Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/„DUMNEZEUL SIBIULUI”, IVANCEA TIBERIU, E HOȚ DE BANI PUBLICI!

Incisiv

Publicat

pe

Liberul acces la informații publice îi înnebunește, la propriu, pe „gangsterii bugetari” care s-au infiltrat în toate funcțile publice și de demnitate din România căci informațile care ascund abateri de la Lege trebuiesc aduse la cunoștința tuturor nicidecum menținute ascunse.

Pentru asta avem și prevederi legale precum articolul  168 alineatul 9 din Legea educației nr.1/2011 care prevede publicarea pe internet a tezelor de doctorat. Astfel, orice persoană își poate îmbogăți cunoștințele sau poate constata că teza de doctorat este o „copiuță” (plagiat) și poate sesiza organele abilitate. De ce să le sesizeze? Doar pentur furt intelectual? Nu, ci și pentru faptul că „doctorul” primește, lunar, spor de 15% din salariu… adică, o delapidare a Bugetului de Stat prin fals, uz de fals, fals intelectual și abuz în serviciu (enumerăm doar o parte din fapte).

Este și cazul „Dumnezeului Sibiului”, Ivancea Tiberiu, a cărui teză de doctorat completă este sustrasă de la publicitate. Pe internet este postat un „rezumat” al acestei teze doctorale… însă, cât de veridic poate fi acest rezumat în condițiile în care chiar Ministerul Educației încalcă Legea Educației sustrăgând de la publicare conținutul complet al tezei de doctorat a „Dumnezeului (Doctor) al Sibiului”? Nici Inspectoratul General al Poliției Române nu afișează transparență ascunzînd faptul că Ivancea Tiberiu este un plagiator (atât I.G.P.R. cât și Ministerul Educației nu au vrut să dea curs solicitărilor ziarului Incisiv de Prahova ceea ce demonstrează, fără echivoc, că sunt complici la fraudarea Legii. IGPR a fugit de răspundere și a triomis repede solicitaea la IPJ Sibiu doar: „noi nu știm și nu facem nimic, doar luăm banii de pomană”) și continuă să primească, lunar, bani de la stat pentru „studii doctorale finalizate” prin: fals, furt și înșelăciune.

În anul 2016, publicația Adevărul a dezvăluit toți „doftorii” sibieni dar și mărețele lor fapte „în folosul” cetățenilor și statului prin care mușamalizau încălcările Legii (inclusiv cele ale șefului IPJ Sibiu, Ivancea Tiberiu: „Şeful IPJ Sibiu, comisarul şef Tiberiu Ivancea, este, de anul trecut, doctor în ştiinţe militare şi Informaţii la Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I” (UNAP) din Bucureşti. Ivancea a devenit cunoscut în toată ţara după ce a explicat în presă cum, în urma unui accident cu victime, şeful SRI Sibiu de la momentul respectiv ar fi plecat de la locul accidentului acasă la socri să se schimbe şi să facă un duş, dar şi după recentul scandal în care i-a spus unui agent de la Circulaţie, care îi luase permisul primarului urmărit penal al comunei Şelimbăr, ”îţi vine să ţi-o freci când iei un permis cu greutate”. ) https://m.adevarul.ro/locale/sibiu/campioni-doctorate-doctorii-politia-sibiu-jandarmerie-isu-politia-conduce-detasat-top-3-1_575a7dec5ab6550cb8d1cdd0/index.html?fbclid=IwAR0Gcu6LEIpU6U091Vtn3A-I9JiO7KFwhFDRDlwVX64ee7_NK9nK

IPJ Sibiu, prin purtătoarea de vorbe ale șefului, „polițista” de birou Welter Elena, e magnific, conunicîndu-ne că: «Obtinerea titlului stiintific de „doctor” este o activitate independenta de atributiile de serviciu și nu implica institutia unde persoana isi desfasoara_activitatea profesionala. Prin urmare, datele solicitate nu fac obiectul informatiilor de interes public, asa cum prevede Legea nr. 544/2001 cu modificarile si completarile ulterioare. Referitor la drepturile banesti ale politistilor, va facem cunoscut ca acestea au caracter confidential, iar in ceea ce priveste venitul individual realizat de domnul comisar sef de politie IVANCEA Tiberiu — lulian, acesta este facut public anual prin intermediul site-ului institutiei, la sectiunea ,,Declaratii de avere”

Pe acestă purtătoare de vorbe ale „Dumnezeului Sibiului” care minte cu nerușinare că „teza de doctorat e independentă de atribuțiile de serviciu”, o contrazice chiar Legea (așa se întâmplă când ești doar „purtător a legitimației și uniformei de polițist” nicidecum polițist: nu ai habar de Lege), astfel:

  1. Legea educației nr.1/2011 prevede la articolul 168 alineatul 9: „(9)Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează și în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoțită de înregistrarea pe suport digital a creației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educației Naționale, cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor.
  2. Hotărârea de Guvern nr.1578/2002 petnru aprobarea liberelor și concediilor polițiștilor, prevede foarte clar că polițiștii înscriși la studii doctorale beneficiază de concedii de studii dacă obțin aprobarea șefilor și dacă asigura specializarea/pregătirea potrivit nevoilor unităţii (articolele 17-19). Însă, cum nicio Lege nu definește „unitatea de poliție” și nici „șeful unității de poliție” fiecare „boss” face ce vrea crezîndu-se „Dumnezeu pe Pământ” semnînd orice și oricând, după bunul său plac.
  3. Legea privind statutul polițistului nr. 360/2002 modificată prin OUG nr.21/2016: (2)Gradul profesional de comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție poate fi obținut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional. (2^1) Sunt exceptați de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofițerul de poliție care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul științific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază, precum și agentul de poliție care a absolvit studii superioare.
  4. Legile unitare de salarizare: nr.284/2010 și 157/2017 au prevăzut și prevăd atribuirea sporului de 15% pentru studii doctorale finalizate acelor bugetari care au dobândit titlul științific de „doctor”. Chiar și fostul șef al Poliției Române, Despescu Bogdan (ăla de se ruga de șefulici să facă câte ceva nicidecum nu emitea o dispoziție pentru ca apoi să „dea de pământ” cu cei care nu o respectau) a aprobat o Notă-Raport 507649/2017 prin care se acorda spor salarial de 15% pentru absolvenții de studii doctoral
  5.   Încă ne mai întrebăm: „ce înseamnă nota-raport”? Căci M.A.I.-ul nu a putut identifica această deunmire… IGPR-ul vorbește de „modele de nota-raport” însă, despre o definiție a acestui termen nu are nimeni habar (https://www.incisivdeprahova.ro/2018/10/16/exclusiviluminatii-cu-epoleti-din-aparatul-central-al-m-dau-cu-stangul-dreptul-atunci-cand-incalca-legea-sustin-ca-nu-inteleg/).

Deci, tanti Welter (purtătoare de epoleți și de vorbe ale „Dumenzeului Sibiului”), înainte să mai discuți cu cei de la Incisiv de Prahova, studiază Legea (ca să nu te mai faci de rușine – tu și „Dumnezeul Tău”-, nu de alta).

O altă minciună sfruntată a purtătoarei de legitimație și uniformă de polițist, Welter Elena constă în susținerile acesteia: Referitor la drepturile banesti ale politistilor, va facem cunoscut ca acestea au caracter confidential, iar in ceea ce priveste venitul individual realizat de domnul comisar sef de politie IVANCEA Tiberiu — lulian, acesta este facut public anual prin intermediul site-ului institutiei, la sectiunea ,,Declaratii de avere”. Ei bine, nici în declarația de avere din anul 2016 și nici în „situația cu veniturile salariale” postate de IPJ Sibiu pe sitte-ul propriu nu figurează „sporul doctoral” pe care șeful IPJ Sibiu îl încasează lunar. Mai mult, „Dumnezeul Sibiului” își sustrage de la publicare pe acest sitte „declarațiile de avere și de interese” încă din anul 2017 (atașăm filmare). Cumva ca să ascundă faptul că fură, în continuare bani de la Bugetul de Stat (așa cum a făcut -și poate continuă să fure- șefa serviciului resurse umane din IPJ Sibiu, Bîrsan Anca)?

      Când vine vorba de „Dumnezeul Sibiului”, instituțiile abilitate ale statului român dorm…    

Polițistul Marian Răduinea a făcut „prostia” de a vedea ilegalitățile monstruaose comise de „Dumnezeul Sibiului” și apropiați, neamuri ale acestuia. O fi „inconștient” acest polițist de și-a permis să nu ia în considerare faptul că Ivancea Tiberiu este unul dintre „super-oamenii sistemului” profund corupt, așa cum ne spune și publicația Justițiarul în articolul din 05 septembrie 2018 Coteria magistraților și polițiștilor care l-au protejat pe Klaus Iohannis: Procurorii și polițiștii sibieni l-au protejat pe Klaus Iohannis în toate dosarele penale, începând cu traficul de copii, continuând cu furtul celor două case și terminând cu declararea FDGR-ului condus de el ca succesor al unei organizații hitleriste! Poliţistul şi procurorul, care închiseseră la începutul anilor 2000 dosarul de urmărire penală pentru falsul în acte și uzul de fals prin care familia Iohannis împreună cu escrocul Baștea Ioan furaseră două imobile de la statul român – fapte demonstrate de judecători după 16 ani de procese! –, au fost promovaţi. Astfel, poliţistul Tiberiu Ivancea a devenit şeful poliţiei sibiene, iar procurorul Ioan Irimie a ajuns prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu! Pentru că slugile lui Iohannis din poliție și Justiție sunt solidare între ele, Tiberiu Ivancea și-a îmbârligat coada cu judecătoarea Corina Ionela Drașoveanu, care a fost președinta Judecătoriei Sibiu din 2007 până în 2013. Corina Ionela Drașoveanu a semnat TOTAL NELEGAL în locul judecătoarei Maria Morar sentința civilă ticăloasă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007 prin care FDGR devenea succesor al organizație naziste Grupul Etnic German din România! Tiberiu Ivancea l-a șicanat pe subalternul său, fostul soț al judecătoarei, polițistul Bogdan Drașoveanu. Șeful Ivancea l-a pedepsit peproaspătul divorțat Drașoveanu imediat după pronunțarea divorțului și pe linie de sereviciu!!! Citiți acest articol de pe site-ul Federaţiei Sindicatelor Politiștilor SEDLEX: http://www.federatiasedlex.ro/articole/razbunare-sau-interventii-externe

Domnul comisar-șef Ivancea este tare nevricos și războinic, una-două își dă în judecată subordonații care îndrăznesc să-l critice! Iată câteva exemple:

„Comandantul IPJ Sibiu, comisarul-șef Tiberiu Ivancea, este acuzat că a plagiat lucrarea de doctorat. Acuzaţiile sunt aduse de Marian Răduinea, un poliţist de la Brigada Rutieră cu care Ivancea se află într-un conflict mai vechi.”

Sursa: http://www.mesageruldesibiu.ro/seful-politiei-din-sibiu-acuzat-ca-a-plagiat-teza-de-doctorat/

„Războaiele comisarului Ivancea continuă! IPJ Sibiu, condus de inspectorul șef Tiberiu Ivancea, a pierdut bătălia cu Bogdan Drașoveanu. Ivancea l-a luat acum în vizor pe Marian Răduinea, pentru postările acestuia de pe Facebook, iar Răduinea contraatacă.”

   Sursa: http://www.mesageruldesibiu.ro/seful-politiei-se-judeca-pentru-a-inchide-grupul-de-facebook-ipj-si” (întreg articolul îl puteți citi aici: http://www.justitiarul.ro/coteria-magistratilor-si-politistilor-care-l-au-protejat-pe-klaus-iohannis/?fbclid=IwAR2fFHyvurvytQzrRxAmvSJPBpBwet-HVOLy0zUPiRdrScX-UYkII65jews)

Nici structurile de Parchet Sibiene sau de la Alba nu au mișcat un deget la sesizarea polițistului Răduinea întocmită și depusă la data de 21 decembrie 2017 pentru a a afla ce s-a întâmplat cu teza de doctorat a „Dumnezeului Sibiului”. Toți procurorii  din Parchetuld e pe Lângă Curtea de Apel Alba fiind „amorțiți” de frică… sau, de ce nu, corupți până în măduva oaselor. Doar au avansat în carieră prin sistemul: „pile, cunoștințe, relații” și „sfânta sacoșă” nicidecum fiindcă i-ar fi dus capul.

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor Diplomelor și Ceritifcatelor de Atestare i-au trimis polițistului Răduinea un mare „flit” motivând aceștia, ilegal, și fără sustenabilitate în sesizarea polițistului pe motiv că ar fi sesizat neconformități ale referatului tezei de doctorat a șefului IPJ Sibiu, Ivancea Tiberiu, nicidecum a plagierii tezei de doctorat.

       Soția șefului IPJ Sibiu, Ivancea Iulia Cristina (Director în cadrul Aeroportului Sibiu) are probleme de integritate?

Același polițist Răduinea Marian a sesizat Agenția Națională de Integritate cu privire la datele „dubioase” din declarațiile de avere și de interese ale soției șefului IPJ Sibiu (asociat și administrator în societăți comerciale: B.MISAR SRL, EXPERT TRAVEL SRL (CUI 24913433) și EXPERT TRAVEL SRL (CUI 21715253) dar și bugetar).

Bineînțele că „integriștii” de la ANI nu au răspuns nici până azi la această sesizare fiindcă au alte treburi mai importante: precum plimbatul hârtiei între birou și toaletă nicidecum să verifice datele din declarațiile de avere și de interese ale „bugetarilor de lux” („oamenii sistemului”).

Sesizările polițistului Răduinea se clasează ilegal, nemotivat… deși informațiile sunt pertinente și probate

Polițistul Răduinea a sesizat la Dna Alba despre faptul ca Ivancea Iulia Cristina ar fi achiziționat un autoturism marca BMW de la un om de afaceri sibian (afaceri cu transport persoane)… DNA Ala-Iulia a susținut că acest aspect nu se confirma. Cu toate aceste „neconfirmări” Inspectoratul de Poliție al Județului Sălaj a efectuat cercetari pentru infractiuni economice în cazul unor persoane din județul Sălaj si a fost audiată inclusiv soția șefului IPJ Sibiu, Ivancea Iulia Cristina, întrucât aceasta figura în evidențe ca și proprietar al autoturismului BMW. Potrivit surselor noastre, autoturismul în cauză și afacerile omului de afaceri sibian erau în legătură cu deduceri ilegale de TVA … soția șefului IPJ Sibiu a fost audiata pe ascuns de actualul sef de la Serviciul de Investigare a Infracțiunilor Economice din cadrul IPJ Sibiu, comisarul Negru Cristian, personaj dubios (un prieten de nădejde al șefului IPJ Sibiu, Ivancea Tiberiu și asociat cu finul Laurei Codruța Koveși, comisar-pensionar la 41 de ani, Drăghici Adrian, la o firmă de construcții din Municipiul Sibiu) numit in această functie  dupa ce si- a dat demisia la incidentul cu ursul. Adică, comisarul Negru a demisionat din funcția de șef al Poliției municipiului Sibiu pentru incompetență dar a fost promovat ca șef al Serviciului de Investigare al Infracțiunilor Economice pentru aceeași incompetență. Persoanele cercetate de IPJ Sălaj au fost arestate… la Sibiu, totul e „minunat”, infractorii fiind liberi să comită infracțiuni, acoperiți de „interlopii bugetari”.

Toate aceste aspecte evidențiază cât de corupt e sistemul bugetar românesc, cum se protejează între ei acei „oameni ai sistemului” care tac și protejează, la rândul lor: ilegaliștii, abuzatorii, corupții din politică dar și din celelalte instituții și autorități… interlopii bugetari.  (Alexandru Firicel – șef Departament Investigații)

RezumatTeza IVANCEA

Actualitate

OPINIE/COLDEA A MARCAT

Incisiv

Publicat

pe

De

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele Camerei Deputatilor nici macar nu a apelat la o procedură de urgență. Cum s-a întâmplat minunea? Păi uite ca păstrarea lui Coldea, da roade pentru Dragnea. Căci doar grefierii si  judecătorii români trimiși de SRI, după recrutare, la CEDO, inca il asculta. Iar ordinea luării dosarelor tine de acești agarici care asculta de SECU’.

Cam asta e cu CEDO. Dar poziția lui Coldea in fata liderului PSD tocmai s-a consolidat.

 

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Incisiv

Publicat

pe

De

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.

Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrate) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.

De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.

Judecatoarea Lavinia Cotofana ii da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.

Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J. (Irinel I.).

Către: Înalta Curte de Casație și Justiție
Doamnă Președinte Cristina Iulia Tarcea
Șefă a Structurii de Securitate
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul CurticI, jud. Arad, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar precizez că prin cererea din data de 26 iulie a.c subsemnata nu v-am solicitat informații referitoare la vreo altă persoană fizică decât subsemnata și nici cu privire la vreo persoană juridică, cererea subsemnatei nefiind formulată în baza Legii nr. 544/2001, fiind întemeiată pe art. 24 din Constituția României și art. 13 din Codul de procedură civilă.
Am făcut anterioara precizare dat fiind răspunsul dumneavoastră înregistrat sub numărul 173/CDC din 02.08.2018 la solicitarea mea din data de 26 iulie 2018.
Tot cu titlu preliminar menționez că prezenta cerere este întemeiată și pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Vă solicit să precizați temeiul de drept în baza căruia dumneavoastră ați fost desemnată/v-ați desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
În cazul v-ați desemnat singură vă solicit să precizați expres, în caz contrar să menționați care este autoritatea/persoana care v-a desemnat.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul dumneavoastră, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Apreciind mult clamata dumneavoastră preocupare pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către ÎCCJ cu SRI, având în vedere că au funcționat sub mandatul dumneavoastră.
Vă solicit să-mi remiteți o copie a Ghidului întocmit în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către ÎCCJ și să precizați dacă dumneavoastră personal l-ați aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituția pe care o conduceți, Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între cele două instituții anterior menționate.
Vă solicit să mă informați care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președintelui ÎCCJ.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință componența Structurii de Securitate și identitatea persoanei care a asigurat relația cu Serviciul Român de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata.
Vă solicit, Doamnă Președinte, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați incidența art. 297 Cod penal în cazul domniei voastre.
Vă mulțumesc!
14.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate – Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

Incisiv

Publicat

pe

De

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.

Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]

 “Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.

Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.

Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul  a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”

Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt,  confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de actualul prim ministru, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).

De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:

  • securitatea cibernetică a României(SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu;
  • Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
  • Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].

Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT), practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv  si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.

Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.

Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:

“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”

Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea preveerilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.

Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda  conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa. (Sava N.).

[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443

[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”

Citeste in continuare

Parteneri

Știri calde

Actualitate11 ore ago

OPINIE/COLDEA A MARCAT

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele...

Actualitate11 ore ago

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si...

Actualitate11 ore ago

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre...

Actualitate11 ore ago

EXCLUSIV/Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională si bizarele anomalii dintr-un dosar instrumentat de DNA-ST Ploiesti

 Intelegem ca fostul deputat Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata  la inceputul acestui an...

Actualitate11 ore ago

EXCLUSIV/De la “Ucigaş de destine” (cu fetisurile sale) la calitatea de „tatic”

Pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 şi în intervalul ianuarie – februarie 2017, NEGULESCU MIRCEA (zis „Portocală”, alias „Zdreanţă”), în...

Actualitate11 ore ago

EXPLOZIV/Increngaturi halucinante intre procurori, sefi din politie, comandanti DNA, DGA, Operatiuni Speciale sau de la combaterea crimei organizate/ PORNO SOC in Justitie!

Dupa cum dezvaluiam in ultimele zile, iata ca ies la iveala primele ”pachete promotionale” care arunca in aer Justitia, dezvaluindu-se...

Actualitate11 ore ago

Gura pacatosului adevar graieste! Si puroaiele vorbesc…

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog): Motto: Oricine tremură în acest moment este vinovat; deoarece inocenţa nu se...

Actualitate11 ore ago

După căderea Guvernului Dăncilă

Presiunile de tot felul, atât interne cât și externe, având drept obiectiv dărâmarea Guvernului Dăncilă, se apropie de apogeu. A...

Actualitate11 ore ago

Catarama, afirmatie-bomba: ”Romania ar trebui sa adopte Constitutia SUA”

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): Afaceristul și politicianul Viorel Cataramă, aflat în plin proces de lansare a unui...

Actualitate11 ore ago

Alexandrion Spirits & Wines, primul magazin de retail din țară lansat de Alexandrion Group se deschide în Ploiești

Alexandrion Group își extinde prezența pe piața de retail prin deschiderea primului boutique premium Alexandrion Spirits and Wines. Vineri, 16...

Actualitate1 zi ago

OPINIE/Culisele execuției judecatoarei Nicoleta Lavinia Cotofana

Cine a intervenit la Cristina Tarcea pentru execuția Nicoletei Cotofana? Dl judecator Barba Ionel, fostul șef al Secției de Contencios...

Actualitate1 zi ago

Doua “Comunicate” cu informații contradictorii si gura de oxigen pentru directorul adjunct al Politiei Locale Ploiesti, Adrian Vaida

Pe site-ul Politiei Locale Ploiesti se puteau observa ieri doua comunicate. In primul se preciza ca presa locala si centrala...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/TRIBUNALUL BUCUREȘTI: „POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI A ÎNCĂLCAT LIBERTATEA DE EXPRIMARE A PRESEI”

Libertatea de exprimare a presei reprezintă forma de aducere la cunoștință publică într-un timp cât mai scurt atât a evenimentelor...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/SCHELETELE DIN DULAPUL LUI DACIAN CIOLOS

Dacian Ciolos trebuie sa ne raspunda la cateva intrebari legate de trecutul sau, mai exact de perioada in care a...

Actualitate1 zi ago

EXPLOZIV/Au fost ansamblate primele ”pachete” promotionale continand zeci de inscrisuri, documente si stick-uri cu inregistrari care contin probe indubitabile ale abuzurilor comise de unii magistrati / ”Cursa de soareci” din sistem!

Multi ”papagali” de la marginea sistemului, mai ales procurori si politisti de judiciar detasati pe langa acestia care s-au crezut...

Top Articole Incisiv