Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/FALSA REPREZENTATIVITATE SINDICALĂ DIN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE! CUM SUNT MINȚITE INSTANȚELE DE JUDECATĂ (EPISODUL IX)

Incisiv

Publicat

pe

Dreptul de asociere petnru atingerea sau apărarea unor scopuri și drepturi legitime, în mod pașnic, nu poate fi îngrădit. Este un drept fundamental care, de regulă, se respectă în mai toate țările, chiar dacă la nivel formal (așa cum se întâmplă în România).

În România „modernă și democrată” în care fiecare face cum îl taie capul, drptul la asociere în sindicate este reglementat de articolul 9 din Constituție, Codul Muncii și Legea dialogului social nr.62/2011. Aceeași Lege nr.62/2011 prevede interdicția ca un angajat să fie membru cotizant la două sau mai multe sindicate însă nu prevede și sancțiuni pentru o astfel de dublă, triplă asociere… doar fiecare face ce vrea cu salariul lui (Articolul 3 (4) O persoană poate face parte, în același timp, numai dintr-o singură organizație sindicală la același angajator.).

Prin acest „paralelism” (membru în două sau mai multe sindicate constituite pe lângă același angajator) se creeză falsa impresie că „sindicatele sunt mari”… atât de „mari” încât nu pot fi reprezentative dar se pot asocia, la rândul lor, în federații sindicale. nu e nevoie decât de o declarație pe proprie răspundere a liderilor de sindicate, o sinteză a bulteinului statistic de la Institutul național de Statistică și o fițuică din partea angajatorului pentru ca isntanța de judecată să constate „reprezentativitatea” și să admită constituirea unei federații.

Răspunsurile pe această temă sunt diversificate… mai ales cele care provin din partea structurilor centrale și direct subordonate ale Aparatului central al M.A.I. Acest refuz este nemotivat fiindcă se ascunde faptul că M.A.I. nu are nici personal calificat dar, mai ales, a emis fițuici pe bandă rulantă pentru ca sindicatele să se asocieze în federații, mințind instanțele de judecată și Ministerul Public. „O mână spală pe alta, și amândouă fața” acesta este motto-ul care guvernează relația de „dialog social” în M.A.I. căci liderii sindicali corupți/sunt coruptibili prin fițuici mincinoase pentru instanțele de judecată devin servili pentru „partenerii de dialog social” (șefi M.A.I.)… mai ales dacă sunt pensionari („și-au trăit traiul, și-au mâncat mălaiul”-zicală populară), indivizi lacomi și dispuși la orice concesii pentru a „păpa”, în continuare, banii membrilor de sindicat dar și pentru a-și proteja afacerile ielgale pe care le derulează cu banii organizațiilor sindicale.

 

       Însă, nu trebuie omis faptul că sunt sindicate cu doar 1 sau 2 membri în structurile teritoriale ale M.A.I. (mai ales dacă acest membru/acești membrii sunt înscriși și în alte organizații sindicale) … adică nici nu ar trebui să existe aceste „sindicate” la nivelul structruilor M.A.I.

Mulțumim public pe aeastă cale, acelor echipe de angajați din structurile M.A.I. care ne-au furizat informații complete: Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și Inspectoratelor Județene de Poliție Galați și Vaslui.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj ne comunică faptul că niciun sindicat din M.A.I. nu a solicitat obținerea reprezentativității.

       Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale ne comunică faptul că are un număr de 970 angajați (1 polițist, 418 funcționari publici și 56 personal contractual). Din acest număr total de angajați, 670 sunt înscriși doar în Sindicatul Funcționarilor Publici și Lucrătorilor Contractuali din A.N.R.S.P.S. În acest caz, sindicatul în cauză are reprezentativitate la nivelul A.N.R.S.P.S., întrunind condiția minimă de 50%+1 impusă de legiuitor prin Legea nr.62/2011.

       Inspectoratul de Poliție al Județului Galați ne comunică faptul că are un număr de 1.068 angajați (1.017 polițiști și 51 personal contractual). Din numărul total de angajați înscriși în organizații sindicale (849) 179 angajați cotizează la două sau mai multe sindicate, 219 angajați neavînd încredere în sindicate și nefiind înscriși în aceste organzații. dacă scădem numărul nehotărâților (179) din numărul total de membri (849), observăm că aproape 50% din angajații M.A.I.-I.P.J. Galați nu au încredere în organziațiile sindicale (au și de ce din moment ce aeste organizații sunt conduse, în marea lor parte, de pensionari gargaragii și lacomi).

Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui are un număr de 784 angajați (751 polițiști și 33 personal contractual). Din acest număr total de angajați, 426 sunt membri în Sindicatul național al Polițiștilor și Personalului Contractual. În acest caz, SNPPC deține, fără niciun dubiu, reprezentativitatea la nivelul IPJ Vaslui. Potrivit IPJ vaslui, nu sunt cazuri de angajați care să fie membri cotizanți în 2 sau mai multe sindicate.

Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș are încadrat un număr de 941 angajați (905 polițiști și 37 personal contractual) și refuză să ne comunice câți dintre angajații M.A.I.-I.P.J. Maramureș sunt înscriși în 2 sau mai multe organizații sindicale, motivând că „nu au acest indicator statistic”. Oricum, din cei 941 angajați, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual are un număr de 379membri, urmat de Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL=186membri și ProLex=105membri, niciun sindicat neavînd reprezentativitate la nivelul IPJ Maramureș.

În acest inspectorat 814 angajați figurează ca și membri în organizații sindicale, 127 angajați nefiind afiliați la vreo astfel de organizație.

Direcția Generală de Poliție a Municipiului București ne comunică faptul că are un număr de 6.022 angajați (5.749 polițiști și 273 personal contractual) însă refuză să ne comunice câți dintre angajații M.A.I.-D.G.P.M.B. sunt înscriși în 2 sau mai multe sindicate. Acest aspect evidențiază, fără dubii, faptul că D.G.P.M.B. e „mână-în-mână cu șnapanii sindicali” (IPJ Galați, spre exemplu, nu s-a ferit să ne comunice câți angajați din această structură fac parte din 2 sau mai multe organizați sindicale). Cel mai mare număr de membrii înscriși într-un sindicat se află în Sindicatul Național al polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I.: 2.263membri, urmat de ProLex=1.075membri, SNAP=949membri și „Diamantul”=670membri. Cu toți acei salariați care sunt membri cotizanți în 2 sau mai multe sindicate, numărul total de angajați din D.G.P.M.B. care „cred în sindicate” este de doar 4.799sindicate, ceilalți nefiind membri în vreo organizație sindicală. Adică, un număr de 1.223 angajați (aproximativ 20% din personalul DGPMB) nu este înscris în nicio organizație sindicală.

În D.G.P.M.B. există un sindicat atipic fiindcă nu percepe cotizație de la membri… spre deosebire de celelalte sindicate care nu știu cum să mai stoarcă bani de la angajații M.A.I. inclusiv prin majorarea cotizației (spre exemplu, sindicatul „Diamantul” care și-a propus în ședința de la Predeal din 27.10.2018 să majoreze cotizația la 15 sau 17RON/lună pentru a satisface o parte din lăcomia „liderilor sindicali” și a pensionarilor ce conduc, din umbră, acest sindicat). Este vorba de sindicatul „Diamantul-Valahia” condus de Paraschiv Ștefan-Adrian, singurul sindicat din M.A.I. (din informațiile noastre) care nu a perceput (reținut) cotizație sindicală de la membrii săi. Un caz atipic într-o instituție de forță precum M.A.I.-ul în care: lingușeala, furtul, înșelăciunea, minciuna, abuzul, hărțuirea, sunt la ordinea zilei.

În concluzie, la nivelul DGPMB nu există reprezentativitate sindicală (50%+1), reprezentativitatea fabricîndu-se prin artificiul prevăzut de Legea nr.62/2011: „federație sindicală”, cu sprijinul ilegal al „nehotărâților” (membri în 2 sau mai multe organizații sindicale).

Inspectoratul de Poliție al Județului Neamț a devenit nevricos la solicitarea ziarului Incisiv de Prahova. „Decrețeii cu epoleți” din această structură a M.A.I.-ului „nu știu nimic” și nici nu fac nimic. Suntem convinși de asta doar în această entitate a M.A.I. e precum în „ceata lui Pițigoi: dai într’-unul, țipă doi” căci mai toți sunt neamuri, cumetrii… „interlopi bugetari cu epoleți”: https://vestea.net/politia-judeteana-cumetrilor-fratia-comisarilor-6/. Să fie cumva din cauza vinului? Odată era recunoscut vinul fabricat de producătorii din județul Neamț ca fiind unul foarte curat și bun la gust însă, de când cu industrializarea băuturilor alcoolice, strugurii au devenit doar „poze aplicate pe recipienți”

Inspectoratul de Poliție al Județului Mehedinți „a băut apă grea” după IPJ Neamț. De fapt, cei din IPJ Mehedinți sunt recunoscuți în spațiul public ca fiind foarte corupți, din păcate… și, dacă șefii mari din Poliție sunt corupți, bineînțeles că și sindicatele „lor („partenerii de dialog social”) sunt la fel de corupte http://www.mhalert.ro/inspectoratul-judetean-de-politie-mehedinti-cuibul-politistilor-cercetati-de-dna/, doar „o mână spală pe alta, și amândouă fața”.

Deci, la IPJ Mehedinți, din totalul de 771 angajați (5 funcţionari publici, 736 de poliţişti şi un număr de 33 personal contractual) nu sunt suficienți membrii pentru obținerea reprezentativității sindicale… niciunul din sindicatele enumerate (Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Sindicatul Poliţiştilor din România “Diamantul”, Sindicatul Poliţiştilor Europeni “Europol”, Sindicatul Liber Pro Jure 2007, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie SNAP, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor “Onoare şi Respect” şi Federaţia Sindicatelor Poliţiştilor SED LEX) nefiind reprezentativ ci doar „pentru decor”.

Acest aspect se poate verifica foarte ușor pe portalul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și a Tribunalului Mehedinți unde nu figurează niciun sindicat pentru polițiști (angajați M.A.I.).

Garda de Coastă nu ne-a comunicat numărul total al angajaților fiindcă „informația e nepublică”. În schimb, sunt 682 angajați din această structură care cotizează, ilegal, la 2 sau mai multe organizații sindicale. În atare condiții este evident că niciun sindicat nu are reprezentativitate la nivelul Gărzii de Coastă… chiar dacă SNPPC ar avea 1.312membri. Fără un număr exact de angajați și cu jumătate din numărul de angajați înscriși ca și membrii în SNPPC dar și în alte sindicate, este evident că nici această structură a M.A.I. nu are sindicate reprezentative.

Un răspuns mincinos primim de la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației susținându-se că: „Vă informăm că, sindicatele care au reprezentativitate la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmației și pentru care sunt reținute lunar cotizații, în conformitate cu prevederile legale, sunt: – Sindicatul National al Polițiștilor si Personalului Contractual – Sindicatul ProLEX – Sindicatul National al Agenților de Politie – Sindicatul Polițiștilor din Romania „Diamantul” – Sindicatul Polițiștilor Europeni „Europol” – Sindicatul Național al Polițiștilor din România DECUS – Sindicatul National al Polițiștilor de Frontiera” în condițiile în care pe portalul Judecătoriei Sighetu Marmației niciunul dintre aceste sindicate nu figurează ca și solicitant al reprezentativății sindicale.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara ne comunică faptul că SNPPC are un număr de 1.337membrii și 200 dintre angajați cotizează la 2 sau mai multe sindicate. Cu toate că are cei mai mulți membrii, SNPPC nu este reprezentativ în această structură a M.A.I.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu ne comunică faptul că SNPPC are un număr de 882membri iar din cei 1.000 angajați MAI-ITPF Giurgiu doar 74 cotizează și la alte sindicate („nehotărâți”). Deși nu cunoaștem numărul total de angajați, potrivit situației prezentate pe sitte-ul ITM București, SNPPC a dobândit reprezentativitatea la nivelul acestei structuri (dsoar nr.36516/06.06.2016).

La C.M.D.T.A. Kretzulescu și Institutul de Studii pentru Ordine Publică al M.A.I. nu se știe câți angajați sunt… în aceste structuri  sunt angajați „în procente” din numărul total al populației țării (inclusiv la negru). Ce se întâmplă în structurile Aparatului central al M.A.I. nu mai știe nimeni într-atât de mare este haosul: „dezbină și cucerește”.

Prin acest demers public vă arătăm, dumneavoastră, cititorilor noștrii, ce debandadă este în structurile M.A.I. O debandadă generalizată susținută chiar de organizațiile sindicale „reprezentative”. Însă, acest haos evidențiază faptul că M.A.I. și sindicatele „reprezentative” din M.A.I. încalcă Legea, bunul simț fiind înlocuit cu minciuna și înșelăciunea propriilor angajaților, membrilor din aceste sindicate constituite undeva prin structurile M.A.I..

Alexandru Firicel – șef Departament Investigații

Refuz_ISOP

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Actualitate

OPINIE/COLDEA A MARCAT

Incisiv

Publicat

pe

De

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele Camerei Deputatilor nici macar nu a apelat la o procedură de urgență. Cum s-a întâmplat minunea? Păi uite ca păstrarea lui Coldea, da roade pentru Dragnea. Căci doar grefierii si  judecătorii români trimiși de SRI, după recrutare, la CEDO, inca il asculta. Iar ordinea luării dosarelor tine de acești agarici care asculta de SECU’.

Cam asta e cu CEDO. Dar poziția lui Coldea in fata liderului PSD tocmai s-a consolidat.

 

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Incisiv

Publicat

pe

De

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.

Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrate) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.

De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.

Judecatoarea Lavinia Cotofana ii da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.

Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J. (Irinel I.).

Către: Înalta Curte de Casație și Justiție
Doamnă Președinte Cristina Iulia Tarcea
Șefă a Structurii de Securitate
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul CurticI, jud. Arad, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar precizez că prin cererea din data de 26 iulie a.c subsemnata nu v-am solicitat informații referitoare la vreo altă persoană fizică decât subsemnata și nici cu privire la vreo persoană juridică, cererea subsemnatei nefiind formulată în baza Legii nr. 544/2001, fiind întemeiată pe art. 24 din Constituția României și art. 13 din Codul de procedură civilă.
Am făcut anterioara precizare dat fiind răspunsul dumneavoastră înregistrat sub numărul 173/CDC din 02.08.2018 la solicitarea mea din data de 26 iulie 2018.
Tot cu titlu preliminar menționez că prezenta cerere este întemeiată și pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Vă solicit să precizați temeiul de drept în baza căruia dumneavoastră ați fost desemnată/v-ați desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
În cazul v-ați desemnat singură vă solicit să precizați expres, în caz contrar să menționați care este autoritatea/persoana care v-a desemnat.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul dumneavoastră, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Apreciind mult clamata dumneavoastră preocupare pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către ÎCCJ cu SRI, având în vedere că au funcționat sub mandatul dumneavoastră.
Vă solicit să-mi remiteți o copie a Ghidului întocmit în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către ÎCCJ și să precizați dacă dumneavoastră personal l-ați aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituția pe care o conduceți, Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între cele două instituții anterior menționate.
Vă solicit să mă informați care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președintelui ÎCCJ.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință componența Structurii de Securitate și identitatea persoanei care a asigurat relația cu Serviciul Român de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata.
Vă solicit, Doamnă Președinte, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați incidența art. 297 Cod penal în cazul domniei voastre.
Vă mulțumesc!
14.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate – Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

Incisiv

Publicat

pe

De

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.

Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]

 “Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.

Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.

Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul  a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”

Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt,  confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de actualul prim ministru, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).

De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:

  • securitatea cibernetică a României(SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu;
  • Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
  • Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].

Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT), practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv  si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.

Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.

Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:

“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”

Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea preveerilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.

Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda  conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa. (Sava N.).

[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443

[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”

Citeste in continuare

Parteneri

Știri calde

Actualitate10 ore ago

OPINIE/COLDEA A MARCAT

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională si bizarele anomalii dintr-un dosar instrumentat de DNA-ST Ploiesti

 Intelegem ca fostul deputat Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata  la inceputul acestui an...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/De la “Ucigaş de destine” (cu fetisurile sale) la calitatea de „tatic”

Pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 şi în intervalul ianuarie – februarie 2017, NEGULESCU MIRCEA (zis „Portocală”, alias „Zdreanţă”), în...

Actualitate10 ore ago

EXPLOZIV/Increngaturi halucinante intre procurori, sefi din politie, comandanti DNA, DGA, Operatiuni Speciale sau de la combaterea crimei organizate/ PORNO SOC in Justitie!

Dupa cum dezvaluiam in ultimele zile, iata ca ies la iveala primele ”pachete promotionale” care arunca in aer Justitia, dezvaluindu-se...

Actualitate10 ore ago

Gura pacatosului adevar graieste! Si puroaiele vorbesc…

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog): Motto: Oricine tremură în acest moment este vinovat; deoarece inocenţa nu se...

Actualitate10 ore ago

După căderea Guvernului Dăncilă

Presiunile de tot felul, atât interne cât și externe, având drept obiectiv dărâmarea Guvernului Dăncilă, se apropie de apogeu. A...

Actualitate10 ore ago

Catarama, afirmatie-bomba: ”Romania ar trebui sa adopte Constitutia SUA”

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): Afaceristul și politicianul Viorel Cataramă, aflat în plin proces de lansare a unui...

Actualitate10 ore ago

Alexandrion Spirits & Wines, primul magazin de retail din țară lansat de Alexandrion Group se deschide în Ploiești

Alexandrion Group își extinde prezența pe piața de retail prin deschiderea primului boutique premium Alexandrion Spirits and Wines. Vineri, 16...

Actualitate1 zi ago

OPINIE/Culisele execuției judecatoarei Nicoleta Lavinia Cotofana

Cine a intervenit la Cristina Tarcea pentru execuția Nicoletei Cotofana? Dl judecator Barba Ionel, fostul șef al Secției de Contencios...

Actualitate1 zi ago

Doua “Comunicate” cu informații contradictorii si gura de oxigen pentru directorul adjunct al Politiei Locale Ploiesti, Adrian Vaida

Pe site-ul Politiei Locale Ploiesti se puteau observa ieri doua comunicate. In primul se preciza ca presa locala si centrala...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/TRIBUNALUL BUCUREȘTI: „POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI A ÎNCĂLCAT LIBERTATEA DE EXPRIMARE A PRESEI”

Libertatea de exprimare a presei reprezintă forma de aducere la cunoștință publică într-un timp cât mai scurt atât a evenimentelor...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/SCHELETELE DIN DULAPUL LUI DACIAN CIOLOS

Dacian Ciolos trebuie sa ne raspunda la cateva intrebari legate de trecutul sau, mai exact de perioada in care a...

Actualitate1 zi ago

EXPLOZIV/Au fost ansamblate primele ”pachete” promotionale continand zeci de inscrisuri, documente si stick-uri cu inregistrari care contin probe indubitabile ale abuzurilor comise de unii magistrati / ”Cursa de soareci” din sistem!

Multi ”papagali” de la marginea sistemului, mai ales procurori si politisti de judiciar detasati pe langa acestia care s-au crezut...

Top Articole Incisiv