Actualitate
O provocare pentru servicii: cum sa-l salveze pe Ciolos de candidatura la P.E.
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Unul dintre cele mai stranii comportamente politice ale momentului aparține fostului premier Dacian Cioloș, o vedetă a ultimei perioade, pe care se mizează puternic la alegerile prezidențiale. Cine mizează? Foarte probabil, aceiași păpușari responsabili de alegerea lui Klaus Iohannis, de creerea USB și USR, a MRÎ, și care au descoperit, în timp, că actualul președinte nu a fost o alegere extrem de inspirată. Lentoarea și jemanfișismul prezidențial au devenit incomode pentru cei care, din cînd în cînd, se bazează pe președinte pentru rezolvarea unor probleme majore. Nu neapărat pentru țară.
Se vede cu ochiul liber, tot mai limpede, că Dacian Cioloș e antrenat pentru a prelua șefia statului.
Personajul e puternic promovat în sondaje, unde partidul său crește ca Făt Frumos cel din basme.
O parte a presei iohanniste a defectat deja în favoarea sa, astfel că fostul comisar european are parte de o mediatizare excelentă.
Foarte important, Cioloș face ceva ce acum doi ani ar fi părut un act de lezmajestate: îl atacă tot mai tăios pe cel care l-a făcut prim-ministru din condei, fără să fi trecut vreodată prin alegeri.
Și i-a dat pe mînă o structură, guvernul României, în care au fost plantați cei care azi formează baza partidului MRÎ.
În toată povestea există, însă, un element bizar: partidul sus pomenit al lui Cioloș întîrzie să își facă apariția, iar inițiatorul său nu pare deloc îngrijorat de situație.
Îngrijorat am spus?
Termenul corect ar fi trebuit să fie terorizat.
Să amintim pe scurt: Dacian Cioloș și oamenii săi au depus la tribunal actele de înființare a MRÎ în luna martie.
A trecut primăvara, a trecut vara, mai e puțin și vine iarna, iar partidul lui Cioloș tot nu are acte legale.
Deci, nu există.
De aici, următoarele probleme: dacă MRÎ primește, să zicem, chiar mîine OK-ul judecătorilor, lucrurile sunt departe de un final fericit.
Pentru că, potrivit legii, decizia poate fi contestată de oricine. Și, de regulă, asta se și întîmplă.
Ceea ce înseamnă că totul se amînă pînă la soluționarea contestațiilor.
Spre comparație, în luna noiembrie a primit undă verde de la tribunal partidul lui Dan Diaconescu, în 2010. Din cauza a două contestații, decizia finală s-a amînat pînă în aprilie 2011.
Dacă s-ar întîmpla la fel și acum, partidul lui Cioloș ar rata alegerile europarlamentare.
Cum acestea sunt programate pe 26 mai anul viitor, MRÎ ar trebui să depună listele de candidați la Biroul Electoral cu minim 60 de zile înainte, adică în 26 martie.
Pînă atunci au rămas mai puțin de cinci luni.
Or, potrivit unui anunț făcut de Cioloș în luna iunie, construcția de filiale ale partidului și racolarea de membri vor fi demarate abia după legalizarea partidului de către tribunal. ”După ce partidul va fi înregistrat, vor începe înscrierile, iar după încă o lună, vor începe procedurile de constituire a filialelor”.
E logic, desigur, că atît timp cît nu ai un partid cu acte nu poți avea nici structuri legale, dar procedura uzuală este cu totul alta. Partidele nu își permit să piardă timpul pînă la decizia tribunalului și încep să se contruiască imediat după decizia de înființare, legalizarea fiind doar pasul ultim, strict formal. După același raționament cioloșist, MRÎ nu ar trebui nici să fie măsurat în sondaje, lucru care totuși se întîmplă de mult.
Potrivit fostului premier, deci, dacă mîine i-ar ieși decizia de legalizare și nu ar exista – lucru aproape imposibil – nicio contestație, construcția de filiale ar începe abia peste o lună, deci cu trei luni și ceva înaintea termenului limită pentru europene.
E de la sine înțeles că acțiunea nu are nicio șansă să ”producă” un partid demn de luat în seamă într-un răgaz atît de scurt.
Și totuși, deși datele de mai sus sunt reci, aspre și incontestabile, Dacian Cioloș nu pare deloc îngrijorat.
La vremea lui, Dan Diaconescu se dădea de ceasul morții non-stop că partidul său e blocat de forțe obscure care se tem de el. Sociologii și analiștii remarcau că însăși victimizarea respectivă era un mare cîștig politic și electoral pentru jurnalistul OTV.
Dacian Cioloș abia dacă a mormăit cîteva vorbe pe această temă, luna trecută, într-un interviu: ”Îmi pun deja probleme de ce durează aşa de mult. Au fost deja două partide care au fost înregistrate la tribunal. La noi încă trenează. nu ştiu cine s-o fi temând de înregistrarea partidului nostru. Vreau să-i asigur pe români că vom avea partidul politic la timp, că vom fi organizaţi la timp şi că vom câştiga alegerile”.
Numai că a venit și noiembrie, iar Cioloș e tot fără partid.
Stranie această tergiversare pentru un partid puternic susținut, se spune, de serviciile secrete, atît de influente în justiție.
Stranie și relaxarea fostului premier, care ar trebui să rupă hainele de pe el și să denunțe pasivitatea tribunalului de dimineață pînă seara. Pentru că timpul presează teribil.
Stranie, dar numai dacă nu luăm în calcul o explicație extrem de plauzibilă.
Anume, că nu se vrea, de fapt, ca Dacian Cioloș și al său partid să dea piept cu alegerile europarlamentare.
Pentru că un eșec la respectivele alegeri i-ar ucide în fașă candidatura prezidențială, adevărata miză a promovării personajului.
De altfel, tot în interviul de luna trecută, o declarație a lui punea sub semnul întrebării însăși candidatura sa la PE: ”Indiferent dacă voi candida eu sau altcineva (s.n.), pot să vă asigur că pe listele partidului nostru veţi găsi oameni competenţi, oameni care se vor duce la Bruxelles, dacă le veţi da mandatul ăsta, pe nişte obiective foarte precise”.
De ce nu are curajul fostul premier să spună răspicat, bărbătește, că va candida e greu de explicat, dar trebuie să ne amintim că același joc de-a alba-neagra l-a practicat și înaintea legislativelor din 2016, sfîrșind prin a stupefia pe toată lumea prin refuzul final de a mai candida.
Asta pentru că România e plină de bravi bărbați politici gata să mute munții din loc, dar care devin brusc sfioși cînd e vorba să dea piept cu electoratul de orice fel.
Așa l-am avut pe ”marele” candidat prezidențial Crin Antonescu, cel care, de teamă să nu dea chix la Senat, s-a dus să candideze în județul controlat total de Dragnea.
Ori pe Ponta, care s-a refugiat ca deputat într-un județ 95% pesedist.
Exemplele ar putea continua.
Una peste alta, la cum se derulează evenimentele ar trebui să ne așteptăm la una dintre următoarele variante: fie justiția mai trage de timp cu legalizarea MRÎ pînă trec alegerile, fie, sub același pretext al tărăgănării, vom asista la o intrare, în ajunul alegerilor, a lui Cioloș & comp într-un partid gata făcut, precum USR, ceea ce ar oferi un argument bun pentru un eventual scor sub așteptări: ”am avut prea puțin timp să ne armonizăm”.
Totul pentru ca electoratul să nu observe crudul adevăr: acela că marea speranță Cioloș s-ar putea să aibă mai puține procente reale de vot decît are litere sigla MRÎ. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
O nouă etapă în apărarea orbitală: Pentagonul depășește impasul tehnic și reia lansările de sateliți
După o „pauză strategică” forțată de erori de proiectare și defecțiuni tehnice, Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) repornește motoarele. O nouă flotă de sateliți de ultimă generație este gata de lansare, marcând un moment critic în construcția infrastructurii defensive pe orbită joasă.
Statele Unite reiau oficial desfășurarea primei generații de sateliți din cadrul rețelei de transport spațial, după ce o serie de probleme tehnice a menținut programul la sol. Liderii agenției au confirmat că perioada de inactivitate a fost esențială pentru remedierea unor vulnerabilități critice descoperite la primele unități trimise pe orbită anul trecut. Planul actual vizează plasarea rapidă a peste 20 de noi vehicule spațiale, ca parte a unui efort masiv de a atinge pragul de 158 de sateliți funcționali în acest segment.
Depășirea erorilor de proiectare și a problemelor de propulsie
Drumul către o rețea orbitală infailibilă nu a fost lipsit de obstacole. Oficialii apărării au recunoscut deschis că primele zeci de unități lansate au suferit din cauza unor modele termice eronate și a unor defecțiuni la sistemele de propulsie electrică. Aceste probleme au împiedicat sateliții să ajungă pe planurile orbitale ideale, forțând inginerii să implementeze soluții de atenuare termică și ajustări software de ultim moment pentru restul flotei.
Această restartare a calendarului de lansări este privită cu o doză de optimism precaut. Deși verificările tehnice nu sunt complet finalizate pentru toate unitățile aflate deja pe orbită, experții sunt încrezători că experiența acumulată în ultimele șase luni va accelera procesul de integrare a noilor sateliți care urmează să părăsească rampa de lansare.
Provocările tehnologiei laser și obstacolele birocratice
Dincolo de hardware, Pentagonul se confruntă cu o provocare majoră în crearea unei „rețele de tip plasă” (mesh network). Dificultățile în producția legăturilor optice inter-satelitare – esențiale pentru comunicarea instantanee în spațiu – rămân un punct sensibil. Aceste conexiuni laser sunt coloana vertebrală a întregii arhitecturi defensive, fiind vitale pentru succesul inițiativei „Cupola de Aur”.
Mai mult, testarea tehnologiilor de transmitere a datelor către platformele militare de la sol se lovește de zidul autorizațiilor de spectru radio. În timp ce testele în largul oceanului și cu partenerii internaționali au primit undă verde, utilizarea acestor frecvențe deasupra teritoriului american rămâne blocată într-un proces administrativ anevoios, care durează deja de mai mulți ani.
Consolidarea capacităților tactice pentru teatrul de operații modern
Miza acestor lansări este transformarea unui concept teoretic într-o capacitate de luptă reală. Odată ce rețeaua va atinge o densitate critică de sateliți pe mai multe planuri orbitale, forțele armate vor beneficia de un flux de date în timp real, capabil să conecteze senzorii de detectare cu sistemele de interceptare într-un mod fără precedent.
Integrarea în noua rețea de date spațiale a Forțelor Spațiale va permite ca informațiile tactice să circule global, cu o latență minimă. Pentru strategii militari, acest moment marchează începutul unei noi ere, în care spațiul nu mai este doar un domeniu de observație, ci un centru nervos activ și rezilient pentru securitatea națională.
Actualitate
O nouă etapă în apărarea antirachetă: SDA accelerează proiectul Golden Dome prin contracte de 1,75 miliarde de dolari
Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) a făcut un pas decisiv în consolidarea scutului defensiv al Pentagonului, atribuind companiilor L3Harris Technologies și Sierra Space contracte în valoare totală de 1,75 miliarde de dolari. Fondurile sunt destinate dezvoltării a 36 de sateliți performanți, concepuți pentru avertizarea, urmărirea și identificarea țintelor balistice, fiind piloni esențiali în arhitectura de protecție cunoscută sub numele de „Golden Dome”.
Cursă contra cronometru pentru anul 2028: Sateliții AMDT3 devin prioritate zero pentru Pentagon
Noile platforme orbitale, denumite oficial „Accelerated Missile Defense Tranche 3” (AMDT3), trebuie să fie gata de lansare până în 2028. Acest termen coincide cu mandatul președintelui Donald Trump, care a solicitat ca sistemul Golden Dome să fie complet operațional în acel an. Viteza de implementare este una neobișnuită pentru standardele militare, având în vedere că proiectele anterioare vizau orizontul anului 2029, fapt ce subliniază urgența strategică de a contracara noile amenințări hipersonice.
Inovație tehnologică pe orbită: L3Harris și Sierra Space revoluționează detectarea amenințărilor hipersonice
Efortul tehnologic este împărțit între cei doi giganți din industria aerospațială pentru a asigura o acoperire globală și persistentă. L3Harris va furniza 18 vehicule spațiale echipate cu senzori capabili să genereze date de înaltă precizie pentru interceptoare. În paralel, Sierra Space utilizează tehnologie de ultimă oră, inclusiv matrice de plan focal cu rezoluție 8K, pentru a detecta și urmări rachetele din momentul lansării până la impact. Această integrare de software avansat și senzori de înaltă rezoluție transformă detectarea pasivă într-un instrument activ de control al focului, capabil să neutralizeze vectori de atac sofisticați.
Actualitate
Inteligența artificială cucerește linia frontului: Auterion și Skyfall livrează 50.000 de drone autonome Ucrainei
Într-o mișcare strategică menită să redefinească dinamica războiului modern, gigantul american din domeniul apărării Auterion a încheiat un parteneriat istoric cu producătorul ucrainean Skyfall. Obiectivul acestei colaborări este furnizarea a 50.000 de drone FPV (First-Person View) către Forțele Armate ale Ucrainei. Aceste aparate de zbor nu sunt simple drone de atac, ci platforme avansate dotate cu software de autonomie capabil să identifice și să lovească ținte în mișcare fără intervenție umană constantă.
Tehnologia Skynode S: Scutul digital împotriva bruiajului electronic rusesc
Nucleul acestei noi forțe aeriene este sistemul Skynode S dezvoltat de Auterion. Această soluție tehnologică utilizează inteligența artificială și viziunea computerizată pentru a ghida dronele prin medii saturate de bruiaj electronic, unde sistemele GPS tradiționale devin inutile. Contractul, evaluat la 100 de milioane de dolari pentru partea americană, vizează echiparea dronelor Shrike produse de Skyfall, unități care au demonstrat deja o eficiență letală pe câmpul de luptă prin distrugerea elicopterelor Mi-8 și a sistemelor de artilerie grea.
O investiție strategică sub umbrela NATO: Germania finanțează achiziția masivă de armament autonom
Deși oficial contractul a fost atribuit de o națiune europeană membră NATO a cărei identitate a fost inițial protejată, surse diplomatice indică Germania ca fiind finanțatorul din spatele acestui efort masiv. Livrările au început deja în această săptămână prin intermediul biroului Auterion din München și urmează să fie finalizate în lunile următoare. Mai mult, o actualizare viitoare de software va permite acestor sisteme să opereze în regim de „roi”, transformând atacurile individuale în ofensive coordonate și devastatoare.
Asimetria costurilor pe câmpul de luptă: Dronele low-cost îngenunchează blindatele de milioane de dolari
Războiul din Ucraina a scos la iveală o realitate economică brutală pentru armatele convenționale: dronele FPV, relativ ieftine, reușesc să scoată din uz active militare care costă zeci de milioane de dolari. Această eficiență este acum amplificată de progresele logistice, dronele ucrainene reușind recent să lovească ținte la o distanță record de peste 100 de kilometri. Prin integrarea inteligenței artificiale, barierele tehnice ale distanței și interferențelor sunt eliminate, oferind Ucrainei un avantaj tactic crucial în fața superiorității numerice a inamicului.
-
Exclusivacum 4 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 4 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 4 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 2 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 3 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Featuredacum 2 zileLovitură de grație pentru agricultură: Fermierii români riscă închisoarea pentru utilizarea apei și a îngrășămintelor



