Actualitate
EXCLUSIV/ Un salariat al TRANSDATA işi lua salariu şi de la SRI, în sediul căruia intra doar noaptea
Nu am reusit sa intelegem pe deplin legatura colonelului SRI Păltânea cu Vintila Cornel, un bun specialist IT si firma acestuia, TRANSDATA.
Curios (dar şi o dovadă indirectă) este dosarul nr. 2933/1/2002 (nr. vechi 1415/2002) inregistrat 08.05.2002 la sectia a II-a Civila (litigii cu profesionistii) a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in care conexiunea TRANSDATEI cu Păltânea este, pentru noi, certa, nu avem niciun dubii.
De exemplu, in ds. nr. 13302/281/2005 al Judecatoriei Ploiesti, TRANSDATA are calitatea de parata, reclamanta fiind SC SALUB SA Ploiesti a fratilor Pileri, al caror diriguitor si prieten nu era altul decat tot Păltânea. Litigiul, avand ca obiect pretentii, denota ca au existat relatii de afaceri intre parti, intermediate de acelasi fost sef al SRI Prahova[1].
Cum a făcut un fost inginer la Romtelecom o firmă de 12 milioane de euro[2]? Întrebarea este uşor de formulat, răspunsul extrem de greu!
Grupul Edata, format din şase firme – patru în România, una în Elveţia şi alta în Statele Unite – fondat de Cornel Vintilă, fost inginer la Romtelecom, estima foarte recent afaceri de 12 milioane de euro prin extinderea în străinătate. Grupul este specializat în consultanţă de business şi activează pe zona de Business Process Management (managementul proceselor de business – BPM), ce presupune dezvoltarea unor softuri de optimizare şi monitorizare a activităţii dintr-o companie.
„Pe piaţa mondială BPM este ceva nou şi este zona din IT&C care creşte cel mai repede în lume în momentul de faţă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Cornel Vintilă, 55 de ani, directorul executiv şi acţionarul majoritar al Edata.
Una dintre soluţiile proprii ale companiei este Apertix, care ajută la monitorizarea proceselor dintr-o companie. Cu alte cuvinte, este un soft care monitorizează cum îşi achită angajaţii unei companii sarcinile în realizarea unui proiect. Aplicaţia Edata monitorizează activitatea fiecărui angajat implicat şi trimite alerte, spre exemplu, dacă unul dintre ei nu-şi realizează activităţile alocate. Compania a fost fondată în 1999, dar a intrat pe acest segment de piaţă din septembrie 2004. „Faţă de anul trecut este o schimbare importantă, ţintim piaţa din SUA care are ne asigură venituri de peste 5 mil. euro, iar restul îl obţinem din România şi Europa”, spunea atunci Vintilă. Din tot grupul de firme, Edata va reprezenta în acest an 7 mil. euro din cifra totală de afaceri, faţă de 6 milioane de euro de anul trecut. De asemenea, compania estimează un profit la nivel de grup de 2,5 mil. euro, reprezentând o creştere cu circa 20% faţă de anul trecut. Afacerile din România sunt proiectate să reprezinte 60% din cele 12 mil. euro, respectiv 7,2 mil. euro. „La nivel de grup mizăm pe o conservare a cifrei de afaceri pe România sau o compensare cu comenzi din afară. Acestea vor însemna tot cifră de afaceri în România. Capacitatea de execuţie este în Edata, aşa că orice contract încheiat în afară va antrena o comandă în România, deci practic în export”, a explicat directorul executiv al companiei. Edata activează pe plan internaţional sub brandul BPM Wave şi îşi vinde soluţiile prin parteneri. În prezent compania are doi parteneri în Statele Unite şi unul în Elveţia şi mizează pe atragerea a încă cinci în aceste două ţări. De asemenea, în prezent sunt în curs de semnare contracte cu parteneri în Polonia şi Ungaria. „Acest tip de activitate presupune că noi transferăm tehnologie, know-how, iar partenerul face serviciile locale”, a spus Vintilă. Biroul din Elveţia a fost deschis în august 2009, iar cel din SUA în luna februarie a acestui an.
Printre clienţii Edata în România se numără Rompetrol şi Romgaz, iar compania mizează pe atragerea altor 10 până la sfârşitul anului pe piaţa locală. Pe plan internaţional, compania vrea să aibă în acest an cinci clienţi în Statele Unite, trei în Elveţia şi unul în Rusia. Potrivit lui Vintilă, compania nu mai lucrează cu statul, preferând să se axeze în zone unde riscurile sunt mai mici, precum piaţa Statelor Unite. „Colaborarea cu statul s-a întrerupt după 2009. Am terminat proiectele şi n-au mai apărut altele. Nici noi nu ne-am străduit să luăm lucrări noi. Efortul de vânzare este prea mare şi foarte riscant, de aceea prefer să-mi aloc resursele într-o zonă unde riscurile sunt mai mici, cum e piaţa Statelor Unite. Efortul e mare şi acolo, poate mai mare decât în România, dar riscurile sunt mai mici. În administraţie eforturile sunt mari şi riscurile la fel”, susţine Cornel Vintilă.
În prezent compania are 80 de angajaţi şi estimează o creştere a numărului cu 10%, la 90 până la sfârşitului anului. Potrivit lui Vintilă, compania caută să angajeze analişti de business, dezvoltatori de Java,, sau manageri de vânzări.
„Există şi partea bună. Americanii numesc perioada de după criză „new normal”. Noi avem soluţii pentru new normal, care cresc rapid productivitatea muncii şi care sunt foarte apreciate. Toţi vor productivitate, reducerea numărului de personal, să-şi dezvolte businessul fără a-şi creşte cheltuielile. Soluţiile noastre nu cer bugete de investiţii foarte mari, ci doar o realocare a cash-ului”, a explicat directorul executiv al Edata.
Toate cele de mai sus, precum şi următoarele, sunt din presa vremii:
- grupul Edata este formata din şase firme: patru în România, una în Elveţia şi alta în Statele Unite
- pe plan internaţional activează sub numele de BPM Wave
- 2 parteneri în Statele Unite şi unul în Elveţia
- estimări de 12 mil. euro cifră de afaceri în acest an
- estimări de 2,5 mil. euro profit în acest an
Cine este Cornel Vintilă (55 de ani) ?:
- absolvent al Universităţii Politehnice din Bucureştia
- obţinut în 2003 un master la Cable & Wireless College of UK, Malta
- 1984-1992: inginer la Romtelecom
- 1992-1999: CEO al Transdata, firmă de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei
- 1999-2000: şeful Departamentului de Relaţii cu Publicul din cadrul Ministerului Comunicaţiilor
- 1999: CEO al Edata
- 2002-2003: CEO al Unisoft România
- 2003-2004: consultant la CG&GC
Cert este ca, in ds. nr. 15/105/2000 (nr. vechi 137/2000), Tribunalul Prahova a admis deschiderea procedurilor de insolventa ale societatii pe actiuni si, la data de 29.01.2007, declara falimentul firmei cerut de salariati.
Şi-a luat SRI mâna de pe firmă?
Domnul maior SRI ing. EMIL ZAHAN ne povesteşte ceva? Că doar a fost salariat al TRANSDATA şi lua salariu şi de la SRI, în sediul căruia intra doar noaptea? Apropos, domnule fost coleg, v-aţi mai găsit legitimaţia de serviciu, că o pierduseţi prin unitate, deşi toţi vă ştiau civil la TRANSDATA? (Ec Adrian Radu).
[1] Solutia instantei din 22.02.2011 constata perimarea cererii, dar nu aceasta este importanta in economia problematicii abordate.
[2] http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-a-facut-un-fost-inginer-la-romtelecom-o-firma-de-12-milioane-de-euro-6435969
Actualitate
ADIO, MONOPOL AMERICAN? Planul radical al Pentagonului de a construi nave de război în Japonia și Coreea de Sud
Într-o tentativă fără precedent de a sparge blocajul productivității din șantierele navale autohtone, Departamentul Apărării al SUA a solicitat suma de 1,85 miliarde de dolari printr-un mecanism de finanțare special. Deși oficial fondurile sunt destinate „studiilor și dezvoltării”, semnalele venite din interiorul administrației confirmă o intenție mult mai agresivă: achiziționarea directă de fregate, distrugătoare și crucișătoare construite în șantierele navale din Japonia și Coreea de Sud.
Sfârșitul întârzierilor cronice: Eficiența asiatică versus blocajul american
Decizia marchează o schimbare seismică în strategia de apărare. În prezent, șantierele navale din Statele Unite se confruntă cu întârzieri masive, variind între 14 și 42 de luni pentru programe esențiale, cum sunt distrugătoarele din clasa Arleigh Burke. În contrast puternic, aliații asiatici au demonstrat o capacitate de execuție uluitoare. De exemplu, șantierele japoneze au reușit să demareze construcția unor noi crucișătoare dotate cu sistemul Aegis care vor fi la apă în mai puțin de cinci ani—un ritm considerat imposibil în prezent pe teritoriul american.
Oficiali guvernamentali argumentează că injectarea de capital în parteneriate externe este singura metodă de a „zgudui paradigma” unei industrii interne care, deși a beneficiat de bugete dublate în ultimele două decenii, continuă să livreze nave cu costuri explozive și termene depășite. „Nimeni nu cheltuiește 1,85 miliarde de dolari doar pentru a studia ceva. Acești bani sunt acolo pentru achiziția de active”, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt, subliniind urgența de a adăuga capacitate și competiție reală în sistem.
„Modelul Finlanda”: O strategie de tip cal troian pentru revitalizarea industriei interne
Planul Pentagonului nu presupune abandonarea industriei americane, ci o reformare forțată a acesteia prin ceea ce experții numesc „Modelul Finlanda”. Strategia prevede ca primele nave (structura metalică și sistemele mecanice) să fie construite în Asia, în timp ce integrarea sistemelor de luptă critice va rămâne în sarcina contractorilor americani.
Condiția esențială impusă giganților navali precum Hanwha, HD Hyundai sau Mitsubishi este ca aceștia să investească direct în Statele Unite. Fie prin modernizarea șantierelor existente, fie prin construirea unora noi pe teritoriu american, acești parteneri externi ar urma să aducă tehnologia, robotizarea și metodele de producție ultra-eficiente care au transformat Japonia și Coreea de Sud în lideri mondiali. Obiectivul final este ca restul contractelor pe termen lung să fie executate în SUA, utilizând forță de muncă și baze de aprovizionare americane.
Frontul de acasă: Congresul se pregătește de „război” cu Administrația
În ciuda logicii economice și operative, planul se lovește de un zid de rezistență în Congres. Aleșii americani și-au exprimat scepticismul profund, invocând riscuri legate de securitatea tehnologică și impactul asupra locurilor de muncă din statele cu tradiție în construcții navale. Unii parlamentari au comparat ideea de a construi distrugătoare în Asia cu „cele mai proaste decizii comerciale din istorie”, susținând că subcontractanții locali vor fi primele victime ale acestei externalizări.
Din punct de vedere legal, obstacolele sunt la fel de mari. Legislația actuală interzice, în general, construcția navelor militare în afara țării. Totuși, utilizarea fondurilor de reconciliere și posibilitatea unor derogări prezidențiale bazate pe motive de securitate națională oferă Administrației pârghiile necesare pentru a ocoli restricțiile tradiționale, dacă miza este considerată critică pentru menținerea supremației pe mare în fața noilor amenințări globale.
O „spirală a morții operative” pentru flota americană
Criticile de la cel mai înalt nivel s-au intensificat recent, directorul Biroului de Management și Buget avertizând executivii din industria navală că restanțele masive duc flota într-o „spirală a morții operative”. Din perspectiva Washingtonului, performanța corporativă sub așteptări a forțat mâna Pentagonului să caute soluții dincolo de granițe.
În timp ce Marina SUA insistă că are nevoie de „toate mâinile pe punte” și de o abordare creativă pentru a suplini lipsa forței de muncă și a infrastructurii învechite, bătălia pentru viitorul șantierelor americane se mută în arena politică. Dacă acest plan de 1,85 miliarde de dolari va trece de filtrul legislativ, ar putea reprezenta începutul unei noi ere în care sigiliul „Made in USA” pe o navă de război va fi precedat de expertiza și viteza de execuție a aliaților din Pacific.
Actualitate
Inteligența predictivă redefinește dominația maritimă: Integer Technologies accelerează autonomia în zonele de conflict
Dincolo de simpla navigație: Provocarea mediilor contestate
Într-un peisaj maritim marcat de amenințări de tip A2/AD (anti-access/area denial), activități în „zona gri” și pericole emergente la adresa infrastructurii submarine, cererea pentru autonomie a evoluat radical. Astăzi, miza nu mai este doar deplasarea unei platforme de la un punct la altul, ci capacitatea operatorilor de a anticipa problemele înainte ca acestea să escaladeze. În acest context, Integer Technologies, una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Statele Unite, propune o schimbare de paradigmă prin software-ul DIGIT, integrat deja în proiectele strategice de vehicule submarine autonome de mare capacitate.
Misiunile de monitorizare continuă și supraveghere persistentă în teatre de operațiuni precum Pacificul necesită nu doar rază lungă de acțiune, ci și o anduranță extremă. Tehnologia actuală trebuie să permită sistemelor să funcționeze eficient în medii cu comunicații degradate sau inexistente, oferind o prezență scalabilă și accesibilă din punct de vedere al costurilor, capabilă să răspundă inclusiv provocărilor reprezentate de contramăsurile împotriva minelor marine.
Arhitectura succesului prin misiuni asigurate
Spre deosebire de furnizorii tradiționali de platforme sau senzori, abordarea propusă se concentrează pe un strat software esențial: asigurarea misiunii. Această soluție transformă datele brute în avantaje decizionale, permițând sistemelor să prezică probabilități în medii incerte. Nucleul inovației constă în capacitatea de a nu fi doar reactiv la informațiile primite, ci de a utiliza instrumente predictive pentru a adapta cursul acțiunii în timp real.
Parteneriatul strategic cu mediul academic și industria de apărare permite transferul inovațiilor din laboratoarele de cercetare direct în teatrele de operațiuni. Această punte peste „valea morții” a inovației tehnologice asigură faptul că noile capacități nu sunt doar experimente științifice, ci active gata de desfășurare, capabile să ajute operatorii în uniformă să ia decizii mai rapide și mai informate.
Gemenii digitali și anticiparea mișcărilor adversarului
Diferențiatorul tehnologic major este utilizarea modelelor bazate pe fizică, rulate la marginea rețelei (edge computing). Prin crearea unor „gemeni digitali” ai vehiculelor, ai mediului și chiar ai activelor adversarului, software-ul poate rula scenarii complexe de tip Monte Carlo mai rapid decât timpul real. Acest proces permite evaluarea impactului oricărei schimbări – fie că este vorba de o defecțiune tehnică sau de o manevră a inamicului – asupra eficacității misiunii.
Un aspect critic al platformei DIGIT este capacitatea sa de a opera în medii cu comunicații limitate sau bruiate. Software-ul este modular și agnostic față de platformă, ceea ce înseamnă că poate fi integrat pe diverse tipuri de nave, de la vehicule submarine autonome până la grupuri de nave de suprafață, oferind un strat de inteligență care preîntâmpină crizele înainte ca acestea să devină iremediabile.
Viitorul autonomiei subacvatice de mare anduranță
Prin participarea la programe de elită precum CAMP (Combat Autonomous Maritime Platform), tehnologia este implementată pe vehicule submarine de dimensiuni extra-mari, alimentate cu celule de combustibil. Obiectivul este clar: menținerea avantajului strategic prin prezență persistentă și autonomie de încredere. Aceasta nu este doar despre mentenanță predictivă, ci despre sănătatea generală a misiunii și capacitatea sistemului de a-și ajusta comportamentul pentru a asigura succesul, chiar și fără contact cu centrul de comandă pentru perioade lungi de timp.
Actualitate
Servere printre stele: Goana după „Aurul Digital” în orbită și scepticismul Pentagonului
Într-o eră în care inteligența artificială (IA) devorează volume colosale de date, industria spațială a identificat următoarea frontieră tehnologică: Centrele de Date Orbitale (ODC). Proiectate ca veritabile „ferme” de servere lansate în spațiu, dotate cu mii de procesoare grafice (GPU) de mare putere, aceste facilități promit să replice infrastructura gigantică de pe Pământ direct în vidul cosmic. Deși investitorii de tip venture capital au declanșat o adevărată „febră a aurului” în Silicon Valley, autoritățile din domeniul securității naționale privesc fenomenul cu o rezervă pragmatică.
Explozia investițiilor: Miliarde de dolari pentru procesare extraterestră
Cifrele indică o accelerare uluitoare a interesului financiar. Dacă în întregul an 2025 s-au investit 197 de milioane de dolari în tehnologia ODC, primele trei luni ale anului 2026 au adus deja finanțări record de 541 de milioane de dolari. Proiecțiile sunt și mai ambițioase: piața ar putea atinge 39 de miliarde de dolari până în 2035, propulsată de giganți precum SpaceX, Google și Meta.
Susținătorii acestui concept argumentează că mutarea procesării IA în spațiu ar rezolva problemele critice de pe Pământ, eliminând consumul uriaș de energie electrică și de apă potabilă necesară pentru răcirea sistemelor terestre. Cu toate acestea, experții avertizează că ne aflăm la vârful unui „ciclu de hype”, unde entuziasmul investitorilor depășește realitatea tehnică actuală.
Zidul de gheață al Pentagonului: „Dacă le construiți, s-ar putea să venim”
În ciuda presiunii venite din sectorul privat, oficialii Pentagonului și ai Comunității de Informații (IC) rămân circumpecți. Deși armata americană are o „foame insațiabilă” de instrumente IA pentru a procesa datele de recunoaștere și supraveghere, oficialii consideră că tehnologia este încă în stare „embrionară”.
În prezent, singura agenție guvernamentală care oferă sprijin financiar concret este NASA, pentru viitoarele operațiuni lunare. Pentru securitatea națională, scepticismul este alimentat de o întrebare simplă: poate industria comercială să demonstreze nu doar viabilitatea tehnică, ci și un model de business sustenabil care să bată infrastructura terestră?
Barierele cosmice: Radiații, căldură și costuri astronomice
Drumul către centrele de date orbitale este blocat de provocări inginerești monumentale. Deși spațiul este rece, vidul nu permite radiația eficientă a căldurii, iar cipurile IA generează temperaturi extreme care ar necesita sisteme de răcire complexe și grele. Mai mult, alimentarea acestora ar impune panouri solare gigantice, de ordinul kilometrilor pătrați, vulnerabile la resturile orbitale.
La acestea se adaugă costul lansărilor. Chiar dacă prețurile au scăzut, trimiterea a mii de sateliți în orbită rămâne de cinci ori mai scumpă decât construcția unui centru de date pe Pământ. În timp ce facilitățile terestre au o durată de viață de decenii, sateliții de pe orbita joasă trebuie înlocuiți la fiecare cinci ani. Până când vehicule gigant precum Starship nu vor reduce drastic costurile de transport, „Ochiul Digital” din spațiu rămâne, pentru mulți oficiali de rang înalt, un pariu riscant și mult prea scump.
-
Exclusivacum 3 zileMoșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 4 zileFabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)
-
Exclusivacum 21 de oreJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileHOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 21 de oreIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 4 zileFestinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni
-
Exclusivacum 4 zile„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână
-
Exclusivacum 5 zileDoar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune



