Actualitate
EXCLUSIV/Judecatoarea Lavinia Cotofana solicita DIRECTORULUI S.R.I identificarea persoanele care au colaborat pe “Protocol” cu C,S.M. si INSPECTIA JUDICIARA si au savarsit infractiuni care au dus la eliminarea sa din sistem
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Va prezentam in numerele trecute ca, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.
Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
In fapt, judecatoarea Lavinia Cotofana revine cu o solicitare pertinenta catre Directorul S.R.I pentru a se identifica persoanele din ICCJ, Inspectia Judiciara si CSM care au colaborat pe “Protocol” cu SRI si incalcand flagrant legea au savarsit infractiuni si abuzuri care au dus la eliminarea magistratului din sistem si acoperirea mafiotilor. (Irinel I.).
Atasat alaturam adresa (solicitarea) catre Directorul S.R.I.:
Către
Serviciul Român de Informații
Domnule Director,
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul____, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar vă solicit ca răspunsul la solicitarea subsemnatei să fie însușit prin semnătură de reprezentantul legal al instituției, respective directorul acesteia.
Tot cu titlu preliminar, precizez că prezenta cerere este întemeiată atât pe art. 24 din Constituția României, art. 13 din Codul de procedură civilă, art. 3, art. 20 și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, având în vedere litigiile civile în care sunt implicată generate de utilizarea în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei a unor informații clasificate (fapt admis atât de către Serviciul Român de Informații cât și de Inspecția Judiciară) cât și pe Legea nr. 544/2001 privind liberal acces la informațiile de interes public.
Vă învederez, Domnule Director, prevederile exprese ale art. 3 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora ”nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații” și ale art. 33 din aceeași lege, conform cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
Subsemnata am în vedere, prin prezenta cerere, în special dreptul la apărare, prevăzut inclusiv de legea fundamentală în art. 24 și dreptul subsemnatei la a cunoaște conținutul informărilor SRI privind încălcarea legii în materia asistenței judiciare din oficiu la Judecătoria Arad, Tribunalul Arad și Baroul Arad, deturnarea de fonduri aparținând Ministerului Justiției, sesizată de subsemnata Ministerului Public, fapte penale în care sunt implicate inclusive surse ale SRI, informările transmise de SRI cu privire la pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta, toate clasificate și transmise, susțin pentru a favoriza
niște infractori, încălcând chiar și dispozițiile exprese ale art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Ținând cont de dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către Serviciul Român de Informații cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public. Solicitarea vă este adresată dumneavoastră având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor.
Totodată, subliniez că nici în Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României sau Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații nu sunt prevăzute atribuții ale Serviciului în domeniul Justiției.
Vă solicit să precizați numărul Hotărârii Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul
Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii.
Totodată, vă solicit să-mi comunicați numerele hotărârilor Guvernului prin care s-a dispus declasificarea, în conformitate cu art. 24 alin. 4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, a Protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Inspecția Judiciară și a celui încheiat între Serviciul Român de Informații, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vă solicit să clarificați modalitatea în care doamna judecător Tarcea Iulia Cristina a fost desemnată/s-a desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de
Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a
putut să îndeplinească cerințele minime – vulnerabilitățile prezentate, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi remiteți câte o copie a Ghidurilor întocmite în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și să precizați care sunt persoanele care le-au aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată. Solicitarea subsemnatei se întemeiază pe art. 25 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi comunicați numerele Hotărârilor de Guvern privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat întocmite de șefii
Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Inspecției Judiciare și Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 86 alin. 1) lit. e) și f) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din
13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 și comunicate, conform art. 22 alin. 3) din Legea nr. 182/2002 Serviciului Român de Informații.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile concrete luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituțiile din domeniul justiției, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între instituțiile anterior menționate (Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară).
Vă solicit să efectuați verificări pentru a stabili care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul
Român de Informații Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate
personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președinților ÎCCJ, CSM,
inspectorului șef al Inpecției Judiciare și Ministrului Justiției și evident directorul SRI.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință identitatea persoanelor din cadrul Ministrului Justiției, Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție care au asigurat relația cu Serviciul Român
de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să efectuați demersuri pentru a fi în măsură să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise deServiciul Român de Informații care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata.
Totodată, vă solicit să mă informați când mi-a fost retrasă autorizația de acces la documente clasificate de care dispuneam în temeiul art. 7 alin. 4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor. Solicitarea mea survine ca urmare a faptului că deși în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei au fost utilizate informații clasificate, acestea nu mi-au fost puse la dispoziție, fiindu-mi încălcat dreptul constitutional la apărare.
Vă solicit să precizați dacă subsemnata am făcut obiectul verificărilor prevăzute de art. 7 alin. 4) lit. f) și alin. 5) din Legea nr. 182/2002 și dacă au fost comunicate pretinse vulnerabilități pe care le-aș prezenta vreunei instituții
din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate vă solicit să dispuneți verificări dacă informațiile transmise de SRI instituțiilor din domeniul justiției, informații care au au orice legătură directă
sau indirectă cu subsemnata sunt conforme cu prevederile art. 11, art. 12 alin. 1), art. 13, art. 16, art. 17 alin. 1) și 2) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
În referire la art. 16 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să aveți în vedere prevederile art. 33 din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora ”este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau
personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
În temeiul temeiul art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate coroborat cu art. 19 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă adresez rugămintea să solicitați Guvernului României declasificarea informațiilor care au au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 21 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să vă precizați punctul de vedere în legătură cu posibilitatea declasificării nformațiilor care au au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata transmise de SRI instituțiilor din domeniul Justiției, în special Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistrurii, Ministerului Justiției sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vă solicit să mă informați dacă în legătură cu subsemnata au fost semnalate SRI, în temeiul ar. 28 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 de către președintele Judecătoriei Arad din anul 2016, Bradin Flavius-Virgiliu ”indicia din care pot rezulta premise de insecuritate pentru informațiile clasificate” gestionate.
Totodată, vă solicit să precizați dacă SRI a primit în legătură cu subsemnata informații în temeiul art. 140 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Fac precizarea Domnule Director că subsemnata am lucrat în Direcția ”A” – Apărarea Constituției peste peste 11 ani.
Vă solicit, Domnule Director, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați necesitatea de a da eficiență art. 267 Cod penal și art. 291 Cod procedură penală în legătura cu incidența art. 297 Cod penal în cazul șefilor insituțiilor din domeniul justiției și a celor din cadrul Serviciului Român de Informații.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail
____________________________
Vă mulțumesc!
19.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate
Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru
cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului
României
Actualitate
Boeing câștigă contractul pentru avionul naval de generația a șasea, dar adevărata probă abia începe
Boeing a fost desemnat câștigătorul competiției pentru construirea avionului de luptă naval de generația a șasea F/A-XX, devansând Northrop Grumman. Aeronava va înlocui treptat avioanele F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, aflate în ultimele etape ale ciclului lor operațional.
Contractul, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, consolidează poziția Boeing ca principal producător american al avioanelor de luptă de generația a șasea. Totuși, analiștii avertizează că succesul comercial nu garantează automat și o execuție fără probleme.
De la risc de retragere la controlul viitorului aviației de luptă
Victoria reprezintă o schimbare spectaculoasă pentru divizia de apărare a Boeing. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți în derularea unor programe majore, printre care avionul-cisternă KC-46 și aeronava de antrenament T-7.
În martie 2025, Boeing a obținut însă contractul pentru avionul de luptă F-47 al Forțelor Aeriene, iar câștigarea programului F/A-XX marchează o nouă etapă în revenirea companiei.
„Pentru Boeing, acesta este un pas uriaș într-o redresare extraordinară: de la un producător al unor programe de avioane de luptă aflate la final, la compania care controlează viitorul aviației de vânătoare americane”, a apreciat Richard Aboulafia, director general al AeroDynamic Advisory.
Stacie Pettyjohn, analistă în cadrul Center for a New American Security, a descris situația drept o schimbare radicală pentru Boeing. Compania a trecut de la perspectiva închiderii liniilor de producție pentru avioane de luptă la deținerea ambelor contracte americane majore pentru aeronave de generația a șasea.
Poate Boeing să construiască simultan două avioane de generație nouă?
Principala întrebare privește viteza cu care Boeing va putea dezvolta un F/A-XX operațional. Răspunsul depinde, în parte, de gradul de similitudine dintre noul avion naval și F-47.
Jeremiah Gertler, consilier principal la AeroDynamic Advisory și fost analist pentru aviația militară în cadrul Congressional Research Service, a explicat că, dacă cele două proiecte folosesc tehnologii și soluții comune sau au fost dezvoltate parțial în paralel, F/A-XX ar putea ajunge să zboare mai devreme decât se estimează.
În schimb, o platformă navală complet distinctă ar presupune un calendar mai lung și riscuri tehnologice suplimentare.
Forța de muncă, următorul punct vulnerabil
Capacitatea Boeing de a mobiliza suficient personal reprezintă o altă problemă. În complexul industrial din St. Louis, compania ar urma să lucreze simultan la programele F/A-XX, F-47 și T-7A Red Hawk, în timp ce pregătește și o creștere semnificativă a ritmului de producție pentru F-15EX.
„Întrebarea este dacă Boeing are deja oamenii necesari — și dacă îi poate recruta — pentru a menține toate aceste linii la un nivel ridicat de producție în același timp”, a spus Gertler.
Doug Birkey, directorul executiv al Mitchell Institute for Aerospace Studies, a subliniat că necesarul de personal pentru primele etape ale programelor F-47 și F/A-XX va trebui gestionat atent. Compania va trebui să evite ca cele două proiecte să intre în competiție pentru aceiași ingineri, tehnicieni și specialiști.
Investitorii vor urmări costurile și structura contractului
După atribuirea contractului, Roman Schweizer, analist la TD Cowen, a afirmat că investitorii vor examina cu atenție prețul propus de Boeing și modul în care este construit acordul. Ambele aspecte au creat probleme în trecut pentru unele programe ale companiei.
Potrivit lui Schweizer, decizia Marinei sugerează că oficialii au acordat o importanță deosebită capacității industriale a Boeing și posibilității de a livra aeronave la scară largă.
În ultimii ani, Boeing a investit masiv în infrastructura din St. Louis și în instrumente de proiectare digitală. Aceste investiții ar fi contribuit la convingerea Marinei că producătorul poate gestiona simultan mai multe programe complexe.
Boeing a respins anterior îndoielile privind capacitatea sa de a construi avioane pentru Marină și Forțele Aeriene în paralel. Steve Parker, șeful diviziei de apărare, a declarat că dezvoltarea simultană a celor două avioane avansate a fost prevăzută încă de la început, iar investițiile companiei au fost planificate în consecință.
Northrop Grumman pierde competiția, dar nu rămâne fără proiecte strategice
Pentru Northrop Grumman, înfrângerea în competiția F/A-XX reprezintă o lovitură importantă. Compania încerca să redevină producător principal al unui avion de luptă pentru prima dată după celebrul F-14 Tomcat.
Totuși, analiștii consideră că pierderea contractului nu pune în pericol viitorul companiei. Northrop are deja programe majore în portofoliu, inclusiv bombardierul B-21 Raider, racheta balistică intercontinentală Sentinel și componente pentru avioanele F-35 produse sub coordonarea Lockheed Martin.
Richard Aboulafia a apreciat că impactul asupra companiei va fi limitat, în timp ce Gertler a subliniat că nici Boeing, nici Northrop nu depind de acest singur contract pentru supraviețuirea diviziilor lor de apărare sau aeronautică.
Northrop este așteptată să analizeze posibilitatea contestării deciziei. Totuși, procedurile de protest în cazul competițiilor pentru aeronave militare clasificate au, în mod tradițional, o rată redusă de succes.
Boeing va închide liniile Super Hornet și Growler
Într-o ironie a tranziției tehnologice, în aceeași perioadă în care a fost selectată pentru dezvoltarea F/A-XX, Boeing a primit și un contract pentru sprijinirea închiderii liniilor de producție ale F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler.
Compania a fabricat timp de decenii avioane de luptă pentru Marina SUA, însă aceste programe se apropie acum de final. F/A-XX va prelua treptat rolul lor în viitoarea structură aeriană a grupărilor navale.
Contractul finanțează testarea mai multor prototipuri
Anunțul Pentagonului precizează că acordul acoperă faza de dezvoltare la scară completă și include fabricarea mai multor aeronave de testare.
Acestea vor fi utilizate pentru verificări la sol, evaluarea navigabilității, testarea sistemelor și integrarea armamentului. Marina nu a prezentat încă detalii despre configurația avionului, dar oficialii au indicat că F/A-XX va avea o rază de acțiune superioară celei oferite de actualele avioane de luptă.
F/A-XX, în centrul aripii aeriene navale a viitorului
Noul avion va trebui să opereze alături de viitoarele Collaborative Combat Aircraft, drone de luptă concepute pentru a executa misiuni împreună cu aeronave pilotate.
Marina SUA dezvoltă acest concept ca parte a unei noi arhitecturi pentru gruparea aeriană de pe portavion. Amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a confirmat că programul dronelor și F/A-XX sunt elemente interdependente ale acestei strategii.
Stacie Pettyjohn a subliniat că echilibrul dintre avioanele pilotate și cele autonome va fi esențial pentru capacitatea Marinei de a proiecta forță. În opinia sa, un avion de luptă pilotat trebuie să rămână nucleul aripii aeriene, în jurul căruia vor fi integrate sistemele fără pilot.
Numărul de aeronave care vor fi comandate, proporția dintre avioanele cu echipaj și drone, precum și tipul de arme instalate pe F/A-XX vor indica prioritățile operaționale ale Marinei. Aceste decizii vor fi decisive mai ales în Pacific, unde distanțele sunt foarte mari, iar forțele chineze dispun de arme cu rază lungă de acțiune capabile să pună presiune asupra navelor americane.
Actualitate
AEVEX preia BlackSea Technologies într-o tranzacție de până la 650 de milioane de dolari
Compania își consolidează poziția pe piața vehiculelor maritime autonome
AEVEX, companie specializată în tehnologii de apărare, a anunțat achiziția firmei BlackSea Technologies, producător de sisteme navale autonome. Valoarea tranzacției ar putea ajunge la 650 de milioane de dolari, iar operațiunea este programată să fie finalizată în luna septembrie.
Prin această preluare, AEVEX urmărește să-și extindă prezența în domeniul vehiculelor de suprafață și subacvatice fără echipaj. Totodată, compania vizează un acces mai larg la contracte și programe derulate de Marina americană, Comandamentul pentru Operații Speciale al Statelor Unite și partenerii aliați.
Tehnologii reunite pentru operațiuni aeriene, maritime și subacvatice
Integrarea celor două companii va permite combinarea unor tehnologii complementare destinate platformelor aeriene, de suprafață și subacvatice.
„BlackSea aduce capabilități maritime excepționale și perfect aliniate din punct de vedere strategic. La fel de important este însă faptul că firma are o cultură axată pe misiune și pe inovație, valori care se află la originea AEVEX”, a declarat Brian Raduenz, fondatorul și președintele executiv al companiei.
BlackSea dezvoltă o navă autonomă testată de Marina SUA
BlackSea Technologies produce Global Autonomous Reconnaissance Craft, cunoscută sub acronimul GARC. Este vorba despre o navă autonomă de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 4,9 metri, testată de Marina americană la Naval Base Coronado.
Sistemul este operat de Unmanned Surface Vessel Squadron 3, unitate înființată de Marina SUA în 2024 pentru exploatarea și evaluarea vehiculelor maritime fără echipaj.
GARC face parte din eforturile Statelor Unite de a dezvolta flote autonome capabile să execute misiuni de recunoaștere, supraveghere și sprijin operațional în medii maritime complexe.
AEVEX aduce în portofoliu platforma Mako
AEVEX, cu sediul în Solana Beach, California, dezvoltă la rândul său mai multe sisteme autonome. Printre acestea se numără Mako, un vehicul maritim fără echipaj conceput pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni cu efecte cinetice.
Achiziția va reuni portofoliile celor două companii și ar putea accelera dezvoltarea unor soluții autonome pentru misiuni maritime desfășurate în zone contestate sau cu acces limitat.
Tranzacția combină plata în numerar cu acțiuni
Acordul prevede plata a 250 de milioane de dolari în numerar și transferul unor acțiuni ordinare de clasă A ale AEVEX, evaluate la aproximativ 350 de milioane de dolari.
În funcție de îndeplinirea anumitor obiective de performanță, BlackSea ar putea primi suplimentar până la 50 de milioane de dolari.
BlackSea își păstrează obiectivele, dar câștigă capacitate de producție
Directorul executiv al BlackSea Technologies, Bob Pudney, a descris preluarea drept o etapă firească pentru companie. El a subliniat că firma a acumulat experiență în dezvoltarea și utilizarea sistemelor maritime autonome în condiții operaționale reale.
Aceste aplicații au inclus operarea unor flote mixte și misiuni logistice în medii contestate. Potrivit conducerii BlackSea, sprijinul oferit de AEVEX prin capacitatea de producție, infrastructura industrială și ecosistemul de tehnologii autonome va permite extinderea rapidă a soluțiilor deja dezvoltate.
„Misiunea noastră rămâne aceeași, însă capacitatea de a o îndeplini va crește”, a declarat Pudney.
Actualitate
Ce îi face pe clienți să perceapă un spațiu ca fiind curat? 8 pași pentru spații comerciale și instituționale
Percepția curățeniei influențează direct încrederea, satisfacția și comportamentul clienților într-un restaurant, o clinică, un hotel sau o clădire de birouri. Un spațiu poate respecta proceduri corecte de igienizare, însă dacă nu transmite vizual ordine și control, clientul va rămâne cu îndoieli. În schimb, un mediu organizat, bine întreținut și ușor de „citit” din prima clipă consolidează imaginea de profesionalism.
Pentru managerii de facilități, administratorii de clădiri sau responsabilii de achiziții, percepția curățeniei nu ține doar de estetică. Ea susține reputația brandului, fidelizarea și conformitatea cu normele sanitare.
Urmați cei 8 pași care influențează modul în care clienții evaluează curățenia într-un spațiu comercial sau instituțional.
1. Controlează primul impact vizual
Primele 5–10 secunde după intrare cântăresc decisiv. Clientul analizează rapid podeaua, recepția, iluminatul și ordinea generală. Creierul procesează informația vizuală înainte de a evalua detalii tehnice.
În majoritatea cazurilor, podelele curate și zonele de acces libere transmit control și disciplină. Dacă în holul principal apar cutii de livrare, cabluri sau echipamente lăsate temporar, impresia de neglijență apare imediat. Chiar și obiectele „lăsate pentru câteva minute” pot afecta percepția.
Recomandare practică: definiți o regulă internă prin care zonele de intrare și recepție se verifică la intervale fixe pe parcursul zilei. Nu așteptați finalul programului. Un spațiu resetat constant inspiră încredere fără explicații suplimentare.
2. Separă clar ordinea de igienizare
Curățenia și igiena nu sunt sinonime, deși publicul le confundă frecvent. Curățenia presupune îndepărtarea murdăriei vizibile. Igiena vizează reducerea microorganismelor la un nivel sigur, prin proceduri de dezinfectare adaptate domeniului de activitate. Stabiliți locuri clare pentru fiecare categorie de obiecte. În restaurante, delimitați zona de livrări de spațiul destinat clienților. În clinici, evitați depozitarea consumabilelor la vedere. În birouri, reduceți obiectele personale expuse în zonele comune. Ordinea constantă susține percepția de igienă.
3. Menține băile la standard impecabil
Pentru mulți clienți, baia reprezintă testul final al curățeniei. Dacă aici apar probleme, percepția asupra întregii organizații scade imediat.
Elemente pe care utilizatorii le observă rapid:
- miros neutru, fără parfum excesiv;
- chiuvete fără depuneri de calcar;
- baterii și accesorii fără urme de apă;
- podea uscată;
- consumabile disponibile și corect amplasate.
Integrarea unor dispensere pentru prosoape de hârtie contribuie la menținerea ordinii și la reducerea risipei. Hârtia distribuită controlat nu ajunge pe jos sau pe chiuvete, iar zona rămâne organizată pe parcursul zilei.
4. Gestionează mirosul prin eliminarea sursei
Mirosul influențează emoțional percepția de curat. Un parfum intens nu convinge; uneori ridică suspiciuni. Majoritatea clienților asociază aerul neutru și proaspăt cu un spațiu bine întreținut.
În loc să mascați mirosurile, identificați cauza și eliminați-o. Stabiliți frecvențe clare pentru golirea coșurilor și igienizarea recipientelor. În zonele cu trafic intens, verificați la fiecare 2–3 ore. Pentru mochete și tapițerii, programați intervenții profesionale periodice.
5. Folosește lumina pentru a susține percepția de curat
Iluminatul influențează direct modul în care oamenii evaluează spațiul. Zonele slab luminate par neglijate, chiar dacă sunt curate. Lumina uniformă scoate în evidență suprafețele curate și oferă senzația de spațiu aerisit.
În recepții și zone de așteptare, combinați lumina naturală cu iluminat artificial echilibrat. În băi, evitați umbrele puternice care pot ascunde murdăria. În depozite sau spații tehnice, lumina adecvată ajută personalul să identifice rapid zonele ce necesită intervenție.
Revizuiți periodic corpurile de iluminat și înlocuiți sursele defecte rapid.
6. Standardizează procedurile de curățenie și igienă
Percepția pozitivă nu apare din acțiuni ocazionale, ci din consecvență. De aceea, procedurile clare fac diferența.
În mediul medical sau alimentar, respectați normele impuse de autoritățile sanitare din România și adaptați procedurile interne la specificul activității. Dacă aveți nevoie de optimizare, consultați specialiști în igienă ocupațională sau furnizori de soluții profesionale.
Comunicați intern standardele. Personalul instruit reacționează mai rapid și menține uniformitatea în execuție.
7. Acordă atenție detaliilor mici
Clienții nu analizează fiecare obiect, însă percep ansamblul. Scaunele aliniate, materialele informative aranjate drept, cablurile mascate și echipamentele poziționate discret transmit organizare.
Implementați regula „fotografiei mentale”: dacă ați face o poză încăperii în orice moment al zilei, ar arăta organizată? Dacă răspunsul este incert, ajustați aranjarea mobilierului și fluxul de utilizare.
8. Comunică transparent măsurile adoptate
Clienții apreciază claritatea. Afișarea discretă a programului de igienizare sau a frecvenței verificărilor transmite responsabilitate. În restaurante, puteți comunica procedurile de igienă prin mesaje scurte în meniu sau la recepție. În clădiri de birouri, administratorii pot informa chiriașii despre standardele aplicate în spațiile comune.
Percepția de curățenie rezultă din coerență, disciplină și atenție constantă la detalii. Dacă doriți să îmbunătățiți standardele din spațiul pe care îl administrați, analizați procesele existente, evaluați echipamentele utilizate și explorați soluții profesionale adaptate mediului business. O abordare structurată vă ajută să mențineți încrederea clienților și să susțineți sănătatea ocupațională în mod responsabil.
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...
Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână
Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
La început a fost o hotărâre de Guvern și o promisiune: România își construiește un sistem antigrindină modern, cu o...
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
Cum devii expert, judecător, formator și apărător al drepturilor omului cu o singură dispoziție de zi și zero ore de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”
Dacă Prahova ar fi un film, atunci Florin Diaconu ar fi exact personajul ăla negativ care intră în cadru cu...
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 3 zile
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 3 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 2 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum o zi
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum o ziDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
-
Exclusivacum 3 zile
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”