Apucăturile șeului IPJ Ivancea Tiberiu din ultima perioadă au înfuriat cetățeniii Sibiului care au început „să își aducă aminte” și să vorbească despre apropiații acestui „șef polițist” al Sibiului și afacerile pe care le întreprinde la nivel local.

Supărată pe „javrele care au început să vorbească”, soția șefului IPJ Sibiu, Ivancea Iulia, a postat o fotografie sugestivă pentru „sclavii” din Sibiu care au cutezat să se răzvrătească împotriva stăpânirii, a dominației tiranice a clanului Ivancea. La acea fotografie dedicată „prostimii” au început să își arate susținerea … oameni politici și apropiați ai familiei Ivancea…

Iulia Crăciun, viceprimar al comunei Șelimbăr, județul Sibiu este asociată cu familia Ivancea pentru construirea unei pensiuni în aceeași comună. Autorizația de construire „ca să nu bată la ochi”, a fost emisă pe numele socrului șefului IPJ Sibiu, Ionescu Cimmaron. Pentru construirea acestei pensiuni Uniunea Europeană a acordat finanțare… chiar dacă, din punct de vedere tehnic construcția în cauză nu îndeplinește toate cerințele

Familia Ivancea are relații apropiate și cu fostul primar din Șelimbăr, Daniel Maricuța, cel arestat de DNA in 2016 pt cea mai mare fraudă imobiliară din țara https://adevarul.ro/locale/sibiu/ce-intampla-mai-mare-dosar-coruptie-ardeal-prejudicii-uriase-principalul-urmarit-penal-umbla-liber-1_590709c55ab6550cb8b3dbd9/index.html.

În anul 2016, soții Ivancea au cununat religios pe fiica lui Gheorghe Aldea, președintele Redal Group dar și al Asociației Patronatelor din Sibiu. Aldea Alexandra s-a măritat cu Neamțiu Ciprian, fratele unui fost politist condamnat pentru fapte de corupție (trafic de influență și dare de mită, Neamțiu Lucian) https://m.adevarul.ro/locale/sibiu/comisarul-lucian-neamtiu-propus-destituirea-politie-fost-condamnat-definitiv-trafic-influenta-1_50e6b1bc596d720091706e9a/index.html?fbclid=IwAR1AHE1hdW6p1kqDtLhKTa2_Yh9wHHPD-mvKSZ2-PCid9h4EOQYYqMH4F6M.

Ascensiunea lui Neamțiu Lucian în Poliție (fost subofițer de poliție) este cel puțin frauduloasă: dacă în anul 2000 era sergent major de poliție abia ieșit de pe băncile Școlii Câmpina, în anul 2001 acesta deținea gradul militar de locotenent de poliție în anul 2013 acesta deținea gradul de comisar de poliție. Doar era nepotul fostului șef  al Poliției Municipiului Sibiu (Muciu Constantin, în prezent pensionar M.A.I.) dar și al deputatului Cindrea Ioan. În ceea ce îl privește pe Neamțiu Lucian, in prima sentința, cea de la Curtea de Apel Alba Iulia, a fost achitat pt faptele sale. La ICCJ, din spusele finului lui Ivancea, Adrian Barbu, Ivancea ar fi avut un rol important în sensul ca ar fi fost autorul moral al unor note informative trimise de catre S.I.P.I.-Sibiu acelei instanțe, decizia fiind de 3 ani de inchisoare cu suspendare … Fostul politist poate sa ceara instantei sa ii comunice daca au existat astfel de note la acel moment si ce institutie le-a emis…

Apropierea lui Ivancea de familia Aldea a fost in contextul in care Ivancea era detasat la Bucuresti dupa cazul ursului impuscat si dorea neaparat sa se reintoarca in functie. In acest context ar fi beneficiat de sprijinul politic al lui Aldea.

De asemenea, familia Ivancea petrece „clipe de neuitat” împreună cu șeful SRI Sibiu, badea Alexandru și soția acestuia în locații deloc ieftine și unde își rezolvă problemele (acoperă ilegalitățile/„decapitează” oponenții lor/apropiaților lor). cam tot așa cum petrece și cu Șebu Sebastian (fostul șef al SIPI Sibiu pensionat la vârsta de 42 de ani, în prezent șeful cancelariei prefectului Sibiu).

În prezent, același Ivancea Tiberiu „și-a întins antenele” și incearcă să obțină sprijinului politic din partea ministrului Turismului, Bogdan Trif, despre care se spune ca este nașul de cununie al „obedientului său subaltern”, inspectorul principal Paroș Ciprian , șeful Biroului Rutier Sibiu … cel căruia îi este frică de Ivancea Tiberiu …

Bogdan Trif ar avea sarcina „de partid” să discute cu ministra Carmen Dan să îl mențină în actuala funcție pe „cameleonul politic” Ivancea Tiberiu (fost apropiat și numit în funcție cu sprijinul senatorului Ioan Ariton – „nașul de funcție al lui Ivancea Tiberiu” – care l-a „montat” în scaunul de șef I.P.J. Sibiu) 

În Sibiu încep să se dezvăluie „balaurii” și capetele lor… metehnele lor, ilegalitățile și, până la urmă, crimele împotriva sibienilor pe care aceștia le comit nu sunt străine de oamenii simpli, „sclavii”. Iar oamenii vor să se elibereze de sub jugul „boierilor” care i-au încălecat și nu mai vor neam să le dea voie să respire. Am convingerea că, într-un final, Dreptatea va învinge iar justiția își va face treaba și-i va despovăra de sibieni de „calicii bugetari”.

Alexandru Firicel șef Departament Investigații

Se zice că pentru a fi admis în magistratură trebuie să treci prin examene dure, riguroase unde doar candidații foarte bine pregătiți au succes. E foarte posibil să fie adevărat căci, până la urmă, nu e greu să înveți ci să aplici ceea ce ai învățat. Doar pentru asta s-a inventat „școala”.

Se pare că procurorul Ghiță Daniel din cadrul Parchetului de pe Lângă Judecătoria Sinaia ori „a trecut precum gâsca prin apă” prin magistratură ori face tot posibilul să îl protejeze pe „omul lui Portocală-Zdreanță”, Manea Vladimir cunoscut și sub porecla „Panarică” căci nu vrea, nici în ruptul capului, să își corecteze „eroarea materială” https://www.incisivdeprahova.ro/2018/10/16/exclusivextraterestrii-prahova-evenimentul-rutier-de-la-secaria-este-anchetat-de-procurorii-de-la-sinaia-ca-si-frauda-la-votul-electronic/.

Mai susține acest „procuror” că dosarul este foarte bine întocmit și că Parchetul de pe Lângă Tribunalul Prahova „va sesiza și va corecta din oficiu eroarea materială” … aha! Dar de ce nu o corectezi dumneata, domnule Ghiță? Că tot susții că „dosarul e beton”. Din aceleași considerente pentru care nu ați vrut să-i comunicați părții vătămate: numărul dosarului, copii după actele dosarului ș.a.m.d. pentru că dosarul e „varză” și aveți ordin (ori, mai grav, ați primit șpagă/sunteți șantajați) ca să-l „ascundeți pe Panarică”… să-l „spălați”.

După ce „i-a dat flit” victimei evenimentului de la Secăria, T.E.A., în data de 17.10.2018 pe motiv că „nu avea program de audiențe” (doar marțea și joia are un astfel de program), procurorul Ghiță a catadicsit să stea de vorbă cu T.E.A. în data de 18.10.2018 (în jurul orei 09.50 … ce dacă orarul de audiențe începe de la 09.30) și să-i comunice victimei evenimentului rutier de la Secăria că „totul e în regulă, doar încadrarea juridică eronată a faptei nu este motiv de clasare/mușamalizare a unei cauze penale”. Cu așa procuror, domnu’ Ghiță, nu ne surprinde faptul că e țara plină de infractori.

Căci, dacă erați corecți, domnu’ procuror Ghiță, spuneați și ce fel de cercetări efectuați pentru a-l „spăla” pe Panarică. Nu de alta dar statutul polițistului zice „la mișto” că, dacă s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, polițistul este pus la dispoziție și îndeplinește alte atribuții care să nu impieteze cercetarea penală.

Până la urmă, nu e o faptă chiar așa de gravă să fugi de la locul accidentului (mai ales ca polițist aflat în timpul programului de lucru) și/sau să conduci autovehicule în stare de ebrietate/sub influența băuturilor alcoolice, așa-i dom’ procuror Ghiță? Doar toți „bem alcool când și pe unde apucăm” și, dacă e mocca, mai „tragem și pe nas” ceva ierburi. Doar munca la stat înseamnă „să stai” nicidecum să muncești. (Cerasela N.).

N.R. Oare procurorul Stasie Eduard din cadrul Parchetului de pe Lângă Tribunalul Prahova o fi observat „eroarea materială”? Oare domnul chestor Mirițescu (șeful IPJ Prahova), l-a pus la dispoziție pe acest Manea Vladimir? întrebăm și noi pentru niște prieteni…

Pe zi ce trece observ că știința dreptului este un basm S.F. Dreptul, Legea, cea care ar trebuie să ne guverneze viețile este o iluzie. O recunoaște chiar Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției. Instituția constituțională care susține cu vehemență că „magistrații sunt și trebuie să rămână independenți, opiniile acestora fiind inviolabile” este chiar cea care nu acordă dreptul la apărare magistraților în conformitate cu articolul 24 Constituție.

Numai că și dreptul, legea s-au născut din contradicție pornindu-se de la întrebarea: „ceea ce facem trebuie să fie benefic doar pentru un individ/grup de indivizi sau pentru toți indivizii și mediul ambiant?” Deci, până și opiniile magistraților sunt supuse dezbaterilor, contradictorialității, atât public cât și în fața instanțelor superioare, Curții Constituționale a României, Curții de Justiție a Uniunii Europene sau Curții de la Strasbourg.

Ei bine, dreptul la apărare în orice proces este un drept fundamental despre care am vorbit și în articolele anterioare și despre care Curtea Constituțională a considerat ca fiind încălcat în cazul polițstilor prin Decizia nr.653/2017. Deși Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României și ar trebui să fie aplicabile și în situații similare (mutatis mutandis), acest aspect este refuzat de instanțele de judecată ordinare. Ca exemplu, M.A.I.-ul și structurile sale continuă să invoce în instanță prevederile ordinului nr.600/2005, nesecret, nepublicat, inexistent juridic iar judecătorii să admită această „probă” nedovedită prin depunerea acesteia la dosarul cauzei ci doar în baza alegațiilor „interlopilor cu epoleți” ce se erijează în „consilier juridic” și „reprezentant legal al ministrului”.

Numai că, dacă în cazul polițiștilor Curtea Constituțională a reparat „eroarea” legiuitorului (de fapt, legile se nasc în birourile ministerelor, parlamentarii și președintele fiind marionetele funcționărimii care adoptă toate inepțiile), în cazul magistraților aceștia sunt lipsiți de dreptul la apărare în conformitate cu articolul 24 Constituție (dreptul de a fi apărat de un avocat pe durata cercetării disciplinare). Păi, cum rămâne cu independența opiniilor juridice și afectarea reputației magistraților când tocmai magistrații „nu au opinii” pe durata cercetării disciplinare, dreptul la aprăare fiind iluzoriu? Cum rămâne cu dreptul fundamental la apărare consacrat de articolul 6 al Convenției EDO?

Un alt exemplu este cel dat de articolele care guvernează abatera dsiciplinară a categoriilor bugetare: comportare necorespunzătoare în societate, familie sau la locul de muncă de natură să aducă atingere profesiei. Adică, orice faci și nu este plăcut unuia sau altuia constituie abatere disciplinară și se sancționează. Deci agentul statului trebuie mereu să fie „în gardă” să nu supere pe nimeni niciodată fiindcă „constituie abatere disciplinară”. Curtea Constituțională a României a statuat prin Decizia nr.225/2017 că această sintagmă contravine Constituției României, legiuitorului revenindu-i obligația să stabilească, concret, în ce constă „comportarea necorespunzătoare care aduce atingere profesiei”.

Este evident că între categoriile socio-profesionale legea și drepturile se aplică discreționar, ajungându-se în situația în care însăși magistrații români să devină frustrați și să aplice C.E.D.O., Constituția și Legea în cauzele pe care le au spre soluționare pe rolul Parchetelor și Instanțelor, în mod părtinitor (de fapt, să le eludeze) tocmai fiindcă magistrații români au fost privați de drepturile fundamentale chiar de către legiuitorul (exact ca militarii, după cum ne spunea Inspectoratul Gemeral de Aviație al M.A.I. – https://www.incisivdeprahova.ro/2018/10/17/exclusivinspectoratul-general-de-aviatie-al-m-militarii-nu-au-drepturi-fundamentale/).

Din moment ce însuși magistraților români le este îngrădit dreptul fundamental la apărare, actul de Justiție este unul fragil, utopic, iluzoriu, iar independența magistraților este un vis frumos care „dă bine pe sticlă” (atunci când politicieni și reprezentanți ai magistraților discută aprins) și care continuă să distrugă: viețile justițiabililor, Constituția, Legea, Convenția EDO și toate acele „principii revoluționare, anticomuniste” consacrate prin articolul 1 Constituție.

       Alexandru Firicel – șef Departament Investigații