întemeiată atât pe art. 24 din Constituția României, art. 13 din Codul de procedură civilă, art. 3, art. 20 și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, având în vedere litigiile civile în care sunt implicată generate de utilizarea în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei a unor informații clasificate (fapt admis atât de către Serviciul Român de Informații cât și de Inspecția Judiciară) cât și pe Legea nr. 544/2001 privind liberal acces la informațiile de interes public.
Vă învederez, Domnule Director, prevederile exprese ale art. 3 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora ”nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații” și ale art. 33 din aceeași lege, conform cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
Subsemnata am în vedere, prin prezenta cerere, în special dreptul la apărare, prevăzut inclusiv de legea fundamentală în art. 24 și dreptul subsemnatei la a cunoaște conținutul informărilor SRI privind încălcarea legii în materia asistenței judiciare din oficiu la Judecătoria Arad, Tribunalul Arad și Baroul Arad, deturnarea de fonduri aparținând Ministerului Justiției, sesizată de subsemnata Ministerului Public, fapte penale în care sunt implicate inclusive surse ale SRI, informările transmise de SRI cu privire la pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta, toate clasificate și transmise, susțin pentru a favoriza
niște infractori, încălcând chiar și dispozițiile exprese ale art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Ținând cont de dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către Serviciul Român de Informații cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public. Solicitarea vă este adresată dumneavoastră având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor.
Totodată, subliniez că nici în Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României sau Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații nu sunt prevăzute atribuții ale Serviciului în domeniul Justiției.
Vă solicit să precizați numărul Hotărârii Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul
Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii.
Totodată, vă solicit să-mi comunicați numerele hotărârilor Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Inspecția Judiciară și a celui încheiat între Serviciul Român de Informații, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vă solicit să clarificați modalitatea în care doamna judecător Tarcea Iulia Cristina a fost desemnată/s-a desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de
Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a
putut să îndeplinească cerințele minime – vulnerabilitățile prezentate, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi remiteți câte o copie a Ghidurilor întocmite în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și să precizați care sunt persoanele care le-au aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată. Solicitarea subsemnatei se întemeiază pe art. 25 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi comunicați numerele Hotărârilor de Guvern privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat întocmite de șefii
Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Inspecției Judiciare și Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 86 alin. 1) lit. e) și f) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din
13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 și comunicate, conform art. 22 alin. 3) din Legea nr. 182/2002 Serviciului Român de Informații.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile concrete luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituțiile din domeniul justiției, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între instituțiile anterior menționate (Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară).
Vă solicit să efectuați verificări pentru a stabili care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul
Român de Informații Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate
personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președinților ÎCCJ, CSM,
inspectorului șef al Inpecției Judiciare și Ministrului Justiției și evident directorul SRI.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință identitatea persoanelor din cadrul Ministrului Justiției, Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție care au asigurat relația cu Serviciul Român
de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să efectuați demersuri pentru a fi în măsură să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise deServiciul Român de Informații care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata.
Totodată, vă solicit să mă informați când mi-a fost retrasă autorizația de acces la documente clasificate de care dispuneam în temeiul art. 7 alin. 4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor. Solicitarea mea survine ca urmare a faptului că deși în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei au fost utilizate informații clasificate, acestea nu mi-au fost puse la dispoziție, fiindu-mi încălcat dreptul constitutional la apărare.
Vă solicit să precizați dacă subsemnata am făcut obiectul verificărilor prevăzute de art. 7 alin. 4) lit. f) și alin. 5) din Legea nr. 182/2002 și dacă au fost comunicate pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta vreunei instituții
din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate vă solicit să dispuneți verificări dacă informațiile transmise de SRI instituțiilor din domeniul justiției, informații care au au orice legătură directă
sau indirectă cu subsemnata sunt conforme cu prevederile art. 11, art. 12 alin. 1), art. 13, art. 16, art. 17 alin. 1) și 2) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
În referire la art. 16 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să aveți în vedere prevederile art. 33 din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau
personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
În temeiul temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate coroborat cu art. 19 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă adresez rugămintea să solicitați Guvernului României declasificarea informațiilor care au au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 21 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să vă precizați punctul de vedere în legătură cu posibilitatea declasificării nformațiilor care au au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vă solicit să mă informați dacă în legătură cu subsemnata au fost semnalate SRI, în temeiul ar. 28 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 de către președintele Judecătoriei Arad din anul 2016, Bradin Flavius-Virgiliu ”indicia din care pot rezulta premise de insecuritate pentru informațiile clasificate” gestionate.
Totodată, vă solicit să precizați dacă SRI a primit în legătură cu subsemnata informații în temeiul art. 140 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Fac precizarea Domnule Director că subsemnata am lucrat în Direcția ”A” – Apărarea Constituției peste peste 11 ani.
Vă solicit, Domnule Director, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați necesitatea de a da eficiență art. 267 Cod penal și art. 291 Cod procedură penală în legătura cu incidența art. 297 Cod penal în cazul șefilor insituțiilor din domeniul justiției și a celor din cadrul Serviciului Român de Informații.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail
____________________________
Vă mulțumesc!
19.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate
Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru
cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului
României
Actualitate
Botezul tehnologic al „Simbei”: Robotul ucrainean care a captat atenția NATO în pădurile Letoniei
La doar două ore de Riga, un vehicul terestru fără echipaj (UGV), de fabricație ucraineană, strivește sub roțile sale arbori tineri și traversează cu agilitate terenurile accidentate ale Letoniei. „Simba”, platforma robotică ce și-a făcut debutul într-un exercițiu NATO, nu este doar un prototip de laborator, ci un veteran al câmpului de luptă care promite să revoluționeze logistica militară modernă.
Avangarda Task Force X: Tehnologia care forțează barierele Flancului Estic
„Simba” a fost selectat special pentru a fi testat în cadrul inițiativei de descurajare pe Flancul Estic, sub egida Task Force X. Scopul este clar: accelerarea achizițiilor și integrarea noilor tehnologii terestre în arsenalul aliaților. Robotul a făcut parte din sutele de platforme autonome utilizate în exercițiul militar „Crystal Arrow 2026”, desfășurat în perioada 5-15 mai.
Pe parcursul manevrelor, platforma a îndeplinit misiuni critice de logistică, transportând provizii și echipamente esențiale — un rol pe care îl exercită deja cu succes pe frontul din Ucraina. Conform datelor tehnice, o singură unitate „Simba” a parcurs peste 1.600 de kilometri în condiții reale de luptă, demonstrând o fiabilitate ieșită din comun.
Anduranță sub foc: 1.600 de kilometri între supraviețuire și eficiență
Producătorul, care până recent a operat sub o discreție totală sub numele de „UGV Laboratory”, a dezvăluit performanțe impresionante: o rază operațională de 70 de kilometri și o capacitate de încărcare de peste 300 de kilograme. Mai mult, datele monitorizate în timpul exercițiului arată că vehiculul poate parcurge aproape 400 de kilometri înainte de a necesita prima mentenanță programată.
O diferență majoră față de teatrul de operațiuni din Ucraina este regimul de utilizare. Dacă în Letonia testele au avut loc ziua, pe frontul ucrainean majoritatea misiunilor sunt nocturne. Întunericul oferă o protecție vitală împotriva celei mai mari amenințări actuale: dronele sinucigașe (FPV), care vânează orice mișcare la sol.
Provocările erei dronelor și „blindajul” digital
Deși este un supraviețuitor — imagini de pe front arată cum „Simba” își continuă misiunea chiar și după ce a fost lovit de o dronă sau a pierdut o roată — robotul se confruntă cu obstacolele majore ale războiului modern. Experții avertizează că dronele de tip FPV (first-person-view) reprezintă cea mai mare amenințare nu doar pentru infanteriști, ci și pentru aceste vehicule autonome.
O altă vulnerabilitate identificată în timpul exercițiului din Letonia a fost dependența de comunicații. În zonele cu păduri dense, semnalul satelitar (precum Starlink) poate deveni instabil, forțând echipele tehnice să caute soluții pentru o autonomie sporită, care să nu depindă exclusiv de o conexiune externă constantă.
De la producția de masă la parteneriate globale
În ciuda provocărilor, viitorul acestor platforme este deja scris în cifre. Ucraina a trecut la producția de serie, având ca obiectiv fabricarea a 25.000 de unități UGV doar în prima jumătate a anului 2026. Această mobilizare industrială fără precedent transformă micile laboratoare tehnologice în jucători majori pe piața globală de apărare.
„UGV Laboratory”, entitatea care până de curând a preferat umbra pentru a-și proteja secretele tehnice, face acum un pas decisiv către lumina reflectoarelor internaționale. Participarea la exercițiile NATO nu este doar un test de rezistență, ci și o invitație la cooperare pentru aliații occidentali, oferind soluții verificate în cel mai dur mediu posibil: câmpul de luptă real.
Prin „Simba”, tehnologia ucraineană demonstrează că viitorul războiului terestru nu mai aparține exclusiv blindatelor masive, ci platformelor agile, capabile să opereze acolo unde prezența umană este prea riscantă.
Actualitate
Fortăreața stratosferică se reinventează: Planul Pentagonului pentru dominația aeriană până în 2050
După ani marcați de incertitudini bugetare și amânări tehnice, programul de modernizare a legendarului bombardier B-52 Stratofortress a intrat, în sfârșit, pe un curs stabil. Înalți oficiali din cadrul departamentului de achiziții al Forțelor Aeriene au confirmat în fața Congresului că, în ciuda costurilor în creștere, procesul de revitalizare a flotei de bombardiere grele este acum „pe un teren solid”, garantând prezența acestor aeronave pe cerul lumii pentru încă cel puțin trei decenii.
Prețul supraviețuirii: Miliarde pentru motoare și radare de ultimă generație
Modernizarea celor 76 de aparate B-52 nu este doar o necesitate tactică, ci și o provocare financiară colosală. Pilonul central al programului, înlocuirea vechilor motoare Pratt & Whitney cu noile unități Rolls-Royce F130, a înregistrat un salt bugetar de la 12,5 la 15 miliarde de dolari. Deși testele de zbor sunt programate să înceapă curând, capacitatea operațională inițială a fost devansată pentru anul 2033.
În paralel, integrarea unui nou sistem radar — vital pentru detectarea amenințărilor moderne — a suferit, de asemenea, ajustări de costuri și termene. Cu o investiție suplimentară de peste un miliard de dolari față de estimările inițiale, noile radare vor deveni operaționale abia în 2030. Aceste eforturi sunt considerate esențiale pentru a transforma o platformă proiectată în perioada Războiului Rece într-o armă capabilă să facă față provocărilor secolului XXI.
Resurecția flotei: B-1 și B-2 primesc o nouă șansă
Strategia Pentagonului pentru flota de bombardiere a suferit o modificare de curs majoră. Deși planul pe termen lung prevede o forță formată exclusiv din modelele B-52 și noile B-21 Raider, „veteranii” B-1 Lancer și B-2 Spirit nu vor fi retrași prea curând.
Forțele Aeriene au decis să investească sute de milioane de dolari pentru a menține B-1 în serviciu până în 2037, echipându-le cu sisteme de comunicații prin satelit și capacități de lansare a armelor hipersonice. În mod similar, flota de bombardiere invizibile B-2 va continua să execute misiuni critice „atâta timp cât va fi necesar”, după ce eficacitatea sa a fost demonstrată recent în teatre de operațiuni complexe.
Dincolo de orizont: Enigma viitorului bombardier greu
În timp ce actuala flotă primește injecții masive de capital, oficialii americani privesc deja spre ceea ce urmează. Documentele strategice recente dezvăluie inițierea unei analize clasificate privind alternativele pentru bombardierul greu al viitorului. Acest studiu, care va dura aproximativ 18 luni, va determina dacă nevoile de apărare ale deceniilor următoare vor fi acoperite de o nouă configurație de aeronavă sau de o evoluție și mai radicală a platformei B-52. Cert este că, pentru moment, viitorul proiecției de forță rămâne legat de capacitatea de a inova pe structuri deja consacrate.
Actualitate
Dincolo de orizont: Cum vor „navele-robot” să salveze flota epuizată a Marinei Militare
Într-o eră în care resursele umane și financiare sunt întinse la maximum, Marina Militară mizează pe o schimbare radicală de paradigmă: utilizarea navelor de suprafață fără echipaj (USV). Aceste sisteme autonome nu sunt doar simple gadgeturi tehnologice, ci soluția critică pentru a ridica presiunea operațională de pe umerii unei flote îmbătrânite și suprasolicitate.
Adio „camioanelor gigant” pentru livrări mici
Actuala strategie de a trimite un distrugător de clasa Arleigh Burke, cu un echipaj de 300 de marinari, pentru misiuni izolate de monitorizare este comparată de experți cu utilizarea unui tir de mare tonaj pentru a livra un singur pachet de pe Amazon. Este un model tactiv funcțional, dar un dezastru economic și logistic.
Introducerea navelor autonome permite Marinei să creeze „forțe personalizate”. De exemplu, un singur distrugător, asistat de câteva nave autonome dotate cu senzori performanți, poate îndeplini misiuni care, în mod normal, ar fi necesitat două sau trei nave de război masive. Această abordare eliberează platformele mari pentru lupte complexe, lăsând sarcinile de nișă în seama roboților.
Economia războiului: USV ca soluție la criza de personal
Problema principală a Marinei nu este doar costul de achiziție al navelor, ci întreținerea lor pe termen lung. Recrutarea, antrenamentul, hrana și salariile echipajelor reprezintă „centre de cost” masive care limitează dimensiunea flotei. Navele autonome elimină aceste bariere laborioase, oferind o prezență persistentă în zone periculoase sau îndepărtate fără a pune vieți în pericol sau a goli bugetul de stat.
Aceste „nave-camion” devin relevante prin versatilitatea lor: pot transporta de la sonar și sisteme de comunicații, până la rachete sau muniții de tip „loitering”, adaptându-se rapid nevoilor comandanților de pe teren.
Aliații și arhitectura de supraveghere globală
Importanța sistemelor autonome trece dincolo de granițele unei singure națiuni. Pentru aliați precum Japonia, care trebuie să monitorizeze zone vaste precum Marea Chinei de Est sau Pacificul de Vest, USV-urile sunt piesa lipsă dintr-un puzzle defensiv complex. Integrarea acestora într-o rețea care include sateliți și drone permite partajarea instantanee a datelor, transformând informația în cea mai puternică armă de descurajare regională.
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



