Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/NUCLEARA/FURT ÎNTRE POLIȚIȘTI CHIAR ÎN INCINTA CLĂDIRII INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU!

Incisiv

Publicat

pe

Pare incredibil, dar este adevărat… din păcate. Polițiștii se fură între ei iar asta se datorează, în primul rând, sărăcirii lor chiar de către angajatorul statul român prin Ministerul Afacerilor Interne care, nici până în ziua de azi nu pune în aplicare hotărârile de Guvern ce se emit anual, hotărâri prin care toți angajatorii sunt obligați să ofere angajaților salariul minim garantat pe economie (pentru anul 2018 Guvernul României a stabilit un salariu minim brut de 1.900 RON).

Cu toate acestea, între oamenii legii nu considerăm că ar trebui să existe aceste fapte. mai ales că mulți dintre ei (cei operativi, bineânțeles) își văd casele și familiile mai mult în fotografii de familie decât în realitate fiindcă trebuie să instrumenteze dosare, să participe la acțiuni etc. … căci, și aici, M.A.I.-ul continuă să fie dezinteresat de uriașul deficit de personal „din stradă” și „din frontieră” dar și de dotarea rudimentară a acestora. Astfel că, mulți polițiști ajung la discuții în familie și, ulterior, la divorț, din păcate, fiind nevoiți, să îți țină o parte din bunuri la locul de muncă. Căci M.A.I.-ul, „uită”, ca de obicei, să acorde polițiștilor sprijinul pentru construirea/cumpăraera unei locuințe proprietate personală, o dată în carieră, conform legii nr.360/2002.

Ei bine, cazul șocant prin care polițistul Capotă Bogdan, fost lucrător în cadrul Serviciului de Investigații Criminale din IPJ Sibiu a fost obligat să treacă se datorează (potrivit surselor noastre) exclusiv datorită unui/unor coleg/colegi de birou. Spunem „fost” fiindcă, se pare, polițistul Capotă ar fii fost mutat la Serviciul de Investigare a Infracțiunilor Economice din cadrul aceluiași IPJ, aproape imediat după ce a formulat și depus plângerea.

Ei bine, în urmă cu aproximativ 8 săptămâni, polițistul Capotă Bogdan și soția acestuia ar fii tranzacționat o locuință, banii proveniți din prețul tranzacției fiind împărțiți între soți pentru nevoile acestora. O sumă de 10.000 EURO a fost oprită de polițistul Capotă pentru achiziționarea unui automobil, tranzacție ce urma să aibe loc în aceeași zi în care a oprit banii asupra lui. Domnul Capotă a intrat în biroul aflat la etajul 3 al IPJ Sibiu, a deschis fișetul cu cheia (se pare că era singurul deținător al cheii) și, cu bucurie, și-a anunțat colegii că la finalul programului își va achiziționa autoturismul dorit cu banii pe care tocmai i-a depus în fișet. Ulterior (potrivit surselor noastre), a părăsit biroul și clădirea IPJ Sibiu pentru a-și desfășura atribuțiile de polițist al Poliției Judiciare.

Reîntors polițistul Capotă Bogdan în birou, a deschis fișetul și … a observat cu stupoare că banii lipseau (întreaga sumă de 10.000 EURO). Bineânțeles că „nimeni nu știa nimic”. A fost sesizată conducerea IPJ Sibiu, domnul Ivancea (șeful acestui inspectorat) susținând că polițistul are dreptul să formuleze o plângere penală, aspect care s-a și întâmplat. Partea interesantă este că plângerea penală a polițistului Capotă s-a întors tot la IPJ Sibiu, Biroul de Investigații Criminale ca să cerceteze furtul. Și, de aproximativ 2 luni, cercetările trenează (potrivit surselor noastre) timp în care Capotă Bogdan a fost mutat la Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Sibiu. Cam dubioasă această mutare căci, potrivit surselor noastre, conducerea IPJ Sibiu ar fii dorit să îl cerceteze disciplinar pe păgubitul Capotă Bogdan pentru faptul că „și-a lăsat suma de bani în fișet și, mai ales, nesupravegheată”… de domeniul fantasticului dar numai în M.A.I. și Poliție se pot întâmpla asemenea „minuni” lipsite de logică și fără bază legală.

Accesul în birourile Serviciului de Investigații Criminale se efectuează printr-un filtru: portar și cartelă electronică de acces pentru fiecare birou. Persoanele audiate în birourile S.I.C. (vizitatorii) sunt permanent supravegheate de lucrătorii de caz. Încăperile nu sunt monitorizate cu aparatură de supraveghere audio. Deci, e destul de dubioasă dispariția sumei de 10.000 EURO dintr-un fișet al unui polițist în condițiile în care doar anumiți polițiști au cces în aceste birouri.

Gurile rele din interiorul IPJ Sibiu susțin că, pentru a se ascunde acest furt rușinos s-ar fii propus lucrătorilor IPJ Sibiu să contribuie cu o sumă de bani pentru „acoperirea prejudiciului” și, astfel, dosarul să fie clasat prin retragerea plângerii de către păgubit. Dacă s-a propus așa ceva, atunci este grav căci asta evidențiază incompetența unor „judiciariști” în a descoperi presupuși făptuitori și deferirea lor Parchetului și Instanței de judecată.

Alții, mai „curajoși” susțin (dar doar pe la colțuri) că „persoana cea mai indicată” ar fii fost o colegă de birou a păgubitului, Ana-Maria Păcurar, motivându-și acești curajoși „suspiciunile” pe faptul că este foarte apropiată de șeful IPJ Sibiu, Ivancea care „o lasă să facă ce vrea și îi iartă orice”. Dar, cei mai reticenți susțin că „investigatorii învestiți cu soluționarea plângerii polițistului Capotă Bogdan nu vor să supere pe nimeni”. Despre domnul Ivancea, gurile rele susțin că este „protejatul Laurei Codruța Koveși, fosta șefă a DNA, fiind intangibil”…

Oricare ar fii soluția ce se va da în acest dosar, faptul că unui polițist i-au „dispărut” banii din fișetul amplasat în biroul IPJ Sibiu iar făptuitorul, nici după cca 2 luni nu a fost identificat, spune multe despre profesionalismul investigatorilor care soluționează acest dosar dar și despre atitudinea delăsătoare a conducerii IPJ Sibiu, în opinia noastră.

       Faptul că într-o structură a Poliției Judiciare polițiștii (persoane care ar trebui să se sprijine între ele pentru prinderea făptuitorilor) se fură între ei sporește neîncrederea și dezgustul populației față de această insituție. Iar aici nu discutăm doar despre „șefi” ci și despre faptul că, încă odată, se adeverește că indivizi certați cu bunele moravuri trec cu brio „testările psihologice”, ajung să îmbrace haina polițistului și, ulterior, să își continue activitățile infracționale (vă reamintim cazul polițistului trimis în judecată pentru pedofilie, Stan Eugen dar și cel al condamnatului de CAB-Secția Penală, Constantin Aurelian ce a fost ascuns în DGPMB timp de 2 ani după condamnare, bineânțeles că „fără știința conducerii/celor în drept”… hm!).

Alexandru Firicel – șef Departament Investigații

      

 

Actualitate

OPINIE/COLDEA A MARCAT

Incisiv

Publicat

pe

De

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele Camerei Deputatilor nici macar nu a apelat la o procedură de urgență. Cum s-a întâmplat minunea? Păi uite ca păstrarea lui Coldea, da roade pentru Dragnea. Căci doar grefierii si  judecătorii români trimiși de SRI, după recrutare, la CEDO, inca il asculta. Iar ordinea luării dosarelor tine de acești agarici care asculta de SECU’.

Cam asta e cu CEDO. Dar poziția lui Coldea in fata liderului PSD tocmai s-a consolidat.

 

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Incisiv

Publicat

pe

De

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.

Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrate) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.

De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.

Judecatoarea Lavinia Cotofana ii da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.

Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J. (Irinel I.).

Către: Înalta Curte de Casație și Justiție
Doamnă Președinte Cristina Iulia Tarcea
Șefă a Structurii de Securitate
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul CurticI, jud. Arad, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar precizez că prin cererea din data de 26 iulie a.c subsemnata nu v-am solicitat informații referitoare la vreo altă persoană fizică decât subsemnata și nici cu privire la vreo persoană juridică, cererea subsemnatei nefiind formulată în baza Legii nr. 544/2001, fiind întemeiată pe art. 24 din Constituția României și art. 13 din Codul de procedură civilă.
Am făcut anterioara precizare dat fiind răspunsul dumneavoastră înregistrat sub numărul 173/CDC din 02.08.2018 la solicitarea mea din data de 26 iulie 2018.
Tot cu titlu preliminar menționez că prezenta cerere este întemeiată și pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Vă solicit să precizați temeiul de drept în baza căruia dumneavoastră ați fost desemnată/v-ați desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
În cazul v-ați desemnat singură vă solicit să precizați expres, în caz contrar să menționați care este autoritatea/persoana care v-a desemnat.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul dumneavoastră, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Apreciind mult clamata dumneavoastră preocupare pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către ÎCCJ cu SRI, având în vedere că au funcționat sub mandatul dumneavoastră.
Vă solicit să-mi remiteți o copie a Ghidului întocmit în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către ÎCCJ și să precizați dacă dumneavoastră personal l-ați aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituția pe care o conduceți, Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între cele două instituții anterior menționate.
Vă solicit să mă informați care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președintelui ÎCCJ.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință componența Structurii de Securitate și identitatea persoanei care a asigurat relația cu Serviciul Român de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata.
Vă solicit, Doamnă Președinte, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați incidența art. 297 Cod penal în cazul domniei voastre.
Vă mulțumesc!
14.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate – Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

Incisiv

Publicat

pe

De

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.

Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]

 “Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.

Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.

Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul  a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”

Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt,  confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de actualul prim ministru, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).

De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:

  • securitatea cibernetică a României(SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu;
  • Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
  • Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].

Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT), practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv  si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.

Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.

Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:

“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”

Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea preveerilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.

Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda  conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa. (Sava N.).

[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443

[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”

Citeste in continuare

Parteneri

Știri calde

Actualitate10 ore ago

OPINIE/COLDEA A MARCAT

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională si bizarele anomalii dintr-un dosar instrumentat de DNA-ST Ploiesti

 Intelegem ca fostul deputat Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata  la inceputul acestui an...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/De la “Ucigaş de destine” (cu fetisurile sale) la calitatea de „tatic”

Pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 şi în intervalul ianuarie – februarie 2017, NEGULESCU MIRCEA (zis „Portocală”, alias „Zdreanţă”), în...

Actualitate10 ore ago

EXPLOZIV/Increngaturi halucinante intre procurori, sefi din politie, comandanti DNA, DGA, Operatiuni Speciale sau de la combaterea crimei organizate/ PORNO SOC in Justitie!

Dupa cum dezvaluiam in ultimele zile, iata ca ies la iveala primele ”pachete promotionale” care arunca in aer Justitia, dezvaluindu-se...

Actualitate10 ore ago

Gura pacatosului adevar graieste! Si puroaiele vorbesc…

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog): Motto: Oricine tremură în acest moment este vinovat; deoarece inocenţa nu se...

Actualitate10 ore ago

După căderea Guvernului Dăncilă

Presiunile de tot felul, atât interne cât și externe, având drept obiectiv dărâmarea Guvernului Dăncilă, se apropie de apogeu. A...

Actualitate10 ore ago

Catarama, afirmatie-bomba: ”Romania ar trebui sa adopte Constitutia SUA”

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): Afaceristul și politicianul Viorel Cataramă, aflat în plin proces de lansare a unui...

Actualitate10 ore ago

Alexandrion Spirits & Wines, primul magazin de retail din țară lansat de Alexandrion Group se deschide în Ploiești

Alexandrion Group își extinde prezența pe piața de retail prin deschiderea primului boutique premium Alexandrion Spirits and Wines. Vineri, 16...

Actualitate1 zi ago

OPINIE/Culisele execuției judecatoarei Nicoleta Lavinia Cotofana

Cine a intervenit la Cristina Tarcea pentru execuția Nicoletei Cotofana? Dl judecator Barba Ionel, fostul șef al Secției de Contencios...

Actualitate1 zi ago

Doua “Comunicate” cu informații contradictorii si gura de oxigen pentru directorul adjunct al Politiei Locale Ploiesti, Adrian Vaida

Pe site-ul Politiei Locale Ploiesti se puteau observa ieri doua comunicate. In primul se preciza ca presa locala si centrala...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/TRIBUNALUL BUCUREȘTI: „POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI A ÎNCĂLCAT LIBERTATEA DE EXPRIMARE A PRESEI”

Libertatea de exprimare a presei reprezintă forma de aducere la cunoștință publică într-un timp cât mai scurt atât a evenimentelor...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/SCHELETELE DIN DULAPUL LUI DACIAN CIOLOS

Dacian Ciolos trebuie sa ne raspunda la cateva intrebari legate de trecutul sau, mai exact de perioada in care a...

Actualitate1 zi ago

EXPLOZIV/Au fost ansamblate primele ”pachete” promotionale continand zeci de inscrisuri, documente si stick-uri cu inregistrari care contin probe indubitabile ale abuzurilor comise de unii magistrati / ”Cursa de soareci” din sistem!

Multi ”papagali” de la marginea sistemului, mai ales procurori si politisti de judiciar detasati pe langa acestia care s-au crezut...

Top Articole Incisiv