Actualitate
EXCLUSIV/ Judecatoarea Lavinia Cotofana solicita Ministrului Justitiei identificarea persoanele care au colaborat pe Protocolul cu SRI si au savarsit infractiuni/abuzuri care au dus la eliminarea sa ilegala din sistem
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Va prezentam in numerele trecute ca, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.
Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
In fapt, judecatoarea Lavinia Cotofana revine cu o solicitare pertinenta catre Ministrul Justitiei pentru a se identifica persoanele din ICCJ, Inspectia Judiciara si CSM care au colaborat pe Protocolul cu SRI si incalcand flagrant legea au savarsit infractiuni si abuzuri care au dus la eliminarea magistratului din sistem si acoperirea mafiotilor. (Irinel I.).
Atasat alaturam adresa (solicitarea) catre Ministru Justitiei:
Către: Ministerul Justiției
Domnule Ministru
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul Curtici, jud. Arad, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar precizez că prezenta cerere este întemeiată atât pe art. 24 din Constituția României și art. 13 din Codul de procedură civilă având în vedere litigiile civile în care sunt implicată generate de utilizarea în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei a unor informații clasificate (fapt admis atât de către Serviciul Român de Informații cât și de Inspecția Judiciară) cât și pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Prezenta cerere are în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate potrivit cărora Ministerul Justiției stabilește pentru domeniul său de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat;
Ținând cont de dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către Serviciul Român de Informații cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public. Solicitarea vă este adresată dumneavoastră având în vedere prevederile art. 25 alin. 2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor.
Vă solicit să verificați modalitatea în care doamna judecător Tarcea Iulia Cristina a fost desemnată/s-a desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful Structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
Totodată, vă solicit să verificați cine a făcut verificările de Securitate în cazul doamnei Tarcea și a celor patru vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Vă solicit să-mi remiteți câte o copie a Ghidurilor întocmite în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și să precizați care sunt persoanele care le-au aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile concrete luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituțiile din domeniul justiției, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între instituțiile anterior menționate (Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară).
Vă solicit să efectuați verificări pentru a stabili care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul Român de Informații Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției care au orice legătură directă sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președintelui ÎCCJ, CSM, inspectorului șef al Inpecției Judiciare și ministrului Justiției..
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință componența Structurii de Securitate din cadrul Ministerului Justiției și identitatea persoanei care a asigurat relația cu Serviciul Român de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să efectuați demersuri pentru a fi în măsură să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata.
Totodată, vă solicit să mă informați când mi-a fost retrasă autorizația de acces la documente clasificate de care dispuneam în temeiul art. 7 alin. 4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor. Solicitarea mea survine ca urmare a faptului că deși în procedura disciplinară derulată împotriva subsemnatei au fost utilizate informații clasificate, acestea nu mi-au fost puse la dispoziție, fiindu-mi încălcat dreptul constitutional la apărare.
Vă solicit, Domnule Ministru, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați necesitatea de a da eficiență art. 267 Cod penal și art. 291 Cod procedură penală în legătura cu incidența art. 297 Cod penal în cazul șefilor insituțiilor din domeniul justiției.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail …
Vă mulțumesc!
Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate
Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României
Actualitate
Saab accelerează planurile pentru creșterea producției Gripen; un acord major cu Ucraina ar putea fi finalizat în 2026
Gripen pentru Kiev — negocieri avansate și termene optimiste
Saab explorează rapid soluții pentru a crește ritmul producției avionului Gripen, iar un acord important pentru până la 150 de aparate destinate Ucrainei ar putea fi încheiat încă din acest an, afirmă directorul general Micael Johansson. Deși un contract de o asemenea amploare necesită de obicei câteva luni pentru a fi finalizat, Johansson speră la o rezolvare în 2026.
Sprijin politic și intenții de cooperare pe termen lung
Anunțul vine după vizita din octombrie a președintelui ucrainean la centrul Saab din Linköping, unde a fost semnată o scrisoare de intenție pe termen lung cu guvernul suedez pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării aeriene — inclusiv posibilitatea exportului a 100–150 de Gripen E către Ucraina. Recent, ministrul ucrainean al apărării a declarat că Kievul este „pregătit” și a elaborat un plan propriu de finanțare, fără a oferi detalii suplimentare.
Provocări rămase — logistică, instruire, finanțare
Deși colaborarea tehnică și politică avansează, ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, a atras atenția că persistă provocări: coordonarea formării, capacitatea de producție, finanțarea și alte aspecte logistice trebuie clarificate. El a subliniat însă adaptabilitatea Gripen la nevoile Ucrainei, menționând dispersia sistemului și capacitățile puternice de război electronic.
Extinderea capacităților de producție — obiectiv: 20–30 avioane pe an
Saab analizează multiple opțiuni pentru a-și mări capacitatea de producție pe fondul creșterii cererii. Directorul general Johansson a spus că firma țintește un ritm de 20–30 de avioane anual; atingerea a cel puțin 20 de unități pe an este considerată realizabilă în circa un an, pe baza comenzilor curente și viitoare. Compania evită să se angajeze public în termene, deferând calendarul autorităților suedeze.
Infrastructură globală și opțiuni de localizare
Pe lângă o a doua linie de asamblare deja funcțională în Brazilia, Saab a propus anterior înființarea unei facilități suplimentare în Canada pentru comenzile de export, în contextul în care Ottawa analizează fie achiziția planificată de F-35, fie operarea unei flote mixte incluzând Gripen.
Portofoliu solid — comenzi semnificative în aeronautică
Compania raportează că divizia Aeronautics reprezintă aproximativ 82,2 miliarde SEK din totalul backlog-ului de comenzi de 274 miliarde SEK, cifre prezentate de directorul financiar Anna Wijkander în cadrul rezultatelor din primul trimestru. Saab afirmă că, împreună cu partenerii, va fi pregătită să livreze în funcție de nevoile definite în contracte.
Actualitate
Răsturnare de strategie la Pentagon: Interceptoare „low-cost” și proprietate intelectuală proprie pentru a opri sângerarea financiară în fața dronelor ieftine
Într-o mișcare strategică menită să reseteze economia războiului modern, Armata SUA anunță lansarea unui program revoluționar pentru dezvoltarea unor interceptoare accesibile. Planul vizează nu doar reducerea costurilor de producție, ci și preluarea controlului total asupra proprietății intelectuale (IP), prin parteneriate inedite cu mediul academic și entități tehnologice non-tradiționale.
Paradoxul „Epic Fury”: Rachete de milioane de dolari contra drone de buzunar
Actuala dinamică a conflictelor a scos la iveală o vulnerabilitate economică critică: utilizarea unor rachete de înaltă performanță, precum Patriot PAC-3, ale căror costuri oscilează între 3 și 4 milioane de dolari, pentru a neutraliza drone de fabricație iraniană care costă doar 4.000 de dolari. În cadrul operațiunii „Epic Fury”, acest dezechilibru a devenit nesustenabil.
„Dacă interceptorul costă de cinci ori mai mult decât ținta, situația nu este ideală”, a explicat Secretarul Armatei, Dan Driscoll. Obiectivul noii inițiative este crearea unui sistem de apărare care să nu depășească pragul de 250.000 de dolari per unitate, restabilind astfel un raport de forțe logic pe câmpul de luptă.
Laboratoarele universitare, noile uzine de armament: Interceptorul „dezasamblat”
Strategia propusă de Driscoll presupune o abordare modulară, de tip „open-source” controlat. Armata intenționează să spargă arhitectura unui interceptor în cinci sau șase sub-segmente distincte — cum ar fi sistemul de autoghidaj (seeker) sau propulsia — și să achiziționeze soluții și proprietate intelectuală separat pentru fiecare dintre acestea.
În loc să apeleze exclusiv la marii contractori din industria de apărare, Pentagonul privește acum către laboratoarele de cercetare ale universităților și către doctoranzii specializați în tehnologii de vârf. Armata va cumpăra sau va închiria drepturile de proprietate intelectuală direct de la acești inovatori, urmând ca ulterior să contracteze unități de producție doar pentru asamblarea componentelor deținute integral de stat.
Proprietatea intelectuală, arma secretă pentru „Dreptul la Reparare”
Controlul asupra IP-ului nu este doar o chestiune de costuri, ci și una de autonomie operațională. Secretarul Driscoll a fost categoric în privința necesității de a deține „dreptul la reparare”. În prezent, dependența de producătorii originali pentru mentenanță și piese de schimb încetinește reacția trupelor în teatrele de operații.
Dacă Armata deține proprietatea intelectuală a componentelor, militarii de pe front vor putea repara sistemele în timp record, utilizând tehnologii de imprimare 3D pentru a produce piese de schimb direct la fața locului. Mesajul către marii jucători din industria de apărare este clar: fie devin mai flexibili în partajarea drepturilor tehnologice, fie Armata va începe să își „ imprime” propriul arsenal, apelând la ingineria inversă și producția aditivă.
Ținta 250.000: Pragul de supraviețuire în războiul de uzură
Prin fragmentarea procesului de achiziție și eliminarea monopolului tehnologic al giganților industriali, Armata SUA speră să obțină un interceptor performant la o fracțiune din prețul actual. Această democratizare a inovației militare, prin cooptarea mediului academic, promite să transforme radical modul în care sunt proiectate și livrate armele viitorului, punând accent pe agilitate, costuri reduse și independență logistică totală.
Actualitate
Schimbare de gardă la gigantul aviației: Lockheed Martin iși desemnează un nou lider pentru Divizia de 30 de miliarde de dolari
Într-o mișcare strategică ce marchează finalul unei epoci, Greg Ulmer, veteranul care a condus destinele diviziei aeronautice a celui mai mare contractant de apărare din lume, a anunțat retragerea sa din funcție. Ștafeta va fi preluată de OJ Sanchez, actualul șef al legendarei divizii Skunk Works, care primește misiunea de a ghida viitorul puterii aeriene globale.
Finalul unei cariere de trei decenii sub semnul excelenței
Greg Ulmer părăsește prima linie a industriei de apărare după un parcurs impresionant care a început în 1995. De la primele sale misiuni ca inginer de teste de zbor pentru programul C-130, Ulmer a urcat treaptă cu treaptă ierarhia companiei, culminând cu preluarea programului F-35 în 2018 și ulterior a întregii divizii de aeronautică în 2021. Sub conducerea sa, portofoliul de aeronave a cunoscut progrese tehnologice majore, consolidând securitatea aliaților prin inovație constantă. Deși se va retrage oficial în iunie, acesta va rămâne în rolul de consilier strategic pentru a asigura o tranziție fără sincope către noua eră de leadership.
Un colos industrial: Portofoliul de fier al aeronauticii
Divizia pe care OJ Sanchez urmează să o gestioneze nu este doar o componentă a corporației, ci un motor economic și militar masiv, evaluat la 30 de miliarde de dolari. Cu o forță de muncă de peste 35.000 de angajați, acest segment include „bijuteriile coroanei” aviației moderne: avionul invizibil F-35 Joint Strike Fighter, temutul F-22, versatilul F-16 și robustul transportor C-130. Pe lângă acestea, mandatul noului lider va include și supravegherea Skunk Works, atelierul de design secret unde sunt create cele mai avansate și clasificate tehnologii de zbor ale viitorului.
De la manșă la pupitrul de comandă: Cine este OJ Sanchez?
Succesorul desemnat, OJ Sanchez, aduce o perspectivă unică la vârful ierarhiei, având o experiență directă în carlinga avioanelor de vânătoare. Fost pilot de F-22, Sanchez s-a alăturat companiei în 2014, parcurgând rapid etapele de management până la preluarea diviziei Skunk Works în 2025. Trecerea sa de la pilotaj la managementul strategic este privită ca un semnal clar de orientare către performanță tactică și viziune operațională. Experiența sa de lider și pasiunea pentru misiune sunt considerate pilonii pe care se va sprijini următorul capitol al supremației aeriene în cadrul organizației.
-
Exclusivacum 2 zile„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
-
Exclusivacum o ziLEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 3 zileDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 5 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 3 zileOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 5 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 4 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 4 zileJustițiara de serviciu a Băicoiului (I)



